Page 101 - 1962-11

Nr. 2467
0BSS333DGsaÂ3mBîaEmi7KR353î5$53Z$?E
Adunări de dări «le seamă fţcţ:V
şa alenei»! în organizaţiile
partid săteşti
Gîrbova
De curlnd, la G îrbova, raionul
Sebeş, a avut loc ad u n area de
dare de seam ă şi alegeri a nou­
lui com itet com unal de p artid .
In darea de seam ă prezentată
şi în discuţiile p u rtate de com u­
nişti, s-au reliefat succesele ob­
ţin u te de G.A.C. G irbova, Reciu
şi C ărpiniş privind dezvoltarea
lor din punct de vedere econo­
m ic şi organizatoric. C om uniş­
tii Ioan M unteanu, Ilie Com şa,
lo an R adu, G h eo rg h e R adu şi
m ulţi alţii, au a ră ta t că d a to ri­
tă îndrum ării com petente, a
sprijinului prim it din p artea
com itetului com unal de p artid ,
organizaţiile de bază şi-au îm bu­
n ă tă ţit m unca lor în rîndul co­
lectiviştilor. Astfel, com uniştii
au d esfăşu rat o susţinută m un­
că politică în cadrul fiecărei b ri­
găzi, m obilizînd pe fiecare colec­
tiv ist la efectuarea m uncilor
agricole la tim p şi de bună c a ­
lita te . Aşa cum au a ră ta t v orbi­
torii, o m are im p o rta n ţă a avu-
t-o în tă rire a rîn durilor o rg an i­
za ţiilo r de b ază cu cei m ai buni
colectivişti, a creării unui larg
activ fă ră de p artid care a fost
an tren at la rezolvarea sarcini­
lor ce stau în fa ţa organizaţiilor
de partid.
C a urm are, gospodăriile a-
gricole colective ap a rţin ăto ar
re com unei G îrbova, şi-au
sp o rit continuu averea o b ­
ştească, a crescut valoarea
zilei-m uncă. Aşa bunăoară,
G.A.C. G îrb o v a d isp u n e In p r e ­
z e n t de 381 c a p e te b o v in e , 120
p o rc i, 1.100 oi cu lin ă f in ă şi se-
m ifină etc. Fondul de b ază al
gospodăriei a crescut în acest partid.
an cu p este 400.000 lei aju n g în d
la 2.300.000 lei.
P entru viitor, în planul de m ă­
suri e la b o ra t cu acest p rile j s-a
prevăzut p rin tre altele şi efec­
tuarea unor studii m ai aprofun­
date asupra problem elor econo­
mice, ex tin d erea experienţei bune
a organizaţiilor de bază, desfăşu­
ra re a unei m unci de educaţie
perseverentă In scopul creşterii
Tov. lo s if S pineanu, m a is tr u la A telierele de reparat m a ­
terial ru la n t din Sim eria este p ropagandist la u n u l din cursu­
rile invăţăm întului de partid.
IN F O T O G R A F IE : P ropagandistul lo sif Spineanu se p re­
găteşte p en tru o nouă lecţie.
Pe urmele materialelor publicate
Cu citva tim p în urm ă a a p ă ­
ru t in coloanele ziarului nostru
articolul in titu lat „Cînd posibi­
lităţile nu sînt pe deplin folo­
site“. A rticolul scotea în eviden­
ţă unele deficienţe care au exis­
ta t pe şantierul de construcţii al
T.C.M.M. B rad . D in cau za aces­
to ra, m unca pe şan tier se d esfă­
şura necorespunzător. P rin tre
altele, se a ră ta că a ex istat un
slab interes pentru procurarea
de m ateriale, era criticat ritm ul
în cetin it de lucru, fap tu l că une­
le echipe lucrau la întâm plare.
In u rm a a p a riţie i in ziar a a r­
ticolului, C om itetul ra io n a l de
partid B rad a făcut o analiză a
deficienţelor existente pe şan ­
tierul de locuinţe şi a lu at m ă­
suri eficiente. D espre m ăsurile
luate se vorbeşte în răspunsul
adresat redacţiei de către o rg a­
nul ra io n a l de p a rtid . Ia tă ce
se a ra tă în răspunsul p r im it:
„A nalizînd conţinutul articolu-'
lui, biroul com itetului ra io n a l de
partid apreciază că critica adu­
C fnâ ex istă m ai m ult in te re s
întreprinderea de panificaţie
rd in D e v a o b iş n u ise c u m p ă r ă to - m o m en t d a t în să, m ai p recis In
rii cu produse de bu n ă c a lita te
sim ţului tle răspundere al fiecă­
rui m em bru şi candidat de
p a rtid ete.
s. c.
Beriheiof
In adunarea generală de dare
de seam ă şi alegeri a organiza­
ţiei d e p a r tid de la G.A.C. „U ni­
rea“ din B erthelot, raionul H a­
ţeg, care a avut loc recent, co­
m uniştii au consacrat cea m ai
m are p arte dezbaterii problem e­
lor privind dezvoltarea m ultila­
te ra lă a gospodăriei.
D area de seam ă prezentată de
tov. Aurel H orvath, secretarul
organizaţiei de bază, c ît şi dis­
cuţiile p u rtate, au scos la ivea­
lă o serie de realizări frum oase.
M unca politică d esfăşu rată în
rîndul colectiviştilor de către
m em brii şi candidaţii de partid,
de către activul fă ră de p artid ,
a constituit un facto r m obiliza­
tor în dezvoltarea econom ico-
organizatorică a gospodăriei.
M ajo ritatea colectiviştilor au
p a rtic ip a t în mod regulat la
m uncă şi au efectu at lucrări de
bună calitate, ceea ce a dus la
obţinerea unor recolte bogate.
Cu to t tim pul nefavorabil, anul
acesta s-a obţinut o producţie
de griu m ai m are ca anul trecu t
cu p este 350 kg. la h a. De a se­
m enea, la porum b s-a obţinut o
producţie m ulţum itoare, iar p ro ­
ducţia de cartofi a fost m ult
m ai m are decît în anii trecuţi.
S-au fă c u t progrese şi în ceea
ce priveşte dezvoltarea şeptelu-
lui.
A cestea sîn t doar cîteva din
realizările care constituie b ilan ­
ţul m uncii rodnice desfăşurate
anul acesta de colectivişti sub
îndrum area perm anentă a orga­
nizaţiei de p artid . In cuvintul
lor, m em brii şi candidaţii de
p a rtid au scos la iveală şi unele
deficienţe care şi-au fă cu t loc
în activitatea organizaţiei de
P entru îm b u n ătăţirea m uncii
de viitor, ad unarea g en erală a
h o tărît ca noul organ de partid,
to ţi m em brii şi ca n d id a ţii de
p artid să acorde m ai m ult sp ri­
jin consiliului de conducere al
gospodăriei pen tru a se crea cît
m ai m ulte ram u ri aducătoare de
venituri, pentim a se dezvolta
continuu p ro p rie ta tea obştească
a colectiviştilor.
GH. MĂGUREANU
coiesnondent
mm
iB iH e S s S
s ă şa n tie ru lu i T.C.M.M. B ra d
este justă. P entru rem edierea de­
ficienţelor de pe acest şantier
s-au luat m ăsuri. In prim ul rînd
pe şantier a fost trim is un in ­
structor al com itetului raional
de p a rtid cu sa rc in a de a se
ocupa o perioadă de tim p de
acest şantier, să ajute organiza­
ţia de bază şi conducerea şa n tie­
rului în lu area unor m ăsuri co­
respunzătoare: C onstatând că
şeful de şantier duce o slabă ac­
tivitate, s-au luat m ăsuri de în ­
locuire a lui cu un in g in e r c a ­
pabil, cu ex p erien ţă“.
M ăsurile luate de către C om i­
tetul raional de p a rtid B rad au
avut un efect pozitiv. A ctivita­
te a pe şa n tie ru l T.C.M.M. s-a
îm b u n ătăţit sim ţitor. Din luna
august şi p în ă in prezent, p la ­
nul p ro d u c ţie i a fo s t re a liz a t cu
regularitate. A stfel stînd lucru­
rile, se poate afirm a că şan tie­
rul din B rad are to ate posibili­
tăţile să-şi îndeplinească planul
anual.
şl in sortim ente variate. La un
luna octom brie, centrele de des-
DRUMUl SOCIALISMULUI PAG. S
aggaae^jCTfmnsCTnaisiigggitM
^^¦n-.ranjTOina^yiimrorosaa^ssn^ragm-mnssnggs
m VEŞTI M R PRAŞTIE
lif
¦ IB ® !ll( lf Com andă urgentă
a oooooooooooo oooooooooooo
o De la o în treprindere din roblneţi şi 8 ventile de Inal- o
3 ţară a sosit o telegram ă: tă presiune. Piese dificile, 5
care pînă de curlnd erau a- g
o „Constructorii au luat avans. duse din străinătate.
o Vă rugăm urgentaţi com an-
o da n o a s tr ă C o le c tiv u l sec- Priceperea şi hărnicia oa- §
^ j(iei m e ta lu r g ic e de la F a ­ m enilor şi-a spus şi de astă g
d a tă c u v in tu l. M u n c a a f o s t ;>
brica chim ică Orăştie a răs- in aşa fel organizată Incit nici g
o pu n s chem ării m unaitorilor u n m i n u t n u era ir o s it. A şa <?>
9 de la această întreprindere.
O C om uniştii loan M um ătă, se face că cererea a fo st satis- g
X Nicolae Colhon şi alţii
O şi-au intensificat efortu- făcută. Piesele com andate au g
g rile. Trebuiau să exe-
o c u te in cel m a i s c u r t tim p 10 fo st expediate din Orăştie cu g
OOOOCXV «>OOPOO
10 zile m a i d e v re m e . L
ooooooooooooo
Produse de calitate superioară
CATEGORIA A LA FOTBAL P eisaj industrial nou : S p ălă­ La fabrica de blănuri „Vi­ nologic. Au fo st ad ap tate noi
to r ia de c ă r b u n e d e l a iCoto- d ra“ din O răştie s-a acordat a- reţete p en tru vopsirea blănu­
iesti. nul acesta o deosebită atenţie rilor. In aceste acţiuni un rol
calităţii produselor. In acest im portant l-au avut com uniş­
M IW E H U L - R & P ID 0 - 0 !n Editura politică scop s-au luat m ăsuri pentru tii Florea M unteanu, Ioan Fe-
îm bunătăţirea procesului teh- her şl V asile Pasca.
Nepregătite pentru a practica un să respingă şi apoi Drăgoi să reia a apărut:
joc pe un teren desfundat cele două peste bară. D ouă inovaţii D rept urm are s-au produs
echipe, au rămas datoare în fata P. NIŢ.Ă Tineretului de la sate valoroase m ai m ulte blănuri de calitatea
publicului prin meciul desfăşurat. Nici în a doua repriză jocul nu — cît mai multe cunoştinţe de I cu circa 7 la sută, ceea ce
In tot timpul meciului s-a şutat ex­ diferă. De reţinut doar că în min. ştiinţă şi cultură. Recent la secţia l-a chim ică a făcut ca num ărul de refuzuri
trem de puţin la p o a rtă : Minerul 72 Minerul beneficiază de o lovi­ a Fabricii chim ice din O răştie de la b e n e fic ia ri să s c a d ă cu 50
de 6 ori şi Rapid doar de 3 ori. tură de la 11 m„ la care oaspe­ Lucrarea axată cum sprijină s-au aplicat două inovaţii : „Re­ la sută fa ţă de perioada cores­
ţii au contestat aproape 3 minute, o rg a n iz aţiile U.T.M. a c tiv ita te a cu perarea aburilor de condens“ punzătoare a anului trecut.
Cu toate acestea Minerul a fost pe care însă Comşa o ratează tri- căm inului cultural, în organi­ şi „încălzirea apei p entru sp ă­
d e . cîteva ori la un pas de vic­ mlţînd în bară. zarea m uncii c u ltu ra l-a rtistic e şi lare a pig m en ţilo r“. Aceste ino­ v e c h i !persflrui
torie. In min. 34 Drăgoi, complet cte r ă s p în d ir e a c u n o ş tin ţe lo r vaţii sînt realizate de un colec­
La tineret — Minerul — Rapid: ştiinţifice cum s în t: m işcarea tiv condus de inginerul Vasile © feiăm
liber, în loc să tragă pe spaţiul 2—1. artistică de am atori, m unca cu C hişcan. D upă prim ele zile de
•cartea, lecţii, conferinţe, b ri­ funcţionare se apreciază că re ­ Ca răspuns la chem area oţe-
porţii, trimite în bară. Cinci mi­ I. CIORTEA găzi ştiinţifice etc. De asem e­ zu ltatele vor fi d in tre cele m ai larilor hiunedoreni, m uncitorii
S. BALOIU nea cu aju to ru l unor exem ple bune. De asem enea, se sco n tea­ Bazei de utilaj şi tran sp o rt din
nute mai tîrziu se produce un a- corespondenţi concrete, cartea a ra tă cum sînt ză econom ii an u ale de 300.000 Deva au colectat şi p re d at la
organizate de U.T.M % acţiu n ile lei. I.C.M . 23.000 kg. f ie r vechi.
devărat asalt la poarta Rapidului. CELELALTE REZULTATE DIN specifice tinereşti c a : cercurile
ETAPA DE MIERCURI tinerilor naturalişti, Joile tin e­ Un a p o rt valoros Ia strînge-
Ion C. Ion trage şi Macri salvează retului, dum inicile cultural- rea fierului vechi şi-a adus e-
Dinamo Bacău — Crişana 1-1 ; sportive şi altele. chipa de tran sp o rt condusă de
de pe linia porţii dar mingea a- C.S.M.S. — Viitorul 2-2; U.T.A. —
junge la Mihăilă care şutează din Ştiinţa Timişoara 3-2; Steagul ro­
şu — Progresul 2-0.
nou şi Niculesuu respinge, ca din
---------------. ................... ...... -==11111111
nou Ion C. Ion să şuteze, Dan Coe
I mSU C C E S D E T E R M I N A T . tov. M usak losif, care a în căr­
cat Intr-un vagon 6 cam ioane cu
b e Î n c r e d e r e s i c h ib z u in ţ ă fier vechi, precum şi u tem iştii
o» “¦ atelierului BUT Deva. D intre
a aceştia s-au evidenţiat Ardeu
fr a nul trecut la uzina „V ic to ria " din D u m itru Abrudan şi m ulţi alţii, au părerile bune s-au cristalizat fi con- re miezurile ? V a lua• fonta form a J A ugustin, B îrzan Em ilian, N o­
\ f \ C ă ian a sosit o adresă din par- pus toate cunoştinţele fi puterea lor tarat iar îndemânarea fi priceperea vac Teodor şi Sănilescu Paul.
i tea U .M . Cugir. Printre altele, in au fost puse de acord cu noile so- modelului dorit? N u vor apare oa- q
(¦ adresă se spunea: „ V ă rugăm să ne de "muncă pentru rezolvarea acestei Iutii tehnice, mai rămlnea de făcut ALEXANI TU MANOI.LA
probleme. In cercetările făcute ci au re sufluri de turnare ? (
Acestea fi multe alte întrebări fu l- i
i răspundefi dacă n e" puteţi turna u r- studiat un vast material documen- un singur lu c ru : turnarea pieselor, gerau m inţile celor prezenţi ia acest t corespondent
\ motoarele piese mecanice pentru m a- tar din literatura tehnică de speciali- IU I ieiurile fi formele de turnare au eveniment. Încordarea n-a luat sfîr- * e— — *
i* f i „ i nnellc..." Şi erau enumerate ci- fit nici după ce piesele turnate au fost
{ 'leva repere. Pe adresa uzinei sosea tate. fost pregătite minuţios, cu mult Lectorate de cultură
¦pentru prim a dală o asemenea cere- scoase la „lum ină '. L a prelucrare se J generală pentru femei
Ţ \ in însărcinarea colectivului, şc- simt de răspundere. C el m ai mic a - mai /iuţeau iv i încă. unele defecte... ţ
re. Şi de unde? Tocm ai din partea L a P etro şan i, H aţeg, B rad,
^ fu l de secţie inginerul D u m itru mănunt a fost cîntărit fi judecat în - D a r nu s-au iv it. C u a vizul benefi- !j Alba Iulia, Cugir, Deva şi in ce­
unei întreprinderi coregionale, care d a ru lu i piesele au fost omologate în (¦ lelalte oraşe ale regiunii H une­
A b ru d a n , împreună cu maistrul tur- delung. O ultimă verificare fi va d o ara com itetul regional al fe ­
$ ştia că piesele cerute nu s-au turnat producţia de scrie. Beneficiarul era f m eilor, în c o la b o ra re cu co m i­
nător Ioan Hodo- începe turnarea. In mulţumit. D e abia acum victoria nou- f tetele raio n ale şi orăşeneşti p e n ­
^ niciodată la Călan. N u era aceasta rog, au străbătut ziua aceea, m ulţi lui era certificată definitiv, tru c u ltu ră şi a r tă , a d esch is 49
\ oare un semn de apreciere fi încre- lectorate de cultură generală, la
\ dere ? Oricum , ate angaja de buna ţara de la un ca- Din carnetul veniseră de acasă Tu rn ă to rii şi au strîns m îuinmiile şi j
i voie să dai un răspuns favorab il ce- „, , , s. au îmbrăţişat cu căldură. Succesul ţ
'4 rerii, însemna să-ţi asumi o ruspun- DE REPORTER să asiste la acest
}• dere grea fă ră a avea de la bun a studia tehnologia eveniment atît de era al tuturor. Ezita re a şi neîncre- j
(j început siguranţa reuşitei. Să treci
i dintr-pdaţă de la măruntele piese sa- de turnare a aces- important în viata derea unora s-au spulberat pentru tot- f
secţiei. Cum să stea acasă cînd ştiau
uitare ce s-au turnat zeci de ani, la tor piese. că la turnătorie tovarăşii lor trec deauna. S i. o dată cu ele şi tendinţa i
prin momente atît de emoţionante ? „să lucrăm ce-am m ai lucrat şi cum *
— L a uzina „23 August* din Bucu- beţele tuturor celor prezenţi în tur- am mai lucrat“ .
reşti, la „ în fră ţire a “din Oradea, la
C lu j şi în alte întreprinderi din ţa-
\ turnarea complicatelor piese mecani- ră — ne spune ing. Dum itru A b ru - nătorie exprim au încordare, emoţii ^ şi St ^ c a re p a r tic ip ă p este 3.800 de f e ­
? ce, cu un proces tehnologic d ificil, dan, am stat de vorbă cu tovarăşii nerăbdare. Se aude un semnal. Cite- m ei.
î> însemna să rupi cu tradiţia. U n ii au noştri de profesie care ne-au îm păr- va bătăi de clopot şi macaraua se ^ stăzi, la turnătoria nr. I a uzinei ‘
f început să şovăie. tăşit cu dragoste şi bunăvoinţă din apropie aducînd in ghearele-i de oţel „ V icto ria “ din Călan se produc | Aici se vor p re zen ta cicluri
experienţa muncii lor şi metodele fo - oala cu fontă lichidă. începe turna- de conferinţe pe tem e politice,
ţ — fie ce !a ne legăm la cap dacă în serie console, carcase, baliuri pen- ^
tru freze verticale şi orizontale şi a l- ^
pedagogice, de ştiinţe naturale,
i nu ne doare ? — spuneau unii. S5 ă^ l!oossiittee adee eeii im‘n tMurimnaarreeaa aacceessttoorr ppiiee- rea. L a exterior totul se comportă te piese mecanice pentru maşini unelte.
| răspundem c.xă în uzina noastră nu se. In turnătorii am urm ărit pe flu x bine. D a r înăuntru ? V o r rezista oa- S. TRUŢ.A de ed u caţie cetă ţen ea scă şi s a ­
j se execută asemenea piese şi am re-
procesul tehnologic de elaborare şi n ita ră .
turnare a foniei lichide. întrebările
f zolvat problema.
puse de noi au prim it întotdeauna ţ
$ Ev id e n t, aceasta era cea mai co­
răspunsuri bine documentate. Toate *
*iP/i!îmt.mreopb,dău„ări.taă„şsido.t,alutţaiceae. assCt.ta„îornmii.dtu,enediş.atciRiă„ă„sînpn,uusănsinutln,e-raceue- acestea ne-au întărit convingerea în UN MODEL N E IS P ITITO R
p, osi.b..i.l.it.at,ea re a lizam acest.or p.i.ese in
t sul tuturor, neliniştea colectivului. Cei turnătoria noastră.
? m ai m u lţi se fereau să spună des- întorşi la locurile lor de muncă, Din nou, G uatem ala a atra s contrarevoluţionară care prelua­ tot m ai puternice şi m ai o rg a­
se p u tere a în 1954 s-a au to d i­ nizate ale fo rţelo r dem ocratice
? efris că nu se pot turna piesele, dar cei doi s-au apucat serios de lucru. a s u p r a s a a t e n ţ i a o p in ie i p u b li­ zolvat, tră d ă to rii ucigîndu-se de opoziţie, al căror m erit este
Convingerii şi hotărîrii lor li s-au unii pe alţii, d a r şi F uentes a f ă ­ cu a tît m ai m a re cu cît s în t s i­
^ rîcmneicdaanoi.iiuelzşb,iiilunemeini. lgoiartnuercernior.ă„antusoDural,i.vt,raiztimcbhmip,aliăea„iş’r.retrriuCşi,lioenatudetcuiulieicn,mleoc-r-i a la l u r a t- şi. al.ţ.i. muncitori.. LTu c ru li a- ce internaţionale.. Se ştie că te n ­ cut to t ce a p u tu t p en tru a cîş- lite să activeze în cea m ai adîn-
, cest.a nu era i„nsa- sufici.ent.. tTrebui•au ?“i tativ a de lovitură de sta t a e- tiga sim patia şi sprijinul nord- că ileg alitate, în condiţiile unei
găusi.te acel,e f,orm e şi. mijloace prin i* şuat. G uvernul guatem alez, îm ­ am erican. In schim b, de sim pa­ tero ri crîncene. R evolta de săp-
p o triv a căruia au avut loc nu­ tia propriului său popor nu s-a tăm îna trecută a fost înăbuşită
pcaarreti.cil.pae rceeai.lizmaraei.a noilor produse să sin ch isit de fel. G uvernarea sa şi cond u căto rii ei gu fo s t siliţi
;p cî„nd unii întrez.ă.reau 'po„si.bilitatea tu, r- b. um. turnători, t x- ,i m ai in ultim ul an cinci te n ta ­ se caracterizează pe plan intern să fugă din ţară . D ar guvernul
p rin tr-o aprigă teroare antide­ lui F u en tes s tă pe un te re n f o a r ­
?j¦> nani tia.mcei.ds,etor şi.'pineesh,e’,otarnătsep.uMn, ,suunrcilae p,loor- p. en. e.nfa. . po. zi. tiva- a vi.rst,ni¦cilor n u d\ tiv e d e r ă s c o a lă , r e p r e z in t ă m o ­ m ocratică. te şubred. In alegerile p a rla ­
erau t.re.bu. ia i•gnorata. N u m a i împletirea ei ţ d e lu l d e g u v e rn p r e c o n iz a t de m entare, care au avut loc în d e­
« ,f, llittlyi/c'/ăt d/ ZeasrfLăişf iui vra/ i t/ nă pîlen MrImI aninlentf edleO rotrr­- A bsoluta subordonare a guver­ cem brie 1961, el n -a o b ţin u t d e ­
° 1 pu- ? S tatele U nite pentru ţările Ame- nului guatem alez fa ţă de S ta ­ c ît 13 l a s u tă d in v o tu ri în c a ­
ii ganizalia de partid in rîndul lurnă- \ ricii L atine. Sînt peste opt ani tele U nite a fo st co n sem n ată în pitală, iar în provincie, pentru
slrînsă cu noile soluţii tehnice aco rd u l cu p riv ire la aju to ru l a re a liz a cu orice p re ţ m a jo r ita ­
teau asigura succesul. m ilitar care prevede, nici m ai tea, a recurs la fa lsific ă rile cele
r tarilor i-a făcut pe aceştia să înţe- de cînd o intervenţie a rm a tă d i­
In scurt timp a fost găsită şi fo r- $ r e c t ă a S ta te lo r U n ite s - a s o l­ Comentariu m ai cinice ale rezultatelor ale­
r leagă mai bine cit de necesare sînt ma de atragere a oamenilor de care if d a t cu r ă s t u r n a r e a g u v e rn u lu i gerilor. De atunci i-a m ers din
EXTERN ce în ce m ai p rost. Unul din
a aceste piese pentru industria conslruc aminteam mai sus. U n ciclu de lec- d e m o c r a tic c o n d u s de A rb e n z şi partidele coaliţiei guvernam en­
toare de maşini şi ce reprezintă ele tale, aşa-zisul p artid al unităţii
pentru economia naţională. t11 U demonstraţii practice axate pe p r e lu a r e a p u te r ii d e c ă tr e e m i­
T re p ta t, ezitarea şi îndoiala au fă problema însuşirii tehnologiei de fa - g ra n tu l c o n tra re v o lu ţio n a r, C as-
v cut loc curiozităţii ştiinţi_fice şi fră bricaţie a pieselor mecanice pentru .
l m intalilor. Z ile şi nopţi de-a rin - tillo Arm as. Se ştie că, nu după
maşini unelte, la care au participat \ m u ltă vrem e, A rm as a fo st ucis
i dul turnătorii A d o lf Stempel, losif turnătorii. Profesori şi elevi erau *
de p ropriii săi acoliţi, puterea
\ Stronski, Oskar Schwerin, inginerul şi unii şi alţii. Adică, tinerii învă- f trecînd în m îinile generalului
ţau de la veterani şi invers. Cînd v Y d ig o ra s F u en tes.
Ia tă citeva din acţiunile am e­
ricane care au précédait ag re­ m ult nici m ai puţin decît c ă : dem ocratice, s-a re tras din coa­
siunea d ire c tă din 1954 : p ro ­ 1) S tatele U nite vor controla liţie şi a in tra t în opoziţie. Eve­
facere din Deva au fo st puse în şi co o rd o n a cu rig u ro z ita te r e s ­ p ag an d a reacţio n ară califica gu­ com erţul ex terio r guatem alez în nim entele s-au precipitat. In fe­
situaţia să vîndă pîine integrală p ectarea fazelor procesului teh ­ vernul guatem alez d re p t un gu­ interesu l sec u rită ţii co m u n e; 2) b ru a rie 1962, în n o rd -e stu l ţă r ii
insuficient coaptă, de calitate nologic, au fost reo rg an izate vern com unist ; a zecea confe­ G uatem ala se obligă să-şi spo­ a ap ăru t prim ul centru de p a r­
necorespunzătoare. La puţin echipele şi revizuiţi indicii ca n ­ rin ţă am ericană de ia C aracas rească forţele arm ate şi 3) m i­
tim p, în nr. 2425 al ziarului no s­ tita tiv i şi calitativ i ai reţetelo r a a d o p ta t o rezoluţie preconi- siunea m ilitară nord-am ericană tizani. La începutul lunii m ar­
tru, a ap ăru t articolul „C alitatea de fabricaţie urm ărindu-se în ­ zînd „o acţiune colectivă în in te­ va controla arm ata naţională a tie, s-a c re a t un al doilea cen ­
pîinii, m ereu în aten ţia colecti­ d eap ro ap e re sp ectarea lor etc. resul păcii şi al securităţii Ame- G uatem alei. G uatem ala a fost tru de partizani chiar în inim a
vului“. A rticolul dezvăluia o se­ De asem enea, s-a ţinut o consfă­ ricii“ ; G uatem ala a fo st am e­ to t tim pul unul din principalii ţării. P rincipala fo rţă antigu­
rie de deficienţe existente la în ­ tuire de producţie în care au fost n in ţa tă cu în c e ta re a c u m p ă ră ­ pioni ai planurilor am ericane v ern am entală o constituie în să
trep rin d e rea de p an ificaţie din dezbătuţi toţi factorii care duc rilo r de cafea şi cu introducerea în d re p ta te îm p o triv a Cubei. nu aceste grupuri de p a rtiz a n i
Deva. la scăderea calităţii pîinii şi em bargoului asupra im portului Fuentes îşi face chiar un titlu — hotărîte, însufleţite de idea­
s-au prelucrat instrucţiunile p ri­ unor m ărfu ri p rin tre care în p ri­ de glorie din acest rol nedem n.
R ăspunzînd ziarului, conduce­ vind acordarea punctajului de mul rînd benzina şi alte tipuri Nici m ăcar ultim a în cercare de luri patriotice, d ar reduse ca nu ­
rea întreprinderii am intite a ra ­ calitate. In urm a acestei consfă­ de com bustibil, şi in sfîrşit, do­ răscoală nu l-a făcut să uite că m ă r — ci m asele p o p u la re d e la
tă că a luat m ăsuri. V inovaţii tuiri, conducerea întrep rin d erii, ta re a a rm a te i guatem aleze cu activitatea ostilă Cubei este o ra şe şi sa te ca re p rin acţiu n i
de fap tu l că au d at piine in te ­ sub În d ru m area org an izaţiei de arm am entul strict necesar a principalul său m erit în ochii energice, unite, cum au fo st g re ­
g rală insuficient coaptă, au fost bază P.M .R. a în to c m it un p lan fost îm piedicată to t de guvernul guvernului a m e ric a n şi, de aceea, vele g en erale şi d em o n straţiile,
sancţionaţi, ia r valoarea ei le-a de m ăsuri m enit să ducă la îm ­ am erican care a determ inat to a ­ la 26 n o iem b rie a d e c la ra t că şi-au m an ife sta t h o tă rîre a de a
fost im putată. L aboratorul a bu n ătăţirea calităţii produselor te guvernele aliate cu el să re ­ oferă teritoriul ţării sale pentru determ ina schim barea orientării
fo st co m p letat cu în că o lu c ră ­ de panificaţie. fuze orice com enzi guatem aleze. crearea unui guvern cuban con­ politice a ţării lor.
toare, putîndu-se astfel urm ări trarev o lu ţio n ar în exil.
Acest gen de acţiuni este fo a r­ Faptul că alături de m unci­
>1Cum sînfem serwsfi?1 te cunoscut. S-ar p ă re a că, pu- Cum plătesc am ericanii o ase­ tori şi ţăran i m ilitează studen­
nind la cale ră stu rn a re a guver­ m enea subordonare totală ? Pe ţii, elevii, o p a rte din ofiţerim e
Aşa s-a in titu lat articolul a p ă ­ re p a ra t etc. A ctivitatea slabă a nului rev o lu ţio n ar al Cubei, S ta ­ F uentes p erso n al ei îl ră sp lă te sc şi alte p ătu ri largi, oglindeşte
ru t în nu m ăru l 2411 al ziarului tele U nite n-au făcut decît să p rin acordarea sprijinului m ili­ caracterul larg al m işcării a n ti­
nostru. Articolul tra ta unele as­ restaurantului s-a d ato rat mai reia dosarul afacerii guatem a­ ta r necesar pentru a reprim a guvernam entale.
pecte negative privind aprovi­ leze şi să încerce să-l reediteze. m işcările populare. G uatem ala
zionarea şi buna deservire a o a ­ ales unor o sp ătari care nu-şi f ă ­ Au om is în s ă un sin g u r a m ă ­ în să devine din zi în zi m ai s ă ­ G uatem ala şi Cuba — ia tă cei
m enilor m uncii din oraşul H a­ nunt, şi anum e, m odificarea r a ­ racă deşi rep rezin tă un obiectiv doi poli opuşi ai vieţii politice
ţeg în u n ităţile com erciale. In ceau datoria în mod conştiin­ portului de forţe pe arena m on­ im p o rtan t al planului „A lianţa sud-am ericane. In tim p ce p o ­
răspunsul prim it la redacţie, pentru progres“ , sau m ai bine porul Cubei libere îşi c o n stru ­
U niunea raio n ală a cooperative­ cios. .Pentru acest m otiv, o sp ă ­ dială. spus tocm ai de aceea. ieşte o viaţă fericită, poporul
lor de consum H aţeg a ra tă că guatem alez a fost îm pins în 8
cele sesizate au fo st adevărate. ta rilo r C o n s ta n tin D ră g u ţ şi In iulie 1954, J o h n F o s te r Duil- „U nited F ru it“ nu m ai este ani, cu m ulte decenii în urm ă, de
Ca urm are, gestionarul D ionîsie les p ro c la m a cu sa tisfa c ţie că singurul tru st care se îm bogă­ intervenţia am ericană. C ontras­
Ungur de Ia m agazinul m ixt a Em il Geogea, precum şi lu cră­ „operaţia G uatem ala s-a soldat tul d in tre cele două ţă ri ilu stre a ­
fost sancţionat, frigiderul a fost cu o m are v icto rie“ p e n tru S ta ­ ţeşte în G uatem ala. „S tan d ard ză cum nu se poate m ai bine
toarei de la bucătărie, Aurica tele Unite. Putem vedea astăzi Oii“ sau „In te rn atio n al Rail- contradicţia dintre interesele’
in mod concret care sînt roadele ways of C entral A m erica“, obţin reale ale popoarelor Am ericii
R ajo, li s-au desfăcut co n tra c­ acestei victorii, cum a evoluat acum profituri aproape tot atît L atine şi so a rta pe care ar dori
această ţa ră în care guvernul de m ari din această ţară. s-o rezerve acesto r ţă ri m ono­
tele de m uncă. De asem enea, res­ am erican a introdus un regim pe
placul său. Este d re p t că Fuen­ Că guatem alezii şi-au pierdut polurile n o rd -am erican e şi in ­
taurantul, p rin rep ararea in sta­ tes nu e chiar Armas, că banda răbdarea o dovedesc acţiunile terpuşii lor:
laţiei care se defectase, are apă FELICIA ANTIP
curentă necesară.
------- - v . AI.BU