Page 100 - 1962-11

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2467

in

ATELIERELE R. M. R. SIMERIA

L u crez r«3e 'doi a n i c a în g r i- re a p ro d u c ţie i de la p te . L a a - V acile o a re fa c p ro g re se In
producţia de lapte prim esc h ra ­
] ito r-m u lg ăto r la acelaşi lot de ceastă, oră, In lunile de vară şi n ă m ai m u ltă, m ai b o gată în M A, Cu materiale economisite
u n ităţi nutritive. In felul a-
vaci. A cum a m în p r im ir e 12 to a m n ă , le d ă d e a m ca h r a - cesta şi p ro d u cţia de lapte creş­ Prin organizarea judioioasă a muncii şi folosirea din
te. Aşa am procedat în special plin a resurselor interne, colectivul secţiei a IV-a meca­
vaci p en tru lapte de la care n ă cîte 2 kg. de tă rîţe şl cu vacile G-hirbomeana, K lari nica a obţinut de la începutul anului şi pînă acum eco­
şl Pusa. La început, in anul v.;- nomii de peste 64.000 lei. La obţinerea acestor econo­
am o b ţin u t în a c e s t a n , p în ă la 20 p l n ă 1a 30 kg. m a s ă 1960, ele n u d ă d e a u m a i m u lt mii şi-au adus contribuţia în mare parte echipa condusă
de 7 litri de lap te la zi fieca­ de Teodor Muntean, partida maistrului Traian Şuşaba
d a ta de 21 !noiem brie, în m ed ie, v e rd e la fie c a re vacă. I n lu - re. în g rijite după toate regu­ şi turnătorii de cuzineţi care au economisit peste 800
lile zootehniei, ele au p ro g re­ kg. compoziţie. In luna decembrie la turnarea cuzine­
2.207 l i tr i la p te p e cap de v a - n ile de ia rn ă , în loc de m a să sat. O dată cu prim ele progre­ ţilor se va folosi compoziţia economisită.
se făcu te la p ro d u cţia de lap­
c ă f u r a j a t ă . P în ă la s f îr ş itu l v erd e le d a u c îte 15 kg. siloz, te le-am m ărit raţia de furaje ROMULUS BONŢk
în special cea de suculente. La maistru
a n u lu i voi o b ţin e de la lo tu l 20 kg. sfe clă şi 8-10 kg. n u - s f îr ş itu l a n u lu i 1961 p ro d u c ţia
lor a î n r e g i s t r a t : 2.700 litri
pe care-1 am în g rijă în m e- tre ţ uscat. la p te G h irb o m e a n a , 2.600 litri
la p te K la ri şi 2.500 litr i la p te
d ie p e s te 2.600 litr i la p te p e I n t r e o re le 6 şi 7 d im in e a ţa Puşa.

cap de vacă fu ra ja tă . In acest are loc m ulsul. In to t acest In acest an, pînă la 1 noiem ­
brie am obţinut de la G hirbo­
aTtieol vreau să a ră t cum am tim p la g ra jd u ri se p ăstrează m e a n a 2.800 litr i la p te şi de ia
K la ri 2.920 litr i la p te . P u şa e ste
re u şit să realizez creşterea pro- o linişte deplină. D upă ce le- gestantâ, dar după fătare ea
d ă to td e a u n a 20 litr i la p te la
ductiei de lapte pe cap de va- • am sp ălat ou a p ă c ă ld u ţă ugerul zi. Am d a t d o ar 3 exem ple, dar
tot aşa s-ar putea vorbi de în ­
c ă f u r a j a t ă de la 1.800 litr i, c ît şi l-am şte rs , fa c m a s a ju l. M ulg treg u l lot oe îl am în prim ire.
In doi ani, urm înd sfaturile
obţineam la începutul activ ităţii vacile după sistem ul cu m ina m edicului v eterinar, ap licîn d In Prin inovafii
practică cunoştinţele prim ite
m ele de în g rijito r-m u lg ăto r de p lin ă şl în cruce, p en tru ca Ia cursurile zootehnice, am re u ­
şit să ridic producţia m edie
la acelaşi lot de vaci, la p este ug eru l să se golească u n ifo rm . de la 1.800 la 2.207 litr i la p te De la începutul anului la cabinetul tehnici al atelie­
pe cap de vacă fu rajată, cit am relor R.M.R. Simeria au fost prezentate 81 de inovaţii.
2.600 litr i c it voi re a liz a în a - A d ă p a tu l îl fa c în tr e o re le 7 o b ţin u t p î n ă la 21 n o iem b rie. Pînă acum au fost aplicate în producţie un număr de
54 inovaţii care aduc economii antecalculate in valoare
cest an. P uteam obţine o pro- şi 8 dim ineaţa. La noi ap a are P în ă la sfîrşitu l an u lu i voi de 58.583 lei.
o b ţin e 2.600 litr i la p te p e cap
ducţie şi m ai m are dacă nu aş calităţile cerute a şa că n e In­ de vacă fu ra ja tă de la lotul
m eu. T oate acestea fac posibil
ii avut, pe rln d , to ate vacile g rijim doar ca te m p e ra tu ra el ca gospodăria să obţină fru ­
m oase venituri şi din sectorul
gestante în acest an. să se încadreze în lim itele re- zootehnic, iar eu personal să
f iu b in e r e tr ib u it. P în ă la 15
La cursurile zootehnice am com andate de ştiinţa zootehni- n o ie m b rie re a liz a se m 666 zlle- Dintre acestea amintim Inovaţia realizată de m şhl
i Viorel Ocoş : „Dispozitiv de îndreptat longeroanef^
în v ătat că „secretul“ p ro d u cţii- • că. In tim p ce vacile sin t la a- m uncă singur, fă ră m em brii fa­
m iliei mele. permite reducerea timpului de lucru eu o oră la uti . j-
lor m ari de lapte constă în p ri- d ăp at şi-şi fac program ul de gon. Valoarea economiilor realizate în 6 luni se ridică
ION ŞOAITĂ la suma de 24.128 lei.
m ul rînd în hirănirea raţio n ală plim bare, cu răţ din nou g raj- îngrijitor-mulgător la G.A.C.

a anim alelor şi în re sp ectarea dul şi p u n a şte rn u t cu rat. De Miercurea

p r o g r a m u lu i de g r a jd re c o m a n - la o ra 8 ia 13 v acile r ă m în su b De asemenea, inovaţia maistrului Teofil Crişan, inti­

dat de zootehnie. Ceea ce am supravegherea u n u i singur în- tulată „Dispozitiv pentru strunjit cuzineţii capului de

in v ătat la cu rsu ri p recu m şi din grijito r-m u lg ă to r. Facem de ser- cruce al sertarului“, permite reducerea timpului de lu­

br oştiri şi articole de ziar au viciu pe rln d . In ju ru l orelor cru cu 50 la sută prin eliminarea operaţiilor de strun-
Bucuria copii­ jire şi trasare. De la punerea ei in aplicare şi pînă
c o n s titu it p e n t r u m in e u n in - 13 şi 15 se p r e g ă te ş te f u r a ju l lo r, în aceste zile acum, această inovaţie a adus o economie postcalcu-
cînd zăpada s-a lată de 8.518 lei. Tot maistrul Teofil Crişan este auto­
dreptar în activitatea practică, p entru m asa de seară. La ora aşternut peste dea­ rul inovaţiei „Şablon pentru turnarea cuzineţilor capu­
luri şi cîm pii, este lui de cruce al sertarului“. Prin aplicarea acestei ino­
A stfel, p r o g r a m u l de g r a jd l-am 15 fa c c u r ă ţe n ie în g ra jd , ia r fără margini. P ri­
viţi fetiţa din fo - ! vaţii se reduce consumul de material de antifricţiune,
r e s p e c ta t în to td e a u n a cu s tric - la o ra 15,30 le d a u d in n o u de tografia noastră! ceea ce permite obţinerea unei economii în timp de 6

te ţe . D im in e a ţa , în tr e o re le 4,30 m în c a re . R a ţia c u p rin d e a c u m In seara aceea a fost predată te dragă munca. Şi, M aria Romcea Săniuţa nici nu lu - ' luni de 8.464 lei.
lec[ia doua la învăţăm întul agro­ a dovedit că îi este dragă m un­
şi 5 fa c cu r e g u la r ita te c u r ă - c îte 15 kg. siloz, 8 kg. t r if o i şi zootehnic : „H răn irea raţională, ca. Pe ogor era de neîntrecut,
factor hotărîtnr fi cheia succesu­ fapt pentru care şi-a cucerit sti­
ţe n ia în g r a jd şi a e ris ire a . A - 20 kg. de tu lei to c a ţi şi ţin u ţi lui în creşterea şi ridicarea pro ­ ma din partea colectiviştilor. A -
ductivităţii animalelor". S-au pur­ nul 1957 a adus în viaţa ei un
cest lucru are Influenţă asu p ra în saram ură. B ineînţeles, acest tat discuţii- Printre cei care au nou şi mare e venim en t: comu­
luat cuvîntul se num ără şi M a ria niştii au prim it-o în rîndurile
producţiei de lapte deoarece n u - lucru se face num ai to am n a Romcea. A vorbit despre felul organizaţiei lor.
cum se ocupă ca de hrănirea şi
m ai dacă sânt o d ih n ite bine, tlrziu şi iarna. V ara, după m ul- îngrijirea porcilor. ...P în ă acum trei ani, la ferma necă bine, dar ea ! V. MIHĂ1LESCU
de porci a gospodăriei numea nu responsabilul cabinetului tehnic
vacile dau lap te m ult. De la su l de dim ineaţă şi p în ă la — Lu c rîn d aşa cum scrie in se desfăşura în m od organizat. D in e fericită. [
carte noi am obţinut rezultate care această cauză animalele aveau de
o ra 5 la 5,30 le d a u m în c a re . o re le 17 vacile p ă ş u n e a z ă . V aci- ne-au permis să livrăm statului în suferit iar producţia de carne era
acest an 55 de porci cu o greu­ sub posibilităţi. Comunista M a ­
Şi aici a p l i c ' cele în v ă ţa te la le p e n tru la p te a u p arcelele cu tate de peste 90 kg. fiecare. M a i ria Romcea a cerut atunci orga- < :E B -
avem de predat încă 25 de porci nizaţiei de partid să lucreze la
cursurile zootehnice anum e să iarba cea m ai grasă, iar păşu- care vo r avea o greutate tot atît ferm a de porci. O dată cu trece­
de mare. rea ei acolo, lucrurile s-au schim­
dau m încare vacilor de flecare n a tu l se face raţio n al. D upă bat. Peste tot a început să dom ­
Pasiunea cu care vorbea dove­ nească o curăţenie exemplară, iar
d a t ă la a ceea şi o ră , p e n tr u a a d ă p a tu l d e se a ră , la o ra 18, dea că îşi iubeşte munca. D in ­ hrănirea anim alelor să fie făcută
tre numele colectiviştilor harnici, „du pă carte". A ş a procedează şi
li se fo rm a re fle x e le . D a c ă v a- În cep e m u lsu l. De la o ra 19 şi cel al M ărie i Romcea nu lipseşte T e re za Banu cu care lucrează îm ­ touche — cinematograful „V ic to ­
niciodată. E a se menţine fruntaşă preună din anul trecui. Colecti­ ria" ; S E B E Ş : Duelul, n-a avut
cile m ăn în că la ore d iferite de p în ă dim ineaţa vacile sîn t d a­ de ani de zile. viştii sînt m ulţumiţi de activitatea loc — cinematograful „Progresul";
celor două îngrijitoare. Cerasella — cinematograful „M .
la o zi la a lta sîn t n e lin iştite te în p rim ire p azn icu lu i de ...D u m b ră v iţa este un sat din Sadoveanu" ; P E T R O Ş A N I : Şam­
raionul llia . Locuitorii de aici au Consultînd registrul în care , sa panie şi m elodii — cinematogra­
şi acest lucru duce la scade- noapte. simţit pe umerii lor povara trecu­ ţine evidenţa zilelor muncă efec- 1 DECEMBRIE 1962 ful „ A l. S a h ia "; Aventurile lui
tului amar. N um ai în regimul de- . tuate la G .A .C . llia , în dreptul Programul 1 : 5,07 Muzică dis­ Hucklebery Firin — cinematogra­
------------------------------------------------- ----------------------- - --------- . ¦¦¦ "a e r n i H M -------~ ' . --------~ mocrat-popular ei şi-au făurit un numelui M ăriei Romcea sînt tre­ tractivă interpretată de orchestre ful „7 Noiembrie“ ; A L B A IU -
_____ ____________ _____— — ¦¦- ¦ - » n > a » o o « -----------------------------— — ------------ — trai luminos. cute peste 320 de zile. A s ta în­ de mandoline ; 5,40 Muzică popu­ L I A : Casa de la răscruce — ci­
seamnă că sfîrşitul anului îi va lară din Oltenia ; 6,20 Emisiunea nematograful „Victoria" ; Intoar-
se re p e ta Cu 10 ani în urmă, Au re l Rom ­ aduce bucate m ai multe în casă, pentru sate ; 6,30 Cîntece din fol­ ce-te — cinematdgraful „23 A u ­
cea i-a povestit sofiei sale des­ traiul îi va fi mai îmbelşugat. V e ­ clorul nou şi jocuri populare ro- gust" ; O R A Ş T I E ; 49 de zile în
I n n u m ă r u l 2.189 d in 9 ia n u a ­ nu şi-au deschis cursurile. De cum ju stifică, de pildă, M axim pre cele văzute în unele gospo­ n itu ri m ari ea a obţinut _şi în mîneşti ; 7,30 Sfatul medicului : Pacific — cinematograful „ V .
rie a.c. al zia ru lu i „D rum ul so­ ce ? P e n tru că organizaţia de Poenaru, lectorul cercului de dării colective pe care le vizitase, anii precedenţi. N um ai anul tre­ Pojarul ; 8,08 Muzică uşoară ; 9,00 R o a ită “ ; A ve n tu rile lu i Kroş —•
cialism ului“ a fost publicat un bază şi consiliul d e conducere creşterea anim alelor, că dum i­ despre veniturile m ari ale colec­ cut de pildă, a prim ii 1.500 kg. Roza vînturilor : „In căutarea va- ' cinematograful „ Flacăra“ ; S IM E ­
articol in titu la t: „Două cer­ al G.Â.C., co m itetu l executiv nică dim ineaţa, deşi o p arte din tiviştilor. grîu, peste 1.600 kg. porum b, 400 sului Oriol" i 9,25 Cîntece pentru R IA : Celebrul 702 — cinemato­
curi agrozootehnice — două sti­ al sfatului popular com unal, cursanţii cercului au fost p re ­ kg. cartofi şi însemnate cantităţi sei mici ; 9,40 Muzică uşoară so­ graful „/. P in tilie "; H A Ţ E G :
lu ri de m u n că“ . D espre ce cer­ lectorii, privesc şi acum cu su­ zenţi, dinsul n-a binevoit să- — P ă i dacă-i aşa, dacă eşti de alte produse. L o t atunci a mai vietică ; 14,30 Din folclorul popoa­ Fetele — cinematograful „Po p u ­
curi şi stilu ri de m uncă era p erficialita te o rg an izarea şi des­ şi facă ap ariţia ? retribuit după cît munceşti, hai prim it şi 3.200 Ici cu care şi-a relor 16,00 Muzică uşoară; 16,15 lar“ ; B R A D : Lăsarea nopţii —
vorba ? ’ In prim ul rîn d se a- făşurarea învăţăm ântului agri­ să mergem şi noi la gospodăria completat necesarul materialelor de Vorbeşte Moscova ; 16,45 Noi în­ cinem atograful „S t. roşie“ ; LO-
r ă t a c ă la G.'AlC. S im e ria V e­ col’ de m asă. C a şi în an u l tr e ­ La S intandrei lucrurile vor colectivă din llia . C u munca nu construcţii pentru casă. Pentru ri­ registrări ale Ansamblului folclo­ N E A : Artistul — cinematograful
che, d ato rită interesului m an i­ cut se •poartă o dispută in te r­ trebui îndreptate. O asemenea ne-om face noi de rîs. dicarea casei nu a fost nevoie de ric al Sfatului popular al Capita­ „ M inerul“ ; L E I U Ş : U rm e tăcu­
festat de organizaţia de bază m inabilă privitor la cine tr e ­ situaţie nu m ai poate conti­ mult tim p. Colectiviştii au ajuta­ le i; 18,20 Program muzical pentru te — cinem atografid „ V . R o a ită “ ;
conducerea gospodăriei, a lec­ buie să se ocupe de m obiliza­ nua. în v ăţăm în tu l agricol de Z is şi făcut. D u p ă două zile t-o în permanenţă. De curînd, fruntaşi în producţie din industrie Z L A T N A : U ltim ul meu tango
torului, învăţăm ântul agricol se rea c o lec tiv iştilo r la lecţii. Şi, m asă să fie deschis şi organi­ s-au dus împreună la llia . A u M a ria Romcea s-a m ulat în casă şi agricultură ; 19,00 Scrisori din — cinem atograful „M tm c ito ru l“ „•
desfăşoară bine, lecţiile sînt in­ în tru cît nim eni nu se ocupă de z a t în c o n tin u a r e c it m a i biine. discutat cu preşedintele gospodă­ nouă. O dorinţă de mult visată. ţară ; 22,20 Muzică de dans. I H A : Curcanii — cinematogra­
teresante iar colectiviştii p a rti­ riei şi cu secretând organizaţiei Visul i-a fost împlinit — prilej Programul Ii. 12,35 Fragmente din ful „G h . D o ja “ ; APOLDUL DE
cipă cu re g u la ritate la cursuri. Cu privire ia învăţămînful E ste de datoria com itetului de partid. de mare bucurie şi fericire. operete ; 13,15 Melodii populare S U S ; Pace noului venit — cine­
De asem enea, au fost scoase în orăşenesc de partid , a com ite­ romîneşti şi ale minorităţilor na­
evidenţă m etodele folosite în tului executiv al S fatului p opu­ — C în d este vorba de prim it I. CIOBANU ţionale ; 13,40 Muzică uşoară ; matograful „23 August“ .
predarea lecţiilor şi m obilizarea lar al oraşului regional Deva in fam ilia noastră mare a colec­ 14.10 Muzică vocală şi instrum en­
colectiviştilor. Opus acestei si­ tiviştilor, le-a spus atunci secre­ tală ; 14,30 Din albumul melodii­ mete&wleqie
tu aţii, în articol era criticat agricol de masă de a lua m ăsurile corespunză­ tarul organizaţiei de partid, noi lor de estradă ; 15,00 Prelucrări
stilul defectuos de m uncă fo­ toare pentru a înlătura nea­ prim im pe toţi acei cărora le es­ de folclor de compozitori romîni ; PEN TR U 24 ORE
losit la GiA.C. S in ta n d re i; 16.10 Cîntece sovietice ; 17,00 Mu­
faptul că cercul agrozootehnic, ju n su rile ce se fac sim ţite la zică de estradă ; 18,05 Muzică Vreme schimbătoare cu cerul
deschis cu întârziere, n u -şi tr ă ­ o asem enea sarcină, cercurile Sintandrei. Sarcina privind o r­ populară romînească îndrăgită de mai mult noros. Va cădea nin­
ieşte viaţa, că la data respec­ ascultători; 19,30 Pe teme inter­ soare slabă. Local burniţă şi ploa­
tiv ă (9 ian u arie) nu se ţin u se răm în nedesohise iar colectiviş­ ganizarea învăţăm ântului agro­ naţionale ; 19,40 Tineri interpreţi ie. Temperatura sta ţio n a ră : ziua
tii sînt privaţi de posibilitatea zootehnic de m asă este o Ho- de muzică populară romînească. între 0 şi 5 grade, iar noaptea în­
decit o singură lecţie. In a rti­ de a învăţa. tă r îr e a C.C. a l P.M .R. şi a C on­ Buletine de ştiri şi radiojurnale : tre 0 şi —5 grade. Vînt slab din
col au fo st sem n alate şi c a u ­ 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; sectorul est şi sud-est. Dimineaţa
zele care au d eterm in at o ase­ Conform instrucţiunilor p ri­ siliului de M iniştri al R.P.R. şi 17,00; 22,00; 23,50 (programul I); şi seara ceaţă.
m enea stare de lu c ru ri: nepă­ vind organizarea şi desfăşurarea prin urm are e a ’ trebuie tradusă 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
sarea de care dă dovadă con­ invăţăm intului agrozootehnic de în viaţă. 23,00 (programul II). PENTRU URMĂTOARELE
siliul de conducere al gospodă­ m asă, com itetul executiv al 3 ZILE
riei colective şi lectorul cercu­ sfatului popular com unal şi I. C. 1 DECEMBRIE 1962
lui (M ircea C antem ir), discu­ co n siliu l de co n d u cere al G.A.C. D E V A : Contele de M onte Cris- Vreme schimbătoare, cu ceru!
ţiile neprincipiale privind m o­ au datoria de a asigura co­ t0 _ seria l-a — cinematografid mai noros ziua şi temperatura sta­
bilizarea colectiviştilor la lecţii, lectiviştilor condiţiile m ateria­ „ Patria“ ; H U N E D O A R A : Car- ţionară.
fap tu l că organizaţia de bază
din G.A.C. a n e g lija t ac eastă le p e n tru buna d esfăşurare a
problem ă.
cercurilor, de a se în g riji de
C are e ste s itu a ţia Ia G.A.C.
S in ta n d rei acum , la în cep u tu l şcolarizarea lor. Cum sîn t re ­
noului an şcolar în învăţăm în­
tul agricol de m asă ? Au fost zolvate aceste problem e la Sîmt- Îndrum at şi aju tat in p erm a­ cadrul cercului de citit din s tr a ­ citit organizate pe străzi şi cir­
oare în lă tu ra te lipsurile ce s-au d a M. E m inescu din Sebeş re c e n ­ cum scripţii electorale. In o ra ­
sem nalat in trecu t ? andrei ? Pe s c u rt: nu sînt re ­ n en ţă de către com itetul raional zii de c ă rţi ca „ T in e reţea lui şul Sebeş sînt cercuri de citit ca
M arx“, „V ictoria de la O ltina“ , acele conduse de tov. S ofia Bo-
Cu re g re t tre b u ie se consem ­ zolvate. : de p artid , C om itetul raio n al al „F ro n t fă ră tran şe e" şi altele. descu, A ristin a F ilim on, Adel-
n ăm din !nou în coloanele z ia ­ haide Schnneider, care au o b ţi­
ru lu i că la G.A.C. S in ta n d re i Cei doi lectori — M ircea C an­ U.T.M. Sebeş a c o rd ă o a te n ţie De asem enea, au fo st o rg a n i­ nut rezultate deosebit de fru ­ UN JOC SIMPLU, ^ ii
sta re a de fa p te se rep etă. Nici tem ir şi M axim P oenaru, a ş ­ d eo se b ită m uncii cu c a rte a în z a te cu tin e rii d in o raşu l Sebeş m oase. Şi concursul literar „Iu­ A T R A C T I V Şl CU
p în ă înprezent cele două cer­ te a p tă să li se „ se rv e a sc ă to tu l rinduride tineretului. P rin a p a ­ m ai m ulte seri literare pe tem e biţi ca rtea“ se bucură de m are MARI POSIBILITĂŢI 11
curi —ouiltura p lan telo r de de-a g a ta “, ei să in tre doar la ra tu l com itetului ra io n a l U.T.M ., cum sîn t „Mihiai E m inescu — popularitate în rîndurile tin ere­ DE CÎŞTIO
„clasă“, să-şi facă lecţia şi cu cu ajutorul bibliotecilor şi al că­ poet al poporului“, „Eroism ul tului. De la începutul anului şi 1963
cîm p şicreşterea an im alelo r — m inelor culturale, au fo st des­ tineretului condus de Partidul p în ă în p rezent s-au înscris la j? Bulefîneie combina-
asta, cum s-ar spune, „bună fă şu rate in ultim ul tim p num e­ C om unist R om în în lu p ta de eli­ acest concurs 458 de tin e ri ia r < îe şi sd iem ele reduse  apărat calendarul
ziua“ . Cum p oate fi conside­ roase acţiuni care au dezvoltat b erare a clasei m uncitoare“, iar 366 d in tre el s în t p u rtă to ri ai in ­ de perete „SCINTEIA“
rat însă un asem enea mod de a şi m ai m ult in rîn durile tin e re ­ cu tin e rii colectivişti din D o ştat signei „P rieten al c ă rţii“ . Rezul­ l pentru anul 1903. Calen­
privi problem ele ? U nde este tului d ra g o ste a p entru ca rte a se a ra lite r a r ă „15— 16 fe b ru a rie ta te bune In acest sens au o b ţi­ darul a fost pus în vîn-
conştiinţa om ului nou, dragos­ 1933 — p ag in i de ero ism şi glo­ n u t o rg a n iz a ţiile U.T.M. şi b i­ ţ vă măresc corasidera- zare la preţul de 1 leu,
rie ale proletariatu lu i din Ro- bliotecile din P ianul de Sus, R o­ S bil şansele de cîştig. în unităţile cooperaţiei
tea p e n tru m eseria de inginer ideologică, te h n ic ă şi b e le tris ti­ m inia“ etc. şia de Secaş, M iercurea, Şcoala de consum şi la librâ
m edie Sebeş etc. riile din ţară.
agronom , m în d ria dato riei îm ­ că. Au fo s t p re z e n ta te în f a ţa Cu tin e rii de la C ut şi Ş p rln g
au fo st organizate de asem enea D a to rită interesului faţ,ă de
plinite ? tinerilor la biblioteca raio n ală consfătuiri pe tem e ca „Porum ­ carte, m ulţi tin eri din oraşul nos­
bul siloz — m ijloc de sporire a tru ca M aria Voina, G erda K el-
D ar şi a şa stînld lu cru rile, d in Sebeş, la G.A.C. Sebeş şi In producţiei anim aliere“. A tenţie linger etc., şi-au fo rm a t biblio­
sp o rită a fost ac o rd ată şi o rg a ­ teci personale.
nizării de sim pozioane literare r * > r - » r~*r '/- » /—*r-»r-n r-N »r-v'-v-» 3
cu tinerii. P rin tre acestea am in ­ Cu to ate rezultatele bune ob­ U
tim „Figuri de eroi com unişti în ţin u te în m u n ca cu c a rte a în 3
literatura noastră nouă“. La lo­ rîndurile tineretului, Com itetul întreprinderea de aprovizionare 3
cul de producţie au fost o rg an i­ ra io n a l al U.T.M. din S ebeş m ai
zate citiri în colectiv şi in fo r­ are în că m ulte de făcut. De p il­ nr. 12 S im e ria angajează 3
m ări politice. dă, la concursul lite rar „Iubiţi
c a rte a “ num ărul celor înscrişi, 3
Toate aceste acţiuni au făcu t în ra p o r t cu nu m ăru l m are de 3
ca tinerii din raionul nostru să tin eri existen t în raion, este încă un s#evis©p 3
îndrăgească şi m ai m ult cartea, mic. De asem enea, fa ţă de difu­ 3
devenind cititori pasionaţi. N u­ zarea cărţii tehnice şi agrozoo­ 3
m ai la b ib lio tec a ra io n a lă „Mi- Condiţii de angajare: 3
hail Sadoveanu“ din Sebeş, din tehnice nu s-a m anifestat grija
n u m ăru l to ta l de p este 3.100 c i­ cuvenită. Nu în to a te o rg a n iz a ­ şi cu cei puţin 3 ani; 3j
titori, realizat de la Începutul ţiile de b a z ă ale U.T.M., ca de
anului şi p în ă la 1 n o iem b rie exem plu la Secăşel, I.G.O., Sîn- [practică în contabilitate. 3
1962, p e ste 1.500 sîn t tin e ri. P r in ­ g ă tin şi altele, a p rin s v iaţă ch e­ 3
tre aceştia pot fi m enţionaţi m area la n sa tă de Com itetul re ­
V irginia Pirvu, m uncitoare la f a ­ gional al U.T.M. ; „F iecare tln ă r ,wlw 1
b rica .Sebeşul“, care a citit p es­ — cum părător a cel p u ţin unei
te 40 de că rţi, G ü n th e r A lm en, căirţi pe lu n ă “ . IysAAA/VWA/NAA
m uncitor la fab rica „S. B ărnu-
ţiu“, R odica M orar — elevă la P rim in d şi in v iitor ajutorul GRUPUL DE ŞANTIERE T. C. M. C
Şcoala m edie din Sebeş şi alţii. organizaţiilor de partid, organi­
za ţiile U.T.M. din ra io n u l n o stru , CORPI EŞTI ~ VULCAN
Şi tin erii de la sate în d răg esc îm p reu n ă cu bibliotecile şl c ă ­
P rin co n stru irea noii Şcoli m edii din Z lain a, le-au fost create copiilor oam enilor m un­ pe zi ce trec e to t m ai m u lt c a r ­ m inele culturale, vor desfăşura oraşul Petroşani, regiunea hunedoara
cii de aici larg i p o sib ilită ţi de in stru ire şi educare. Ş coala dispune de 18 săli de clasă, două tea. La Şpring, din to talul de
lab o rato are şi o bibliotecă. 719 c itito ri în re g is tra ţi de la în ­ o m u n că m ai bine o rg a n iz a tă , cu angajează urgent :
ceputul anului, m ulţi sîn t tineri. re z u lta te m ai' ro d n ice , în a ş a fol - siîfl©sai electrici« a u to g ea ii şi
In f o t o : A spect e x te rio r al şcolii. A sem enea exem ple se pot Intîlni
la M iercurea, P etreşti, Pianul de în e ît tin e re tu l s ă în d ră g e a s c ă şi , vWWWvVN
Sus etc. m ai m ult cartea.

L a îndrăglrea cărţii Se către TRAIAN BRADU
tin e re t contribuie şi cercurile de prlm-secretar al Comitetului

raional al U.T.M, Sebeş