Page 11 - 1962-11

Mr. ?444
Cu eforturi sporite la îndepSinirea in mod Deputatul şi alegătorii —
neabătut a sarcinilor de
In economia naţională a ţării, Uzi
nele metalurgice din Cugir au o mare
importanţă. Aici se fabrică un mare
număr de maşini de frezat, maşini
universale de ascuţit scule, maşini de
prelucrat roţi dinţate, maşini de cu­
sut industriale şi automate ctc. An
de an uzina este în continuă dez­
voltare, Iu scopul dezvoltării uzinei
au fost alocate mari fonduri de in­
vestiţii, în special pentm proiectarea,
pregătirea şi fabricarea unor noi ma­
şini.
— In uzina noastră — a spus ingi­
nerul Nicolae Mareea, director teh­
nic — producem în prezent doar în-
tr-o singură lună ceea ce realizam
în întreg anul 1948. Uzina a fost do­
tată cu utilaje şi maşini de înaltă
productivitate, aici au crescut cadre
de muncitori tehnicieni şi ingineri cu
o înaltă specialitate.
Prevederile planului de producţie
din acest an nu numai că le-am rea­
lizat, dar la multe sortimente le-am
şi depăşit. Aici, de la tribuna confe­
rinţei de partid ne angajăm să nu
precupeţim nici un efort pentru a îm­
bunătăţi neîncetat activitatea, proicc-
tînd şi executîud maşini noi, să îm­
bunătăţim continuu caracteristicile ma­
şinilor ce le fabricăm.
Acelaşi limbaj al angajamentelor
pline de îndrăzneală şi a hotărîrii
ferme de a le îndeplini în mod nea­
bătut, a caracterizat în ansamblul
lor discuţiile purtate de toţi delegaţii
şi invitaţii la conferinţa organizaţiei
de partid de la U.M. Cugir.
Metalurgiştii din Cugir au întîm-
pinat conferinţa cu realizări de sea­
mă. Ei au produs peste plan mai bine
de 1.600 maşini de cusut, 16.000 ca­
sete tren laminat, etc. In perioada ia-
nuaric-octombrie a.c. preţul dc cost pla­ partid.
nificat a fost cu mult redus, obţinîn-
du-se pe întreaga întreprindere o c-
conomie de peste 2.400.000 Iei.
In obţinerea acestor mari realizări
un rol deosebit l-a avut îmbunătăţi­
rea conducerii de către organizaţiile
de partid a activităţii economice, mo­
bilizarea maselor largi de oameni ai
muncii la înfăptuirea sarcinilor tra­
sate dc partid. Asemenea probleme
au stat de altfel în centrul discuţii­
lor purtate în conferinţă.
5n flecara secţie, Ia
f ecare ioc de producţie—
o susţinută muncă politică
— Colectivul sectorului turnătorii,
a arătat în cuvîntul său delegatul la
conferinţă Nicolae Rutkovschi, rapor­
tează cu mîndrie astăzi că sarcinile
de plan pe primele 9 luni ale aces­
tui ,an.„au, fost nu numai...îndeplinite
P isr rş*MţFepăşite. In această perioadă,
prevederile planului de producţie-mar-
fă au fost realizate în proporţie de
!10 la sută şi am obţinut economii Ia
preţul de c ist în valoare de peste
600.000 lei. Succesul nu a venit de­
sigur, de la sine. In obţinerea aces­
tor importante realizări un rol dc sea­
mă l-a avut organizaţia dc partid,
munca politică dc masă pe care au
desfăşurat-o comuniştii în mijlocul
muncitorilor din sector.
Chiar de la începutul anului organi­
zaţia de partid din sectorul nostru
şi-a îndreptat toată atenţja spre în­
făptuirea în mod ritmic şi la toţi in­
dicii a sarcinilor de plan. In scopul
mobilizării colectivului de muncitori
la realizarea sarcinilor de plan, orga­
nizaţia de partid a repartizat sarcini
concrete pe fiecare membru şi candi­
dat de partid. Biroul organizaţiei de
bază nu s-a limitat însă numai la
trasarea de sarcini. El a controlat în
mod sistematic felul în care fiecare
membru şi candidat de partid îşi înde­
plineşte sarcinile încredinţate, luînd în cruisare, broşarea interioară etc. Tova­
acelaşi timp măsuri operative pentru
a da ajutorul necesar, pentru înlătu­
rarea deficienţelor semnalate. Membrii
şi candidaţii de partid prezintă în a-
cest scop informări-rapoarte în adu­
nările generale. Acest fel de a mun­
ci cu oamenii, de a organiza contro­
lul s-a dovedit eficace.
Aşa cum au arătat în cuvîntul lor
tov. Nicolae Filoti, .Vasile Ghira, Io­
nel Trifu şi alţii, organizaţiile de
partid şi-au intensificat activitatea po­ Lungu şi alţi delegaţi la conferinţă au
litică, comuniştii s-au situat în frun­
tea oamenilor, mobilizîndu-i cu suc­
ces la îndeplinirea sarcinilor de plan.
Semnificativ este faptul, că munca po­
litică dusă de către organizaţiile de
partid nu a constituit un scop în sine.
Ea a militat pentru înfăptuirea sar­
cinilor de producţie, pentru îmbună­
tăţirea continuă a calităţii produselor,
pentru promovarea tehnicii noi, pentru
reducerea preţului de cost.
— Cui i se datoresc succesele noas­
tre — a spus tov. Teodor Crişan ?. In
primul rînd competenţei cu care orga­
nizaţiile de partid s-au ocupat de
rezolvarea problemelor economice ale
întreprinderii. Pentru a-şi spori capa­
citatea de organizare şi de mobilizare
a muncitorilor la realizarea sarcinilor
de plan, organizaţiile dc bază s-xau
preocupat îndeaproape de întărirea
rîndurilor lor, de ridicarea cunoştin­
ţelor politice şi ideologice a mem­
brilor şi candidaţilor dc partid.
Realizările dobîndite dovedesc în-
tr-adevăr că organizaţiile de partid au
ştiut să îmbine în mod just sarcinile
economice cu munca politică, să re­
zolve operativ şi cu eficacitate cerin­
ţele vieţii, să manifeste iniţiativă în
înfăptuirea sarcinilor ce le reveneau.
— In uzina noastră — a spus tov.
Nicolae Suciu, — ridicarea conştiinţei
muncitorilor, educarea marxist-lcninis-
tă a comuniştilor a fost întotdeauna în
centrul preocupărilor organizaţiilor de
partid. Munca politică de masă, mun­
ca de propagandă şi agitaţia au de­
venit mai legate de viaţă şi i-a aju­
tat pe oameni să se orienteze mai bine
în rezolvarea sarcinilor de producţie
şi obşteşti.
Mulţi dintre vorbitori au subliniat
faptul că munca politică de masă,
munca de propagandă trebuie să fie
şi mai bine organizaţi P.ejrtţu reali­
zarea sarcinilor complexe ce stau în fa­
ţa organizaţiilor de partid este ne­
cesar, să se prezinte în mod siste­
matic şi convingător în faţa oameni­
lor muncii expuneri prin care să se
arate perspectivele luminoase ale vii­
torului, marile sarcini ce trebuie rea­
lizate. Este necesar de asemenea ca
oamenii să fie si mai mult ajutaţi
pentru a cunoaşte şi înţelege pe de­
plin ţelul pentru care luptă ei, care
este contribuţia ce trebuie să şi-o a-
ducă la îndeplinirea sarcinilor de pro­
ducţie. Organizaţiile de partid trebuie
să lupte cu mai multă perseverenţă
pentru a convinge pe fiecare munci­
tor că rebutul, lucrul de mîntuială, ab­
senţele nemotivate aduc uzinei mari
prejudicii. Din mîinile fiecărui mun­
citor trebuie să iasă numai .piese de
înaltă calitate, maşini şi utilaje din
ce în ce mai bune.
Aşa cum au arătat tovarăşii Traian
Stanciu. Gheorgbc Gorok şi alţii, va
trebui să se desfăşoare o muncă mai
Conferinţa organizaţiei
de partid de la U.M.C.
intensă în rîndul tineretului, pentru
a se crea o adevărată opinie de ma­
să împotriva oricărei încălcări a dis­
ciplinei, a regulilor de convieţuire
socială, împotriva chiulului şi a al­
tor fenomene străine moralei socia­
liste.
Grijă pentm continua
îmbunătăţire a activităţii
Aproape toţi participanţii la discu­
ţii s-au referit în cuvîntul lor la ceea
ce trebuie făcut pe viitor pentru a-
sigurarca îndeplinirii şi depăşirii sar­
cinilor dc producţie pentru creşterea
nivelului profesional al muncitorilor,
îmbunătăţirea neîncetată a muncii ds
— In trimestrul IV şi mai ales în
anul viitor — a spus tovarăşul Va­
sile Dogaru — sarcinile noastre sînt
mult sporite. Pentru a se îndeplini în
mod ritmic şi la toţi indicii prevede­
rile planului de producţie, se cere
luarea unor măsuri mai eficace de a-
provizionare. Despre acest lucru au
vorbit şi mulţi alţi delegaţi. Ei au
arătat că aceasta este problema prin­
cipală căreia trebuie să i se acorde
toată atenţia.
Atît darea dc seamă cit şi parti­
cipanţii Ia discuţii au subliniat .că
strădaniile colectivului, entuziasmul cu
care se munceşte nu au efectul dorit
dacă nu .se iau măsuri pentru'asigu­
rarea unei aprovizionări ritmice cu
materiale. Unii dintre vorbitori au a-
rătat că au existat cazuri cînd la în­
ceputul lunii, zile în şir nu s-a pu­
tut munci din plin din cauză că au
lipsit unele materiale, ca apoi la sfîr-
şitul lunii să se dea asaltul pentru a
se recupera rămînerea în urmă. Prac­
tica asaltului de la sfîrşit de lună a-
duce daune întreprinderii prin faptul
că periclitează îndeplinirea planului,
influenţează negativ calitatea produ­
selor, preţul de cost, productivitatea
muncii etc. Tocmai de aceea organi­
zaţiile de partid vor trebui să anali­
zeze acest aspect al muncii, să des­
copere cauzele care împiedică ritmici­
tatea şi să se ia măsuri pentru înlă­
turarea lor.
Tov. Vodă Ştefan, Teodor Josan,
Iosif Mariş şi alţii au vorbit cu mult
interes despre necesitatea introducerii
pe scară tot mai largă a tehnicii noi,
despre folosirea celor mai înaintate
metode în procesul de producţie, des­
pre generalizarea experienţei pozitive.
Ei au cerut ca conducerea tehnico-
administrativă să ia măsuri pentru a
se aplica pe scară mai largă turnarea
în forme fuzibile, tratamentul piese­
lor cu curenţi de înaltă frecvenţă, în­
locuirea rectificării interioare prin c-
răşii Nicolae Roşea, Filimon Mârgi-
neanu şi alţii âu propus să se ia mă­
suri pentru a se asigura o folosire
mai raţională a maşinilor automate
şi cu program, pentru extinderea me­
canizării operaţiilor cu volum mare
de muncă, pentru introducerea micii
mecanizări acolo unde se simte nece­
sitatea.
In cuvîntul lor tovarăşii Nicolae
Gherghel, Nicolae Rutkovschi, Nicolae
criticat faptul că în unele sectoare
se mai înregistrează încă un procent
ridicat de rebuturi. Comitetul de
partid a cunoscut acest lucru, dar nu
a luat măsuri .pentru a descoperi cau­
zele rebutării unor piese şi a le în­
lătura. Vorbitorii au cerut noului co­
mitet să se ocupe cu mai multă răs­
pundere de problemele calităţii .produ­
selor, să urmărească cum este respec­
tat procesul tehnologic, cum persona­
lul servipiului controlului tehnic îşi în­ popoarelor de pe globul pămîn-
deplineşte obligaţiile, cum sînt înfăp­
tuite propunerile muncitorilor în le­
gătură cu înlăturarea rebuturilor şi
îmbunătăţirea calităţii.
Participanţii la discuţii nu au scă­
pat din vedere nici unele probleme
legate de îmbunătăţirea continuă a
condiţiilor de muncă. Tovarăşul Io­
nel Trifu, Nicolae Lungu şi Nicolae
Filip, au arătat că în sectoarele unde
lucrează' se mai întîmpină unele greu­
tăţi din cauză că nu sînt create cele
mai optime condiţii de lucru. Acea­
sta este una din cauzele care fac ca
oamenii să nu poată folosi în modul
cel mai raţional timpul de muncă.
Mult discutată a fost şi problema
calificării şi a ridicării calificării
muncitorilor. Conferinţa a apreciat că
principalul în această direcţie este
ca muncitorii vîrstnici, cu mai
multă experienţă, cu o înaltă califi­
care să ajute pe cei mai tineri, mai
ales pe proaspeţii absolvenţi care au
terminat diferite şcoli' tehnice şi pro­
fesionale şi care au venit acum să
lucreze în cadrul uzinei. „Al învăţat
producţie
tu, învaţă şi pe alţii!“ Aceasta tre-!
buie să fie lozinca fiecărui muncitor
cu experienţă şi cu o înaltă calificare. Alba iulia, erau pline ăe noroa­
Colectivul de muncitori din cadrul
fiecărui sector nu are numai sarcina
de a produce. El . trebuie să fie în
acelaşi timp şi o adevărată şcoală de
calificare, de ridicare a calificării şi
de educare a fiecărui muncitor şi în­
deosebi a celor tineri. Aceasta este o
problemă de marc importanţă şi ca
trebuie să stea în centrul atenţiei fie­ înfrum useţare a oraşului lor. De
cărei organizaţii de bază.
Mulţi dintre delegaţi s-au referit
în discuţiile lor la consfătuirile de
producţie. Ei au apreciat că acestea
s-au dovedit a fi un mijloc puternic
de educare şi dc antrenare •a maselor
dc muncitori Ia rezolvarea cu succes
a problemelor dc producţie, la desco­
perirea şi valorificarea rezervelor in­
terne. S-a apreciat că spre deosebire
de anii trecuţi consfătuirile dc pro­
ducţie s-au desfăşurat la un nivel mai
înalt, au dezbătut cele mai importante
probleme ale producţiei, în cadrul lor
s-au făcut numeroase propuneri de
îmbunătăţire a activităţii economice.
Marea lor majoritate s-au încheiat cu
hotărîri care au dus la continua îm­
bunătăţire a activităţii întreprinderii. din acest an ale sfatului popu­
Aceasta nu înseamnă însă că nu au
existat şi unele deficienţe în organi­
zarea consfătuirilor de producţie. Vor­
bitorii au reliefat că nu de fiecare
dată ele au f--st .temeinic pregătite.
In unele cazuri nu s-au luat hotărîri
şi nu s-a urmărit felul în care se în­
făptuiesc propunerile făcute de mun­
citori. Pentru înlăturarea acestor nea­
junsuri, sarcina organizaţiilor de
partid este de a sprijini organizaţiile
sindicale pentru a organiza cît mai te­
meinic consfătuirile de producţie şi
pentru a asigura înfăptuirea propu­
nerilor făcute dc muncitori.
Un loc important în dezbaterile con­
ferinţei l-a ocupat problema întrecerii
socialiste. S-a apreciat că în acest an
organizaţiile sindicale au manifestat
mai multă grijă pentru organizarea
şi desfăşurarea întrecerii. In majori­
tatea secţiilor ea a căpătat un carac­
ter de masă. Fiind organizată pe baza
unor obiective concrete, întrecerea so­
cialistă a contribuit la mobilizarea
muncitorilor la îmbunătăţirea calităţii
produselor, la realizarea unui volum
însemnat de economii, la întărirea
disciplinei dc producţie. Trebuie ară­
tat însă că în unele sectoare ca me­
canică I, maşini-unelte, mecanic şef
şi altele, în organizarea întrecerii so­ grup de elevii ai şcolii profesionale cum funcţionează, comenzile automate ale maşinii univer­
cialiste se mai manifestă încă forma­
lism. Organizaţiile sindicale nu se o-
cupă cu destulă răspundere de ţinerea
unei evidenţe concrete, de populari­
zarea fruntaşilor, dc extinderea expe­
rienţei înaintate. Pentru aceste lipsuri
conferinţa a apreciat că se face vi­
novat şi vechiul comitet de partid care
nu a controlat şi nu a tras în sufi­
cientă măsură la răspundere comitetul
sindicatului pentru lipsurile cc s-au
manifestat în organizarea şi desfă­
şurarea întrecerii socialiste.
In urmă discuţiilor cc s-au purtat
de către un însemnat număr de de­
legaţi, a numeroaselor propuneri care
s-au făcut, conferinţa a aprobat în
unanimitate un plan de măsuri menite
să contribuie la ridicarea pe o treap­
tă mai înaltă a activităţii organiza­
ţiilor de partid, la îmbunătăţirea con­
tinuă a procesului dc producţie, la
realizarea şi depăşirea planului în
mod ritmic şi la toţi indicii.
T. MARIAN
GFI. CXLINESCU
6.200 KM. PRIN ŢARA
COMUNISMULUI (V)
MOSOOVA1. SĂRBĂTORIREA
COSMONAUŢILOR NIKOLAEV
ŞI POPOVICI
Această zi, 18 august 1962,
cînd am luat parte în Piaţa Ro­
şie la sărbătorirea cosmonauţi-
ior Nikolaev şi Popovici, va ră-
mîne de neuitat.
Grupul nostru de romîni, tre-
cînd prin nenumărate cordoane
de ostaşi, a ajuns pe scările ho­
telului Moscova, aşezat pe stra­
da Gorki, aproape şi el de Piaţa
Roşie. Aici, ca îhtr-un am fitea­
tru, se adunaseră vreo cîteva
sute de străini, vorbind zeci de
graiuri. Negrii din Africa, lati-
no-americani bronzaţi, vizitatori
din ceţoasa Anglie, norvegieni şi
finlandezi blonzi, japonezi m ă­
runţei cu ochii mici, orientali
gălăgioşi, mulţi bărbaţi, femei
şi tineri din ţările socialiste, for.
mau oarecum o reprezentanţă a
tesc. Cel mai interesant grup
dintre străini era cel cubanez,
form at din vreo 20 de persoa­
ne. Purtau o pancartă cu foto­
grafia înfăţişînd pe Nikita Ser-
gheevici Hruşciov. îmbrâţişîn-
du-1 pe Fidel Castro, alte pan­
carte cu fotografia lui Fidel sin­
gur şi multe drapeluţe cubane­
ze. Atrăgeau atenţia cîteva fe ­
mei şi bărbaţi îmbrăcaţi în uni­
formele miliţiei populare.
Cînd coloanele moscoviţilor se
masau spre piaţă, grupul de cu­
banezi de pe trotuarul nostru
făcea demonstranţilor semne de
prietenie şi flutura drapelele.
Moscoviţii le-au răspuns cu ace­
eaşi căldură. „Viva Cuba“, a ră­
sunat din sute şi sute de piep­
turi. Cetăţenii sovietici se apro­
piau să dea mina cu cubanezii.
Aceştia dădeau copiilor purtaţi
pe umeri de părinţi, drapeluţe
cubaneze, se fotografiau împreu­
nă — sovietici si cubanezi. Ţă­
căneau aparatele de fotografiat,
aparatele 'de film at zbîrnîlau şl
DRUMUL SOGMLISMULm
gospodari ai circumscripţiei d e c a l i t a t e
Dacă în trecut, străzile car­
tierelor mărginaşe ale oraşului
ie, în prezent, prin munca ce­
tăţenilor, ele îşi schimbă de la
0 zi la alta aspectul.
Grăitoare în această privin­
ţă sînt cîteva. cifre care ilus­
trează participarea oamenilor
la acţiunile de gospodărire şi
la începutul anului şi pînă la
1 octombrie a.c. 93.764 de ce­
tăţeni au efectuat 378.417 ore de
muncă patriotică. Au fost plan ­
ta ţi 4.329 arbori ornamentali,
3.180 m.p. trotuare au fo st pa­
vate cu dale de beton şi peste
2.700 m.l. de rigole au fost pa­
vate cu bolovani de riu. Pe
străzi a fost transportată şi îm ­
prăştiată cantitatea de 10.000
m.c. de balast.
La aceste rezultate s-a sim ­
ţit în mod deosebit preocuparea
pe care Sfatul popular al ora­
şului Alba Iulia o manifestă
faţă ăe înfrumuseţarea conti­
nuă a oraşului. In două sesiuni
lar cît şi în trei din şedinţele
ăe comitet executiv, s-a anali­
zat activitatea desfăşurată de
către comitetele de cetăţeni. S ti­ dintre ei răspunde ăe mobili­
mulaţi de această atenţie, depu­
taţii, preşedinţi ai comitetelor
de cetăţeni pe circum scripţii, au
adus la cunoştinţa membrilor
comitetelor problemele discuta­
te în sesiuni.
In acest fel procedează şi co­
mitetul de cetăţeni din circum­
scripţia electorală orăşenească
nr. 4 al cărui deputat este Iu-
Maistrul m o n ta ta Virgil Man, din secţia m aşini-unelte a U. M. Cugir, explică unui
sale de frezat.
în mîinile altor străini. Cu un
euvînt au fost momente de so­
lidaritate internaţională cu
lupta eroică a poporului cuban.
Au fost alte momente cînd în
coloane se eîntau cîntece ale ti­
neretului şi păcii şi cînd mulţi
dintre străini ne alăturam co­
rului uriaş de glasuri.
încercaţi să vă închipuiţi, în
marea aceasta de oameni, 30 de
romîni, printre care 4 din oraşul
Deva, fericiţi că pot participa
alături de locuitorii capitalei
sovietice la un asemenea eve­
niment ca sărbătorirea celor doi
mmio t e i e
cosmonauţi. Ce se putea citi pe
feţele noastre? In primul rind
emoţie. O emoţie adîncă pen­
tru că treceam prin Piaţa Ro­
şie, intr-o zi de sărbătoare, u-
măr la umăr cu oamenii sovie­
tici din Moscova, cu reprezentan­
ţii a zeci de alte popoare de pe
globul nostru pămîntesc.
înaintam încet, alături de
soţul meu, copleşiţi de emoţie.
De la intrarea în piaţă, pînă am
ajuns la hotel, îmi amintesc to­
tul ca prin vis. Priveam tot tim ­
pul tribuna mausoleului. Cău­
tam să-mi întipăresc cît mai
bine în minte chipurile zîmbitoa-
re ale celor 4 cosmonauţi care
încadrau pe tovarăşul Hruşciov.
Ei răspundeau uralelor mulţimii
uriaşe. Inchipuiţi-v.ă bucuria noa­ ca narcă mai multe văpăi. Oră
stră cînd în tribuna mausoleului,
alături de cosmonauţi, am recu­
noscut pe tovarăşii Gheorghe
Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe
Maurer şi Chivu Stoica. Grupul
nostru era în culmea fericirii.
Salutul adresat de moscoviţi tri­
bunei era adresat şi conducerii
partidului şi statului nostru.
Aceasta ne umplea inima de le­
gitimă mândrie.
PA«. S
S®hmIc«©s
® 8 B p e rî® a B sâ
liu Topor. Cu toate că este mal Anul trecut cocsarii hunedoreni în procesul tehnologic de încăr­
care şi ardere a cuptoarelor exis­
virstnte, prin activitatea pe ca­ ri-au fost mulţumiţi de munca tau serioase anomalii, s-au efec­
tuat diferite cercetări şi expe­
re o desfăşoară în mijlocul ale­ noastră. Semlcocsu! livrat nu rienţe de laborator care au dus
la stabilirea corectă a parame­
gătorilor săi, IiUiu Topor este corespundea calităţii stabilite. trilor funcţionali ai cuptoarelor,
conform unor grafice de exploa­
neobosit. De multe ori, şedin­ Conţinutul de materii volatile, tare. Asigurîndu-se o ardere mai
bună a materiilor prime în pa­
ţele com itetului ăe cetăţeni al cenuşă şi um iditate, nu se în­ tul fluidizat s-au fixat unele
elemente ale procesului tehnolo­
cărui preşedinte este, nu au un scria în lim itele admise. Din a- gic, iar calitatea semicocsuluî
s-a îmbunătăţit simţitor. în ace­
caracter prea organizat, cu or­ ceastă cauză se iscau discuţii in­ laşi timp au fost sporiţi indicii
de utilizare ai cuptoarelor. Aces­
dine ăe zi şi înscrieri la cuvinti. terminabile, litigii şi refuzul coc-
tei măsuri l-a urmat alta nu mal
Dar de fiecare dată în ele se sarilor de a primi seimicocsul puţin importantă. Sn cadrul uzi­
nei au fost deschise cursuri de
stabilesc noi sarcini pentru în ­ livrat de noi. Deseori eram che­ calificare pentru meseriile : c»c-
sificatori şi m aşinişti de benzi.
frumuseţarea cartierului. Za- maţi la Hunedoara să ne ve­ Ceilalţi muncitori au frecventat
cursurile de minim tehnic şi ri­
htu Negruţiu, Gheorghe Dan, dem „marfa“. dicare a calificării. Asistenţa
Dumitru Sandru, Nicolae Bol­ tehnică la locul de producţie s-a
dea, Ştefan Vinţan şi lo m Oa- O dată cocsarii şi-au mani­ îmbunătăţit mult. Comuniştii au
nă, membri ai com itetului se festat nemulţumirea pentru ca­ fost repartizaţi în posturile cheie
străduiesc şi reuşesc cu sprijinul litatea necorespunzătoare a se- ale producţiei primind sarcini
cetăţenilor să le înfăptuiască. micoesului, publicînd o scrisoa­ precise.
Nu trec mai m ult de două, trei zile re în ziarul „Drumul socialis­
din săptămînă, fără. ca membrii mului“. El ne reproşau, pe bună O dată puse la punct acestd
acestui colectiv să nu se întru­ dreptate, faptul că nu ne facem probleme, mai rămînea de re­
nească şi să discute asupra sar­ datoria aşa cum trebuie. „Cocsul zolvat ritmicitatea livrărilor. In­
cinilor pe care le au. Fiecare fabricat de noi nu întruneşte teresul sporit al muncitorilor !a
calităţile cerute de furnalişti“ — dovedit în scurt timp că vagoa­
zarea cetăţenilor la diferite ac­ se spunea în scrisoare. în aceste nele încărcate pot fi expediate
ţiuni. In acest fel, rezultatele situaţii se înţelege că nu ne sim ­ la timp, conform graficului.
obţinute pe linia gospodăririi şi ţeam deloc bine. Un lucru era
înfrumuseţării circumscripţiei, clar. Noi purtam vina pentru că Paralel cu aceasta s-a interi-
sînt la înălţimea strădaniilor de la noi pornea răul. Lucrurile siflcat controlul organizaţiei ifle'
comitetului şi a cetăţenilor. nu mai puteau continua aşa. La partid asupra activităţii 'de pro­
îndemnul organizaţiei de partid ducţie şi îndeosebi asupra ca­
Locuitorii circum scripţiei nr. ne-am strîns întregul colectiv să lităţii semicocsuluî. Astfel, bfL
4 au curăţat străzile, au repa­ roul organizaţiei de bază a phg
rat cu balast o suprafaţă de hotărîm ce e de făcui. în discuţie cazul tov. Gheorghe
Niculaescu care a încălcat preş»
4.200 m.p. de drum, au pavat Propunerile făcute cu acest cripfiunile procesului tehnologic,
neglijînd evacuarea cuptoarelor
cu dale de beton 900 m.p. ăe prilej s-au concretizat în mai Ia tim pul stabilit. Colectivul a
trotuare şi cu bolovani de riu multe măsuri tehnico-organiza- format o adevărată opinie îm­
600 m.l. de rigole. La aceste lu­ torice menite să ducă la îmbu­ potriva celor care nu respectări
crări au fost efectuate 19.050 procesul tehnologic şi dădeau
produse rde calitate inferioară.
ore de muncă patriotică. înfăp­ nătăţirea calităţii semicocsuluî.
Treptat, lucrurile au început
tuirile din circum scripţia nr. 4 Totodată s-a instituit un con­ să se schimbe în bine. Anul aces­
alături de ale celorlalte circum- ’ trol sever în urmărirea aplică­ ta, planul de producţie a fost
scripţii din oraş contribuie la i rii acestor măsuri. Să dăm cî­ îndeplinit la toţi indicii în fie­
înfrumuseţarea continuă a ora- teva exemple din măsurile lua­ care lună. In ce priveşte calita­
şuiui. M. r u g in e s q u te si !aplicate. Constatîndu-se că1 tea, în primele 9 luni ale anului
s-a realizat un indice mediu al
m ateriilor volatile de 15,1 Ia
suia, faţă de 12—16 la sută ad­
mis. Rezultate bririe am obţinut
şi la reducerea conţinutului de
cenuşă în semicocs, unde s-a în ­
registrat un indice de 11.1 la
sută, faţă de 13 Ia sută admis.
$0 cuvine să spunem ceva şi
despre scăderea conţinutului de
apă în semicocs, unde s-a rea­
lizat jin indice de 22,2 la sută,
faţă de 25 la sută admis.
Toate acestea dovedesc că
atunci cînd organizaţia de
partid, întregul colectiv îşi pun
la inimă problemele de produc­
ţie, descoperirea şl valorifica­
rea rezervelor interne, se pot
face lucruri bune. Calitatea se-
micocsului fabricat de noi e din
ce în ce tot imai bună. Anul
acesta, cocsarii hunedoren! nu
ne-au mai mustrat, ci 'dimpo­
trivă, ne-au mulţumit în mai
multe rînduri pentru calitatea
semicocsuluî livrat.
zi ne apropiam de mausoleu,
alături de zeci şi sute de cetă­ ANTON COZMESCU
ţeni sovietici şi străini care aş­ tehnician la sectorul setnicocserie
teptau schimbarea gărzilor. Lu­ al Uzinei „Victoria“ — Bălan
Plin de em oţie şi încintare a mea era mai întii cu ochii pe
fost drumul nostru prin Piaţa minutarul orologiului din turnul trepte unde stăteau neclintiţi de
Roşie. Mulţi mergeau pe vîrful Spaski. Cu cîteva minute înain­ gardă ostaşii şi în tăcere so­
picioarelor ca să vadă cît mai te de schimbarea gărzii, de sub lem nă am coborît trepte multei
bine, cit mai mult. Se fotogra­ arcada turnului ieşeau în pas spre încăperea unde, în sicriul
fia cu aparatele deasupra capu­ militaresc doi ostaşi, conduşi de de sticlă, se odihneşte de aproa­
lui. Parcă nu-ţi venea să înain­ un al treilea. Cînd se apropiau pe 40 de ani Lenin.
tezi, ai fi rămas pe loc să tră­ de mausoleu, paşii lor răsunau
ieşti cît mai multe clipe acea mai apăsat. In faţa portiţei Parcă uitai de tine, aşa te
bucurie, mîndrie, preţuire înaltă mausoleului se opreau o clipă. copleşea em oţia acelor clipe eîndj
a poporului pentru faptele glo­ Dădeau onorul. Apoi urcau pe păşeai pe galeria ce înconjoară
rioase ale eroilor săi. cele cîteva trepte, pînă la uşa sicriul. In aceste clipe sim ţi idiri
mausoleului, unde erau de gardă plin adevărul versurilor lui
Aşa a fost in Piaţa Roşie în di­ doi ostaşi, ce stătuseră neclin­ M aiakovski:
mineaţa zilei de 18 august. tiţi multe minute în sir. Stăteau
toţi 5 încremeniţi. Se şopteau „Dar
Demonstraţia în continuare comenzi, parola. Pînă cînd oro­ glnăuri chinuite
am văzut-o ia televizorul din logiul din turnul Spaski îşi des­ nu mă poartă,
hotelul nostru. făşura cin tecul. Atunci, cu m iş­ negre şi vîscoase,
cări precise, repezi, ostaşii de
Seara, cînd s-au tras cele 21 gjUdă nou veniţi schimbau pe lingă uşa a s ta :
salve de artificii în cinstea m a­ ceilalţi care părăseau în acelaşi n-o să-mi umple
rii sărbători, am fost in Piaţa ritm cadenţat, sobru, locul de
Roşie, încă o dată în acea zi, cu gardă, pe acelaşi drum, spre in­ sufletul,
Kolea şi soţia lui, prieteni so­ tristeţele pieirii:
vietici. Eram pe podul peste rîul teriorul Kremlinului.
Moscova — seara la ora 21 cînd Momentul schimbării gărzii încă el se luptă,
au început salvele. Mii, zeci de cum lupta pe vremuri,
2riii de oameni erau strînşi în şi în general prezenţa acesteia
Piaţa Roşie, pe pod, pe străzile la mausoleu este un fapt solemn in inimi,
învecinate. Atunci cînd în întu­ şi emoţionant. Te impresionea­ în tîmplă
nericul nopţii au izbucnit deo­ ză mai întii faptul că aici îşi
dată în toate colţurile Mosco­ doarme somnul de veci Lenin, viu
vei şi chiar de sub zidul Krem­ marele geniu revoluţionar al lu­ ca primăvara omenirii"..;
mii, cel ce a trasat cu mintea-i
linului săgeţi luminoase, care clarvăzătoare jaloanele precise Cită dreptate are poetul. In­
apoi s-au revărsat în mii de ale drumului luminos al omeni­ tr-adevăr, vizitînd mausoleul lui
steld-comete roşii, verzi, albe, ca rii spre comunism. Te em oţio­ Lenin nu te apasă gînduri tris­
o ploaie minunată pe cerul 'Mos­ te, de moarte, nici descurajarea
covei, din toate piepturile au nează faptul că de aproape 40 că El, Lenin nu mai este, pentru
izbucnit exclamaţii. Steaua de de ani Lenin a rămas atît de că la fiecare pas făcut în ţara
rubin de pe turnul Spaski arun­ viu in mintea generaţiilor care lui Lenin noi l-am simţit pre­
i-au împlinit învăţătura şi că de zent. Prezenţa lui Lenin n-ăml
două noantea ne-a găsit tot în atîta vreme, mii şi milioane de simţit-o numai cînd am vizitat
Piaţa Roşie, în faţa mausoleu­ cetăţeni sovietici, de comunişti monumentele revoluţiei din Le­
lui lui Lenin. Se strînseseră sub şi necamunişti din îndepărtata ningrad şi monum'entele comu­
lumina^ reflectoarelor din piaţă Brazilie, Franţă, Ghană sau In­ nismului : minunatele construc­
grupuri mari de moscoviţi şi die, Chină sau Japonie vin să ţii din înfloritoarele oraşe sovie­
străini care sărbătoreau prin cinstească memoria aceluia care tice Kiev, Leningrad, Riga, Mos­
cintec si ioc epocalul eveniment. cova, unde milioane de miini
prin cuvintele sale înflăcărate a harnice ridica dovezile societăţii
VIZITA LA MAUSOLEU ridicat şi ridică la luptă pentru viitorului.
o viaţă mai fericită zeci, sute
încadrat de şirul de molizi de milioane de oameni. Am simţit prezent pe Lenin
argintii plantaţi de-a lungul zi­ in timpul zborului cu „TU-104“*
dului Kremlinului, se ridică ai­ Iată-ne pe noi o mină de ro­ cînd priveam din înălţim i uria­
mîni în ultima zi a vizitării Mos­ şele întinderi ale cîmpiilor col.
doma unui teanc de cărţi uriaşe covei, Ia Lenin. Era încununa­ hoznice. Am simţit-o cînd Nikita
rea drumului nostru prin ţara Sergheevici Hruşciov vorbea în
mausoleul lui Lenin. Cit am stat sovietică. Am păşit tăcuţi pe pie­ Piaţa Roşie despre eroica mun­
trele de granit ale Pieţii Roşii. că a constructorilor comunismu­
în Moscova, de două. trei ori ne Am o rn at: ou s f i a l ă oaIa oî+fwa lui pentru apărarea păcii. Ărn
simţit-o cînd cosmonauţii sovie­
tici de la tribuna mausoleului,
raportau poporului sovietic des­
pre zborul lor eroic spre aştri.
Privin'du-1 pe Lenin gândeam
cu recunoştinţă la învăţătura
genială ce a dat-o muncitorilor
din lumea întreagă.
FaUT/mma*n "a F.i'V-iKlr,V.eCDCKl