Page 10 - 1962-11
P. 10
PAG. 2 v r u m u l socmnsmuivi Nr. 2444
eaamizas^nKaBiSEsrai^îsaCTsgi a
Kc®sra>msa:^mfflU!3S33»ts.™ii3! s^aiiig!mTBniagg»3CT!:Erjiminiaa,jim5naacmic;3src\fla3s;i
Com instroim şi educăm iflll Veşti
tineretul şcolar dia Fetrila
Elena Mainardis
(prima din dreap
ta), elevă în clasa Un bîlaraf rodnic
Partidul şl guvernul nostru a- rea, Cloşca şi Orişan“ din Alba te cadre tiare Se bcupă de In a IV-a a Şcolii de Zilele trecute a avut loc se
oordă o atentie deosebită dez Îulia, Şcoala medie „Decebal“ struirea şi educarea tineretului S ani din Pui, es siunea Sfatului popular ai ora
voltării învăţămîntului de toate din Deva, Şcoala medie din Ilia, te fruntaşă la în şului Petrila. Cu acest prilej
şcolile de 8 ani nir. 1 din Petro Tematică discuţiilor va trebui văţătură. Ca o bu s-a făcut bilanţul activităţii
gradele. In ’ şcoli se formează şani, nir. 3 din Sebeş, şeoaila să cuprindă în primul rlnd nă pionieră ea nu desfăşurate de sfatul popular şi
viitorii cetăţeni ai patriei, vii din Vălişoara, raionul Brad, preocuparea organizaţiilor de pregetă să ajuta deputaţi în lumina planului de
toarele cadre necesare economi Pietros, raionul Haţeg, şcolile partid şl de tineret, a cadrelor cu sfaturile ei, de măsuri elaborat Ia ultima se
ei noastre naţionale >n plină profesionale din Cugir, Lupeni, didactice, a conducerilor din cîte ori este nevoie, siune.
Hunedoara şi altele, au fost şcoli, pentru ridicarea calită aşa cum o puteţi
dezvoltare. ţii lecţiilor predate, pentru în vedea şi în foto In această perioadă au fost
Statul nostru democrat-popu obţinute în anul trecut rezulta suşirea acestora în mod temei grafie, pe colegii terminate unele construcţii de
te bune în munca de instruire nic de către elevi, să reflecte ei mai slabi la în interes obştesc ca : podul de la
lar a creat tuturor celor oare şi educare a elevilor. Mulţi din experienţa pozitivă, metodele văţătură. Cimpa, introducerea conductei
urmează cursurile şcolilor, pro cele mai buhe care duc la aces cu apă potabilă, repararea lo
fesorilor şi învăţătorilor con tre absolvenţii şcolilor profe tea, grija faţă de educarea în W ill cuinţelor muncitoreşti, extinde
diţii de muncă din ce în ce mai sionale lucrează astăzi cu re spirit nou, socialist, pentru for rea suprafeţei de zonă verde
bune. In şcolile profesionale el - zultate bune în producţie, se si- marea trăsăturilor morale şi a etc. Trebuie arătat că obţine
vilor le ’sînt asigurate hrana,
cazarea, rechizitele şcolare, în deprinderilor caracteristice ti
mod g r a tu it; mulţi studenţi şi neretului şcolar. De asemenea,
discuţiile vor trebui să oglin
elevi primesc burse, Iar copiilor dească modul cum se realizea Formaţiile de teatru în pragul rea acestor succese se datoreşte
de oameni ai muncii de la oraşe ză legătura dintre învăţămlntul şl bunei pregătiri a adunărilor
şi sate, începînd de la clasa I tuează alături de muncitorii teoretic şi muhca productivă, întrecerii interregionale populare în cadrul cărora cetă
pînă la clasa V il-a inclusiv, le- fruntaşi, iar o parte din ab felul cum este săidită Ia elevi ţenii şi-au spus părerile des
au fost asigurate manuale gra solvenţii şcolilor medii de zi şi Pînă la întrecerea formaţiilor Banclu, de la căminul cultural tru vor trebui să muncească în pre mersul unor luorăiri, au'
tuite, In toate şcolile elevii dis serale au trecut cu succes exa dragostea pentru muncă, efor de teatru promovate pentru faza din Beriu şi Dorina Szabo de la continuare cu perseverenţă pen fost sesizate unele lipsuri pi<-
pun astăzi de materiale didac turile diriguiţilor, ale tuturor Interregională a celui de-al n i- Casa orăşenească de cultură din tru a obţine spectacole mai tindu-se astfel lua măsuri imp
tice, de laboratoare, terenuri diate de remediere. Rămîne c
experimentale etc., cu aju cadrelor didactice pentru edu
torul cărora îşi consolidează în perioada care urmează pînă
menele de admitere la diferite la viitoarea sesiune să se înca
cunoştinţele, capătă deprinderi institute şi facultăţi, alţii, in- carea tineretului şcolar în spi lea Festival bienal de teatru Hunedoara; bune, la un nivel artistic cit mai
practice, unesc învăţătura cu trînd direct în munca produc ritul patriotismului socialist şi „I. L’. Caraglale“, au mai rămas înalt. seze prin contribuţie voluntară
munca productivă. tivă, dau dovadă de sîrgulnţă a internaţionalismului proletar, doar cîteva săptămînî. De-a lungul fazelor anterioare, suma de 50.000 lei, aceasta cu
şi interes faţă de sarcinile în aceste colective s-au dovedit a La Săsciori, colectivul este scopul de a efectua unele lu
Cadrele didactice se bucură de credinţate la locul lor de mun formarea unei conduite cores Colectivele de teatru oare se fi cele mai bune. Dar pentru ajutat de artistul emerit Gostel crări de reparaţii şi moderniza
stimă şi respect, de condiţii de că. punzătoare în şcoală şi în afara vor reprezenta în această între întrecerea ce va avea loc la Arad, Rădulescu, datorită căruia în re la căminul cultural din Cim-
trai cum nu s-au bucurat îna ei cere vor fi cele ale Casei de cul unde se vor întâlni cu reprezen spectacolele prezentate plnă pa.
Aceste rezultate bune trebuie tură din Brad, căminului cultu tanţii artei teatrale din regiunile acum, se simte o creştere a ni
inte niciodată. să constituie un imbold în mun Redacţia ziarului consideră că ral din Săsciori, păpuşarii de la Oltenia, Banat şi Crişana, ele velului artistic. Sesiunea a aprobat în unani
Răspunzînd grijii partidului şi ca de viitor, să determine o ac rdlsouţiile purtate pe marginea casele de cultură din Sebeş şi vor trebui să devină şi mai bune. mitate un plan de măsuri pri
tivitate şi mai rodnică In proce Alba lulîa, colectivul de artişti Colectivul casei de cultură din vind îndeplinirea la timp a
guvernului, studenţii, elevii, şi acestor probleme vor aduce uin amatori de la căminul cultural In general, pregătirile merg Brad a dat spectacole şi după sarcinilor ce revin sfatului oopu-
cadrele didactice din regiunea sul instructiv-educativ, să mo din Petreşti, care prezintă un bine. Dar această constatare nu faza regională de concurs, dar lar în perioada respectivă.
noastră muncesc cu însufleţire bilizeze cadrele didactice la e- aport însemnat la rezolvarea montaj literar. De asemenea, se poate fi suficientă pentru depă noua întâlnire cu scena nu a în
pentru însuşirea cunoştinţelor forturi susţinute pentru ridica vor prezenta recitatoarele Ana şirea artei de amatori din cele semnat un nivel m al înalt, cl Economii prin inovafii
rea învăţămîntului pe o treaptă sarcinilor puse de partid şi gu lalte regiuni. Formaţiile de tea- 'doar o menţinere pe treapta
noi, îşi ridică neîncetat nive şi mai înaltă. atinsă în primăvara acestui an. Introducerea noului în proce
lul lor’ de pregătire teoretică şi vern în faţa şcolii noastre noi,
a cadrelor didactice.
practică pentru a fi cit mai fo
lositori patriei şi construcţiei In rezolvarea acestei probleme, sul de producţie constituie o
pot ajuta doar repetiţiile inten preocupare de seamă a colec
socialism ului. In perioada de faţă, cînd în T oamnă bogată la a se, creatoare, care să contribuie tivului de inovatori de la E. M.
patria noastră se desăvîrşeşte cu din Haţeg la crearea unor tipuri puternice, Petrila. De la începutul anului
In numeroase şcoli din regiu succes construcţia socialismului, aşa cum sînt realizate de autor şi pînă acum, la cabinetul teh
nea noastră profesorii şi învă cînd datorită tehnicii înaintate In primăvară, pe vremea cînd po- Fona, inginera Maria Medrea, secre- La ultima vizită am găsit mir- J personajele Zigu, Maria, Rada nic au fost înregistrate peste
ţătorii muncesc cu abnegaţie, se care-şi face loc în toate sec nimbul răsărit număra abia 2-3 frun- tarul organizaţiei de partid Axente una din camere două germinaloare $ şi altele. 80 de inovaţii din care 54 au
ocupă cu răspundere de instru toarele economice, necesitatea ze, am vizitat cîteva din parcelele Stănescu, cîţiva membri din consiliu improvizate (o farfurie cu apă dea- ( fost aplicate rezultind economii
irea şi educaţia elevilor, dau a- gospodăriei colective „Ţara Haţcgu- şi brigadierii Ionică Munteanu, A- supra căreia se află cîte o sticlă i Montajul literar „Sub biciul antecalculate de 766.000 lei.
cestora cunoştinţe temeinice, cadrelor cu o calificare din ce în lui Caragiale" are nevoie de în-
cultivă la elevi’ sentimentul dra ce mai înaltă este o cerinţă im tîlniri mai repetate în asistenţa Cele mal preţioase inovaţii a-
gostei faţă de partidul clasei perioasă, partidul şi guvernul publicului. Interpveţli sînt buni parţin inovatorilor Alexandru
muncitoare, faţă de statul de nostru pUn în faţa cadrelor di si cimentarea ideii spectacolului Marineţ, Ştefan Tenţler, Dumi
mocrat-popular, faţă de realiză dactice, a şcolilor de toate gra în concepţia lor interpretativă tru Dănescu şi Iosif Albu.
rile oamenilor muncii obţinute dele sarcini deosebite — forma
în toate domeniile de activitate. rea viitorilor cetăţeni cu o poate duce la realizarea unui
nivel înalt de redare artistică.
Organizaţiile de partid şi de ti înaltă conştiinţă morală, cu te lui“ din Haţeg, însămînţate cu dife xente Viţionescu, A chim Ştefoni şi dreptunghiulară învelită în hîrtie su- ţ Trenuri marşruîa
neret din şcoli şi-au îndreptat meinice cunoştinţe teoretice şi rite _ culturi. ‘Tovarăşul Lucian Fona Axente Neiconi. Terminaseră însă- gativă) pe care, la umezeală, cîteva <
şi îşi îndreaptă neîncetat efor practice, capabili să rezolve cu ¦— preşedintele gospodăriei, se scuza mînţalul celor 201 ha. şi stabileau ac sute de seminţe de spanac şi salată Cea mai mare grijă trebuie Este cunosout că prin rea
turile înspre a ridica nivelul în succes complexitatea probleme se că nu ne poale însoţi din cauza ţiunile la care urmau să fie mobi erau puse, să-şi dea „examenul". acordată colectivelor ds păpu lizarea de trenuri marşrutate
văţăm întului, înspre educarea lor pe care le ridică munca unor treburi urgente care-l chemau lizaţi colectiviştii de aci înainte. şari. Calitatea spectacolelor pă. se reduc operaţiile de manevră.
patriotică şi internaţionalistă a noastră în desăvîrşirea construc la brigada din Nălaţ. Aşa se face In toamna aceasta, pentru zarza Duşeresti atinsă pînă acum asi De aceea colectivul sectorului de
tineretului şcolar, înspre a forma ţiei socialismului. că am plecat la cîmp conduşi de Am aşteptai să se încheie consfă vaturi timpurii, se vor însămînţa 5 ha gură. doar jumătate din succe transporturi al uzinei de pre
ia elevi o concepţie clară, mar- inginera Maria Medrea. tuirea şi apoi am început discuţia de grădină. O probă făcută seminţei nu sul ce-1 aşteptăm la Arad. In parare a cărbunelui din Petrila
xist-leninistă, despre natură şi Pentru a contribui la ridica cu inginera şi preşedintele gospodă strică. Inginera ne-a vorbit cu acest această privinţă, ajutorul Tea a acordat acestei probleme toa
societate. rea nivelului învăţămîntului pe In ziua aceea am făcut cunoştin riei. Am aflat astfel că după munca prilej despre o cameră-laborator pe trului de stat de năpusi din Alba tă atenţia.
o treaptă şi mai înaltă, pentru ţă cu mulţi colectivişti din Haţeg. Şi care o va înfiinţa, iar contabilul (in Iulia ar trebui să se -facă mai
Eforturile cadrelor didactice, a veni în sprijinul cadrelor di ceea ce ne-a izbit mai mult. a fost 'osvrxrTxuzs?
ale studenţilor şi elevilor, ale dactice, a organizaţiilor de faptul că, deşi proaspăt sosita în termeni profesionali) ne-a şi explicat mult simţit. Datorită sporirii numărului
organizaţiilor de partid şi de partid şi de tineret din şcoli, gospodărie, inginera - îi cunoştea pe că pentru aşa ceva s-au făcut pre Timpul ce a mal rămas pînă de trenuri marşrute, media de
tineret din şcolile regiunii noas în scopul de a răspîhdi experi majoritatea dintre ci. la faza interregională de la Arad' staţionare a vagoanelor a scă
tre sînt oglindite in rezultatele enţa pozitivă în munca instruc- vederi bugetare. ............ este scurt. El va trebui însă fo zut simţitor Iar rulajul vagonu
bune obţinute în munca de in tiv-educativă din şcoli, redacţia — Acesta e brigadierul 'Axente losit ia maximum de formaţiile lui a crescut. Merită să fie evi
struire şi educare, în procen ziarului „Drumul socialismului“ Neiconi, ne-a arătat inginera un om WMSPOWmULUI Cînd ne-a voibil dd viitoarea liva artistice amintite pentru ca denţiaţi in această privinţă me
tajul notelor bune şi foarte bu care meşterea ceva la o prăşitoare. dă de un hectar cu pomi pitici, ca spectacolele prezentate să fie canicii Nicolae Terbea, Costade
ne obţinute la învăţătură, în deschide cu acest material o Cel de lingă el, e colectivistul Nei depusă sub conducerea organizaţiei re după doi-trei ani rodesc, preşe de calitate, ia nivelul exigenţe, Aristide, Isac Stoica şi alţii.
rubrică de discuţii la care sînt coni Ion Peronescu. Amîndoi sînt de bază şi urmînd indicaţiile tehni- dintele gospodăriei a intervenit
prompt.
comportarea şi atitudinea nouă invitaţi să participe profesori oameni harnici şi cu iniţiativă. ce ale inginerei, colectiviştii s-au — Are dreptate tovarăşa ingine lor publicului. Grupaj realizat de PETRU GĂI
a tineretului şcolar faţă de şl învăţători, diriginţi, ingineri Vorbindu-ne despre oameni şi locul lor bucurat anul acesta de multe rezul ră. Avem la Nălaţ condiţii de iri E. USKAR NĂ, MARIANA PUŞCAREU şi
muncă şi de oamenii muncii. profesori şi maiştri, secretari al de muncă, nu uita să amintească şi tate. gare şi o facem. Să poftiţi la anul metodist principal la Casa BENONE DASCĂLU, membri ai
organizaţiilor de partid şi de despre perspectivele de dezvoltare pe ca să vedeţi noua livadă / subredacţiei noastre voluntare din
In multe şcoli din regiunea tineret din şcoli, pedagogi şi al- care le are fiecare ramură. Recolta de grîu a întrecut cu 650 regională a creaţiei populare
noastră, ca Şcoala medie „Ho- kg. la ha. pe cea din anul trecut, Dar, înainte de a încheia aceste Petrila
iar cea de porumb a crescut şi ea Deva
— Ne-am propus să lucrăm şi să ajungînd pe unele loturi la 6.500 rînduri e cazul să spunem ceva şi
îngrijim în aşa fel culturile, îneît despre lotul experimental din „Lun
ÎN E D I T U R A P O L I T I C A să întrecem cu mult¦recoltele de anul kg. ştiuleţi de fiecare ha. ÉÍImOBMHUL
In general, perspectivele prevăzute ca de Sus“. Are o suprafaţă de 12
trecut. Grădina aduce venituri de în primăvară s-au realizat. Grădina ha., şi s-a însămînţat cu 6 soiuri
au a p ă r u t : seamă şi ne-am gîndit să-i mărim de legume a adus numai pînă acum de grîu (Ponca, Cenad 117, Bezos-
V. I. Lenin OPERE COMPLETE voi. 11 suprafaţa de la 11 la 23 ha. iar din venituri de peste 200.000 lei; efecti- laia nr. 301, Scorospelka şi Harach). 4 NOIEMBRIE 1962
astea vreo 15-16 să le şi irigăm. A - vul de animale a crescut ajungînd
616 pag. — 12 Iei vem condiţii şi de ce să nu le fo Insăminţatiil s-a făcut sub directa PROGRAMUL I : 6,00 Concert romînească care au concertat în
losim ?...¦ să numere 240 capete bovine din îndrumare a inginerei: din fiecare de dim ineaţă; 7,10 Piese or Uniunea Sovietică; 15,45 Muzi
Iri acest volum sînt cuprinse scrierile lui Lenin publicate care 115 sînt numai vaci şi juninci; soi cîte doua hectare. In ce priveşte chestrale ; 7,40 Program de că uşoară; 17,00 La şezătoare;
A venii timpul bilanţului numărul ovinelor a ajuns la 215 jocuri populare rom în eşti; 8,00 18,00 Săptămîna muzicii sovie
în lunile iulie-octombrie 1905. ! şi al porcinelor la 25 capete. densitatea, ea diferă de la soi la Sumarul presei centrale; 8,10 tice ; 18,30 Solişti şi formaţii ar
Zilele acestea am vizitat din nou soi, după recomandări; îngrăşămîn- Şcoala şi v ia ţa ; 8,30 Program tistice de am atori; 19,00 Arii şi
Locul central în volum îl ocupă lucrarea „Două tactici ale gospodăria colectivă din Haţeg. Încă Înfiinţată anul acesta, ferma de
păsări, pe lingă că a asigurat 225 tul chimic (tot experimental) s-a a-
social-democraţiei în revoluţia democratică“, în care Lenin a găini matcă pentru dezvoltarea pe
plicat numai pe jumătate din loltd
arătat care sînt particularităţile revoluţiei burghezo-democra-
tice, forţele motrice şi perspectivele ei, şi a supus unei critici <de la intrarea în curte am rămas viitor a fermei, a mai adus şi un ve însămînţat cu fiecare din soiuri. î de valsu ri; 9,30 Teatru la mi duete din op erete; 19,35 Melo
necruţătoare oportunismul menşevicilor în rezolvarea celor mai crofon, pentru c o p ii: „Fiul re dii... melodii — emisiune de
plăcut surprinşi de schimbările sur nit ce depăşeşte 8.000 de le i; livada Ce recoltă vor da porţiunile in-.
voluţiei“ scenariu radiofonic de muzică uşoară romînească ; 20,00
importante probleme ale revoluţiei, precum şi o seamă de teze venite. In dreapta, unde acum cîte s-a extins cu 3.600 de meri şi peri grăşate ? Cum va rodi grîid din te Ion M ărgineanu; 10,30 Flutură Teatru la microfon premiera
ale liderilor reformişti ai Internaţionalei a îl-a. Volumul mai va luni nu era nimic, se înalţă cel steagul leninist — program de „Partizanul Satrov“ Adaptare
cuprinde o serie de articole, note, scrisori ctc., în care V. I. de-al doilea grajd în care şi-au gă 'din soiurile recomandate, iar în toam renul neîngrăşat ? Ce medie se va
na aceasta se vor mai planta alte
obţine la unele şi cit la celelalte ? cîn teee; 11,00 Muzică populară radiofonică după piesa scriito
Lenin dă indicaţii de ordin propagandistic şî organizatoric. sit deja adăpost o sută de vite, iar 10 hectare.
romînească pentru fruntaşii re rului sovietic Ivan Patenkov:
la brigada din Nălaţ am aflat că Deocamdată nu se pot face dccît
John Reed : ZECE ZILE CARE AU ZGUDUIT LUMEA s-au ridicat o magazie, o remiză şi Năzuinţele colectiviştilor pronosticuri. Sîntem siguri însă că din coltelor bogate; 11,30 Vorbeşte 21,45 Tangourl interpretate de
alte construcţii gospodăreşti. M oscova; 12,00 Interpreţi de solişti vocali; 22,20 Muzică v
408 pag. — 10,80 lei această experienţă vor rezulta învăţă muzică uşoară; 13,10 De toate dans.
La sediu am nimerit tocmai în Oamenii s-au convins că ştiinţa
timpul unei consfătuiri la care luau agrozootehnică aplicată atîrnă greu minte preţioase. pentru t o ţ i; 14,00 Muzică popu Buletine de ştiri şi radiojur
Cartea cuprinde impresiile ziaristului revoluţionar ameri
PETRE FĂRCAŞIU { lară romînească cerută de as n a le : 7,00; 13,00; 19,30; 22,00;
can John Reed, care a fost martor ocular la eroicele lupte ale parte preşedintele gospodăriei Lucian toamna, în cîntarul rezultatelor. cultători ; 13,40 Pentru fiecare 23,50 (programul I) 7,50; 14,00;
cîte o m elodie; 15,30 Solişti şi 18,00; 20,00; 23,00 (orogramul
proletariatului rus din octombrie 1917. r«
orchestre de muzică populară II).
Potrivit instrucţiunilor elabo Mai multă. grifă pesafraa deschiderea rilor populare comunale nu pri •*
rate ide Consiliul Superior al vesc cu răsprindere problema
Agriculturii privind organizarea îiwafăiiiiîiitailatt agrozootehnic organizării învăţămîntului agro M II
şi desfăşurarea învăţămîntului zootehnic. După cum ne spunea
agrozootehnic de m asă cu dura tov. Romulus Vlaicu, preşedin 12 + 1 la P R O N O S P O R T
ta de 3 ani, în aceste zile urmea tele Sfatului popular al comu
ză ca în toate unităţile agricole dăriile colective instrucţiunile riei, cu sprijinul comitetului al gospodăriei n-au ţinut seama nei Turdaş, comisia stabilită nu \ SE ACORDĂ PREMIUL SPECIAL DE 50.900 LEI PENTRU>
din ţară să albă loc deschiderea privind organizarea învăţămîn executiv al sfatului popular co de indicaţiile date de Consiliul s-a întrunit pentru a recruta
cursurilor. tului. De asemenea, după recru munal, a stabilit locurile unde agricol raional. Rezultă că nici cursanţii din cele trei gospodării AL 13-LEA PRONOSTIC EXACT. )
tarea lectorilor din rîndurile in se vor ţine lecţiile, s-a îngrijit chiar lectorii — inginerul loan colective de pe raza comunei.
Pentru funcţionarea In bune ginerilor agronomi şi zooteh- de dotarea lor cu mobilierul ne Constantinescu şi tehnicianul Tov. Aurel Bodea, preşedintele NU UITAŢI! AZI ULTIMA ZI KN CARE VĂ MAI PUTEŢI \
condiţiuni a cursurilor, paralel nişti, a medicilor veterinari şi cesar, cu lemne de foc etc. Tot zootehnist Laurean Jude — nu Sfatului popular al comunei
cu desfăşurarea lucrărilor agri odată, lectorii şi-au strîns mate cunosc în suficientă măsură in Mărtineşti nici măcar nu cu ‘ COMPLETA BULETINELE PRONOSPORT. )
cole de toamnă, în majoritatea tehnicienilor, acestora li s-a în- rial didactic, mostre de cereale, strucţiunile cu privire la organi noaşte cîte şi ce fel de cercuri 4
gospodăriilor' agricole de stat şi mînat planul tematic pentru a-1 planşe, mulaje, care îi vor ajuta zarea învăţămîntului, deoarece vor funcţiona în cele două gos
colective, precum şi în staţiu adapta la condiţiile gospodării să predea lecţii mai interesante, semnează tabele care nu sînt podării colective de pe raza co O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O G O O O O O O O O <xxxxx>-^
nile de maşini şi tractoare din lor în care vor preda lecţii. Ur întocmite potrivit indicaţiilor pe munei.
regiunea noastră s-au făcut in mărind realizarea planului de legate de specificul gospodăriei. care le-au primit. C ooperativa „DRUM “ Hunedoara I
De asemenea, rezultate bune în t5t
tense pregătiri. Au fost stabilite acţiune, activiştii de partid şi de vederea deschiderii învăţămîn Lucrurile nu stau mal bine Faptele arată că nu peste tot A DESCHIS © S E C Ţ IE D E 8
cercurile de învăţămînt, s-au stat, membrii consiliului agricol nici la gospodăria colectivă din există o preocupare susţinută
desemnat cursanţii şl lectorii, raional, cu ocazia deplasărilor tului s-au obţinut şi la gospodă pentru buna organizare a învă IC » § MES T 11 €
pe teren s-au interesat de pre riile colective din satele Aurel Căstău. Preşedintele gospodăriei, ţămîntului agrozootehnic.
s-a fixat programul de desfăşu Vlaicu, Balomir, Orăştie, Foit şi tov. Axente Samoilescu, împreu IN SEDIUL COMPLEXULUI, LA ETAJUL 11
rare a cursurilor şi s-au asigu gătirile ce se fac in gospodării altele. nă cu brigadierii, a întocmit un Deficienţe 3e felul celor sem
rat condiţiile materiale cores pentru deschiderea cursurilor. tabel pe care a înscris numai nalate mai sus se întîlnesc şi în § IE E % E C U T Ă : I
punzătoare. In raionul Orăştie sînt Insă şi raioanele Brad şi Ilia, unde nu
Drept rezultat, în numeroase gospodării colective unde orga 40 colectivişti, cu toate că aici mărul colectiviştilor înscrişi la TRATAMENTE, DEFILĂRI, RIMELĂR1 I
In raionul Orăştie, în cele 29 gospodării înscrierea cursanţilor nizarea cercurilor şi recrutarea sînt condiţii pentru ca cursurile cursuri este sub nivelul posibi
gospodării agricole colective din cursanţilor nu S-a făcut potrivit învăţămîntului agrozootehnic să lităţilor, femeile şi tineretul care şi orice alte acţiuni de înfrumuseţare |
raion au fo st organizate 37 s-a făcut după ce în prealabil Instrucţiunilor Consiliului Supe fie frecventate de cel puţin 55-60 au un rol însem nat în desfăşu
cercuri agrotehnice care vor fi membrii comisiilor formate pen rior al Agriculturii. La gospodă colectivişti. Tabelul cu date in rarea procesului de producţie fiu Deservirea se face de către specialişti f
tru recrutarea cursanţilor au sînt antrenaţi iri suficientă mă -¦ •=........ ¦-¦¦¦...................-........................... 4
frecventate de 1.110 cursanţi, 26 stat de vorbă cu colectiviştii, ex- ria colectivă din Ocolişul 'Mic, complete privind vîrsta şi locul sură la cursuri, tar manualele V IZ IT A ŢI^ CU ÎNCRED ERE^ secţia
cercuri zootehnice cu 650 plieîndu-le importanţa învăţă- înscrierea cursanţilor pe tabele de muncă In brigăzi al colecti sosite la gospodării nu. sînt dis
mîntului agrozootehnic. Aşa, bu s-a1făcut fără să se stea de vor viştilor, era semnat doar de m a tribuite cursanţilor. 1 LLLA,m e i i c a
cursanţi, 9 cercuri legumicole, năoară, la gospodăria colectivă bă cu colectiviştii. Aşa se face gazionerul gospodăriei şi de că
patru pomicole şi unul viticol la că din cei 51 cursanţi înscrişi, tre contabilă. In ceea ce priveş-* Este de datoria organelor ele 0000000000000000000<>00<X>000000000000<XX>0000000000<
din Geoagiu cercurile de agricul 25 au depăşit vîrsta de 45 ani, partid, de stat şi a consiliilor
care s-au înscris 355 colectivişti tură, pomicultură, legumicultu iar la cercul zootehnic sînt în te cercul zootehnic, nu s-a luat agricole raionale să ia măsuri
care lucrează in ramurile de pro ra, zootehnie şi viticultură vor încă nici o măsură pentru orga pentru asigurarea condiţiilor ne
ducţie respective. cadraţi doar trei tineri, cu toate nizarea lui. De asemenea, m a cesarei bunei desfăşurări a în
fi frecventate de 158 colectivişti, că în gospodărie lucrează mult nualele sosite la gospodărie nu văţă,minţului.
In scopul obţinerii unor rezul îndeosebi femei şi tineri. La sînt distribuite cursanţilor.
tate cit mai bune, comitetul exe această gospodărie s-au asigu mai mulţi tineri şi femei. Aceas N. TÎRCOB
cutiv al sfatului popular raio tă dovedeşte că organizaţia de Mal mult deeît atlt. în săşi une
nal şi consiliul agricol raional, rat şi condiţii materiale pentru partid şi consiliul de conducere le comitete executive ale sîatu-
în baza unui plan de acţiune, au bună desfăşurare a Invăţămîntu-
trimis din timp la toate gospo- lul. Astfel, conducerea gospodă