Page 13 - 1962-11

D IN r ° 'AT1? T A t a t i ! , V N l f l X A } ,
Anul XIV. Nr. 2445
Să asiguram de ia începui
buna desfăşurare a
ínvátamíratului agrozootehnic!
In prezent, pe ogoarele gospodăriilor
agricole colective şi de stat lucrează nu­
meroşi specialişti, cadre cu pregătire
teoretică şi experienţă practică. Este o
realizare importantă, care îşi vădeşte
roadele în creşterea continuă a produc­
ţiei agricole. Dar avînd în vedere avîn-
tul impetuos al agriculturii noastre so­
cialiste, dezvoltarea ei fără precedent,
aceasta nu esto suficient întreaga ţă­
rănime colectivistă trebuie să cunoască
cele mai noi cuceriri ale ştiinţei agri­
cole, să şi le însuşească şi să le apli­
ce în munca de zi cu zi pentru a smul­
ge pămîntului roade din ce în ce mai
bogate, pentru a obţine de la animale
producţii ridicate. Partidul şi guvernul
au apreciat că mijlocul principal de
ridicare a nivelului de ounoştinţe pro­
fesionale ale masei colectiviştilor, ale
muncitorilor din gospodăriile de stat
şi S.M.T., este organizarea de cursuri
agrozootehnice de masă cu durata de
3 ani.
După cum se ştie, deschiderea aces­
tor cursuri se va face acum, în prima
jumătate a lunii noiembrie. Pentru ca
ele să se desfăşoare în bune condi-
ţiuni încă de la prima lecţie, în regiu­
nea noastră s-au făcut o serie de pre­
gătiri legate de stabilirea cercurilor
de învâţămînt şi a lectorilor, de re-1
cruţarea şi înscrierea cursanţilor, de
asigurarea bazei materiale etc. Trebuie
să arătăm că, în general, consiliile
agricole regional şi raionale, consiliile
de conducere ale gospodăriilor agricole
colective, conducerile gospodăriilor agri­
cole de stat şi a S.M.T.-urilor au avut
o preocupare în această direcţie. Ast­
fel, ele s-au îngrijit ca cercurile să fie
profilate pe ramurile de perspectivă ale
unităţilor agricole în cadrul cărora iau
fiinţă, ca instrucţiunile privitoare la în-
vătâmîntul agrozootehnic de trei ani
să fie bine cunoscute de colectivişti şi
c!» muncitorii şi mecanizatorii din
O.A.S. şi S.M.T., cursanţii să fie re­
crutaţi pe baza unor discuţii duse cu
fiecare în parte, ca baza materială să
fie asigurată, programul cursurilor cu­
noscut din timp etc. De pildă, dato­
rită faptului că atît consiliul agricol
raional cît şi conducerile unităţilor
avricole din raionul Sebeş au privit cu
snîrit de răspundere sarcina deschide­
rii învăţămîntului agrozootehnic în bune
conditiunî, s-au obţinut rezultate fru­
moase. La Apoldul de Sus, în Gîrbova,
ca şi în alte localităţi ale raionului,
cercurile de învăţămînt au fost judicios
alcătuite, pentru înscrierea cursanţilor
s-a stat de vorbă cu colectiviştii indi­
vidual, arăfîndu-li-se importanţa învă­
ţămîntului, astfel că în prezent aceştia
ştiu din ce cerc fac parte şi ce au de
făcut etc. Asemenea exemple pot îi date
şi dintr-o serie de localităţi din cele­
lalte raioane. Din păcate însă, preo­
cuparea, spiritul de răspundere despre
care vorbeam mai sus nu s-au făcut
simţite peste tot. In multe gospodării
agricole colective consiliile de condu­
cere nu au dat atenţia cuvenită asi­
gurării bazei materiale, nu au fost pro­
curate materialele didactice necesare
predării lecţiilor, nu a fost încă stabilit de bază, vor trebui să stea de vorbă
locul de desfăşurare a cursurilor. Mai
există raioane în care atît consiliile
agricole cît şi conducerile unor unităţi
agricole au manifestat formalism în
pregătirea deschiderii învăţămîntului
Q L tfi t i n ă * — t
/~*k vreo 5 ani în urmă, tribuna-
Iul raional Roman l-a condam­
nat pe tînărul Valerian pentru cu se
bătuse cu alţi săteni la o petrecere.
Atunci el avea 20 de ani... Ce s-a
întâmplat cu acest tînăr în anii din
urmă?
k a plecat.
Hyfai zilele trecute, Aurel Chetro-
*’*iu. lăcătuş în sectorul III al mi­
nei Vulcan, locţiitor al secretarului
organizaţiei de partid, îmi povestea:
„Parcă-l văd pe Ţarină. Venea pe
strada asta care duce la mină. S-a
oprit sfios in faţa mea. De altfel
am observat că se ferea de toţi oa­
menii, îi era ruşine parcă să pri­
vească în ochii lor. M-a întrebat
scurt: încotro s-o iau către mină?
l-am explicat. A doua zi l-am în-
tîlnit îmbrăcat în salopetă. I se fă­
cea instructaj, li stătea bine îmbră­
cat astfel. Mai târziu l-am întîlnit
în abatajul în care lucra şi Ştefan
Ganlz, unul dintre cei mai price­
puţi mineri de la exploatarea noa­
stră.
Aşa, mi-am zis eu, acum ştii un-
de-i mina. Şi drept să-ţi spun, îl
priveam cu oarecare invidie pe tî­
nărul acesta robust, bine închegat,
care lopăta de gîndeai că s-a ho-
tărîl să scoată singur într-o zi tot
cărbunele. In acelaşi timp eram mîn-
dru că eu l-am îndrumat către mi­
nă, ca şi cină eu l-aş fi îndemnai
să se facă miner. L-am întrebat
unde stă. Am aflat că de fapt lo­
cuiam in acelaşi cămin. Şi-am mai
aflat că el „rezolva“ orice conflict
ăl prin forţă. Nu pi ea era prietenos fi
sociabil.
issaussssatiUm
Duminică 4 noiembrie 1962
agrozootehnic, unde cercurile au fost
alcătuite şi cursanţii recrutaţi din bi­
rou, fără a se ţine seama de realitatea
de pe teren. De asemenea, la cercurile
de învăţămînt dintr-o serie de gospo­
dării agricole colective au fost cuprin­
se puţine colectiviste deşi numărul lor,
raportat la cel al membrilor gospodă­
rie’ colective, este însemnat. Exemple
negative în acest sens pot fi date
G.A.0. din Lăpuşnic, Dobra, Romos,
Peştiş şi altele.
S-au mai manifestat, de asemenea,
deficienţe şi în repartizarea lectorilor.
Situaţia de pe teren arată că mai exis­
tă cadre de specialişti nefolosite în
învăţămîntu! agrozootehnic. De exem­
plu, 4 ingineri agronomi de la Staţiu­
nea experimentală şi 3 de la Şcoala
tehnică agricolă din Geoagiu, raionul
Orăştie, nu sînt repartizaţi ca lectori
la nici un cerc din localitate ori din
satele învecinate, deşi au la îndemînă
condiţii optime pentru transport.
Pentru buna desfăşurare a cursurilor
de învăţămînt agrozootehnic, pentru a
da posibilitatea cursanţilor să aprofun­
deze cunoştinţele dobîndite, Consiliul
Superior al Agriculturii a editat în ti­
raje de masă manuale privind princi­
palele ramuri de producţie ale agri­
culturii : „Cultura plantelor de cîmp“,
„Creşterea animalelor“, „Legumicul­
tura", „Viticultura" şi „Pomicultura“.
Acestea au ajuns la întreprinderile co­
merciale interraionale în cadrul l'J.R.G.C.
şi de aici au fost distribuite operativ
unităţilor agricole. Unele dintre acestea
însă, ca cele din Şibot, raionul Orăştie,
Bampotoc, raionul Ilia, Nădăştie, ora- 1
şui regional Hunedoara şi altele, ne-
fiind puse în temă de consiliile agricole
despre existenţa acestor manuale şi
necesitatea lor la cursurile de învăţă­
mînt agrozootehnic, le-au trimis înapoi
la I.C.I. neştiind ce să facă cu eie.
Apoi, unele consilii agricole raionale
au făcut o planificare birocratică a
manualelor, repartizîndu-le la întîm-
plare.
Pînă Ia deschiderea învăţămîntului
agrozootehnic de masă au mai rămas
cîteva zile. Organele de partid şi de
stat, consiliile agricole, conducerile
unităţilor agricole trebuie să depună
toate eforturile pentru a înlătura lip­
surile semnalate. Va trebui acordată
în primul rînd o atenţie deosebită
modului cum se recrutează cursanţii.
Preşedinţii gospodăriilor agricole colec­
tive, inginerii, secretarii organizaţiilor
cu fiecare colectivist în parte pentru
atragerea lui la învăţămînt şi cu fie­
care cursant pentru a-i face cunoscut
programul cursurilor şi locui unde se
desfăşoară. De asemenea, baza mate­
rială a acestor cursuri (manuale, ma­
terial didactic etc.) va trebui judicios
asigurată în întregime şi la timp, pen­
tru a putea fi folosită din plin chiar
de la prima lecţie. Organele de partid
şi de stat, consiliile agricole, vor trebui lutia s-a deschis o expo­
să ia măsuri eficiente, să controleze
cu simţ de răspundere modul cum sînt
transpuse în viaţă aceste sarcini. Or­
ganele amintite au datoria să acorde
toată atenţia deschiderii cursurilor de
învăţămînt agrozootehnic, să-i dea un
caracter sărbătoresc.
M-am sfătuit cu ceilalţi tineri din
cămin şi am hotărit să-l ajutăm,
să-l atragem în mijlocul nostru şi
să ne ocupăm îndeaproape de el.
Intr-o zi l-am întrebat: Eşti ute-
mist? M-a privit lung, apoi a dat
să plece fără să-mi răspundă. S-a
răzgîndii însă pe loc şt mi-a răs­
puns scurt: „Nu!... Nu pot fi...“ Şi
Ne-am dat seama că e frămintat,
ba chiar ursuz şi că e greu să lu­
crăm cu el. Unul dintre noi a venit
cu ideea să-l alegem în comitetul
de cămin. Am căzut cu toţii de a-
cord. Şi bine am făcut. S-a bucu­
rat ca un copil de încrederea acor­
dată. II luam în control prin ca­
mere şi am propus ca el să răs­
pundă de disciplină în cămin.
Apoi l-ăm ales în comitetul 'de
organizare a reuniunilor tovărăşeşti.
Răspundea de ordine. In această ca­
litate a lucrat bine. Proceda în aşa
ţel că nu se bătea nimeni, nu se
carta nimeni. El personal, nu mai
„rezolva“ nici o chestiune prin for­
ţa pumnilor. Devenise mai calm, mai
cumpătat, simţea răspunderea pen­
tru sarcina încredinţată. îşi formase
mulţi prieteni, care-l îndemnau să
ducă o viaţă cumpătată, să se îm­
brace şi să mănînce bine, să tri­
mită bani acasă. Pentru că realiza
un ciştig frumos...
In brigadă era mereu evidenţiat.
Ştefan Gantz, şeful de brigadă, je
ocupa cu multă grijă de el. II în­
văţa toate tainele mineritului. In
scurt timp Valerian Ţărînă a deve­
Specia©©! le siiy
©ai ©pes*a „T ra n d a firii
B mmmmm. S6s
ft W ? BRAŞOV 3 (Coresp. Agerpres). Dej, Chivu Stoica, Aldea Mili-
'fk'M&UWSi m i
SImbătă seara, la Teatrul de taru, prim-secretar al Comite­
• Magazin (pag. 2-a) Stat din Braşov a avut loc un tului regional Braşov al P.M .R .,
spectacol festiv cu opera „Tran­ Ioan Mărcpş, preşedintele Sfa­
o Să dezvoltăm Ia toţi elevii tului popular regional, numeroşi
trăsăturile moralei socialiste dafirii D oftanei“, aparţinîmd oameni ai muncii, fruntaşi în
compozitorului Norbert Petri, pe producţie din întreprinderile şi
(pag. 3-a) un libret de Daniel Drăgan, am ­ instituţiile din Braşov.
c 0.200 km. prin ţara comu­ bii braşoveni.- Spectacolul s-a bucurat de un
Spectacolul a fost interpretat frumos succes. Tovarăşii Gheor.
nismului (pag. 3-a) ghe Gheorghiu-De] şi Chivu
o Controversă de codectivul artistic al Teatru­ Stoica au felicitat pe creatorii
u lui muzical „G-heorghe Dlmtt" operei şl pe interpreţi şi le-au
(pag. 3-a) din localitate. oferit flori;
La spectacol au participai to­
* După lansarea rachetei cos-
varăşii Gheorgh® .Gfceorghiu-
mice sovietice în direcţia pla­
4 pagini 29 bani netei Marte (pag. 4-a)
EgnsCESSeXIZSIZQZEEt
ggggfl 0BWMPWjMMMBPiPBKM^WWBB
şH K
Vînzînd cît mai multe produse
statului ne sporimveniturile
r~*
in acest an gospodăria a- tarile băneşti ale gospodă- *1j
giicolă colectivă din Apoldul riei, au hotărit să vîndă sta- -j
de Jos a obţinut producţii ri­ tului o cantitate mai mare )
dicate de porumb.' Aceasta ca decit cea contractată, supli-
urmare a aplicării întregului m entînd In acest scop con­
complex dc măsuri agroteh-. tractul încheiat.
nice la cultura porumbului, — Potrivit calculelor făcu­
hărniciei cu care au lucrat te, gospodăria noastră poa­
toţi colectiviştii. te să vîndă statului cel pu ­
Ascultînd sfaturile specia­ ţin 110.000 kg. porumb, cu
liştilor, ei au. sem ănat porum ­ 60.000 kg. mai m ult decit pre­
bul In teren bine pregătit, în vede contractul — a spus in­
arătură adîncă făcută din tr-o adunare a colectiviştilor
toamnă. Pe terenurile mai tov. Petru Aibu, preşedintele
slab productive au dat mart
cantităţi de îngrăşăminte or­ gospodăriei.
ganice, iar săminţa a fost a-
leasă din cei mai valoroşi — Socot că, vînzînd stătu- 3
hibrizi. lui întregul surplus de po- 1
rural), gospodăria noastră 3
Multă grifă au acordat co­ poate să-şi sporească îm i 3
lectiviştii şi asigurării unei mult fondul de bază şi să )
densităţi de 30.000—40.000 repartizeze colectiviştilor la 3
plante recoltabile la ha., la ziua-muncă mai mulţi bani 3
acest lucru avindu-se in ve­ decit am prevăzut în planul 3
de producţie — ţinu să adau- 3
dere gradul de fertilizare al ge colectivistul Nicolae orăş- 3
solului şi caracteristicile teanu. Statul — a spus el — 3
hibridului cultivat. Ue ase­ ne ajută permanent cu trac- l
menea, plantelor le-au fost toare şi maşini, cu îngrăşă-
făcute la vreme cîte patru pra­ minte chimice, cit credite pe
ştie (două mecanice şi două termen lung şi fără ăobîndă,
manuale), pe alocuri, unde
cu specialişti, ne oferă pre­
s-a sim ţit nevoia, chiar şi ţuri deosebit de avantajoase
trei praştie manuale. pentru ceea ce-i vindem. De
O contribuţie de seamă la aceea sînt de părere să va­
lupta pentru producţii mari lorificăm prin unităţile de
Ştirile zilei Golcctivul de muncitori dc la de porumb au adus-o şi me­ stat întregul swplus de po­
bateria nr. 2 a semicocseriei, din canizatorii S.M.T. din Mier­ rumb pe care-l avem în gos­
Gălan, a dat peste plan anul curea care au executat în podăria noastră. Vom putea
acesta mai mult de , 1:600 tone epoca optimă şi de calitate astfel ca pe lingă cele do­
semicocs. toate lucrările agricole soli­ uă grajduri, maternitatea
citate de cultura porumbului.
Fotografia noastră prezintă pentru scroafe, hala pen­
cîţiva fruntaşi în întrecere : ‘loan Odată ajunsă recolta In tru 2.000 de păsări, tocâtoarea
Munteanu, maisf.ru, Traian A- hambare, colectiviştii şi-au
Cu planul anual în d e p lin ii vram, maşinist, Nicolae Filip şi făcut, ca buni gospodari, so­ mecanică, autocamion şi
Romulus Hordescu, prim-încăl- cotelile stabilind de ce anu­ cîte alte realizate anul acesta
me cantităţi au nevoie. Apoi,
Zilele trecute a îndeplinit planul anual de producţie şi colectivul de zitori. din banii primiţi de la con­
muncă al Exploatării miniere Hunedoara-Zlaşii. Totodată minerii de aici ra­ în dorinţa de a spori veni- tract, să ne rezolvăm in vii­
portează că productivitatea muncii a fost depăşită cu 13 la sută, iar la pre. tor şi alte probleme gospo­
ţul de cost s-au înregistrat economii suplimentare de 422.000 lei.
dăreşti.
Demn dc remarcat este şi faptul că s-a îmbunătăţit mult calitatea produc- In adunarea aceea au mai
ţiei. In cele 10 luni s-au produs peste plan 594 tone talc de calitatea I-a.
luat cuvintul Dumitru Popa,
•k i§s©$ifio© a î n a d e l e g a ţ ie i t Ioan Dragoş, Nicolae Dărâ-
Ieri, secţia de producţie industrială a I.C.S. Hunedoara a raportat înde­ banţ, Ilib Popa, Nicolae Popa )
plinirea planului valoric al producţiei globale pe anul curent. S©vle!iBlafli Suprl em a l KJ.R.S.S şi alţi colectivişti. Toţi s-au )
declarat de acord cu propu- }
Sîmbătă la amiază a sosit în ţara nerea făcută de. preşedintele 3
noastră delegaţia Sovietului Suprem colectivei.
Au terminat însămînţatul al U.R.S.S., care vizitează R.P. Ro- ¦J
mînă la invitaţia Marii ¦Adunări N a­ — Suplimentînd contractul 3
Colectiviştii din satul Livadia, raio­ şind să termine aceasta lucrare în cursul ţionale. la porumb — a spus comu­ j
nul Haţeg, au stabilit să însămînţeze zilei de ieri. La obţinerea acestui suc­ nistul Nicolae Neder, conta­ ij
în toamna aceasta grîu pe 235 ha. ces şi-au adus o contribuţie de seamă Delegaţia, condusă de G.‘ G. Abra-
Pentru efectuarea acestei lucrări în mecanizatorii trimişi aici de S.M.T. din mov, membru al Prezidiului Sovietu­ bilul gospodăriei — veniturile 1
epoca optimă, ei au eliberat din timp Orăştie care au muncit neobosit execu- i
terenul ds culturile premergătoare. Con­ lînd numai lucrări de bună calitate.
comitent au executat însămînţatul reu- lui Suprem al U.R.S.S., membru al 3
C.C. al P.C.U.S »i al Biroului C.C. 3
al P.C.U.S. pentru R.S:F.S.R., , prim- i
Expozifie de mobilă Un nou secretar al Comitetului regional.. Mos­ 3
dispensar cova al P.C.U.S., este alcătuită din
Intr-unui din magazinele camere combinate şi dor­ medical G. I. Kozlov, membru aL Comisiei dc 3
de la parterul noului bloc mitoare. Mare parte din propuneri legislative a Sovietului Uni­ 3
din centrul oraşului Alba mobilă este produsă de în­ Zilele acestea s-a unii, membru al Comisiei, Centrale dc 3
treprinderea de industrie dat în folosinţă un Revizie a P.C.U.S., preşedintele So­
ziţie cu vînzare de mobilă, locală şi de Jprodcoop Alba. nou fi modern dis­ vietului dc deputaţi din regiunea Le­ t
organizată de O.C.L. mixt pensar medical in ningrad, P. A. Paskar, membru al
Alba. Aici au fost expuse I. S. CISTEŢANU comuna Cioara, ra­ Comisiei economice: a Sovietului N a­ 1
corespondent ionul Orăftie. 3
garnituri de mobilă pentru 3
La construirea 3
acestui obiectiv ce­
tăţenii comunei ţionalităţilor. prim-locţiitor al minis­
mobilizaţi de către
deputaţi au prestai trului pentru producerea şi colectarea
numeroase ore de
muncă patriotică, produselor agricole din R.S.S. Moldo­
realizînd economii
Magazin de articole electrice în valoare de pe­ venească, K. G. Karakeev, deputat în A.R.L.U.S., şi ai organelor locale dc l zina statului surplusul de po­ 3
ste 14.000 lei. Sovietul Uniunii, preşedintele Acade­ 3
L.a parterul noului bloc construit în centrul oraşului miei dc Ştiinţe din R;S:S. Kirghiză, stat, oameni ai muncii din întreprin- L rumb, au dovedit înaltul lor 3
Alba lulia, a fost deschis de către O.G.L. comerţ mixt G. I. Ciogovadzc, deputat în Sovietul
din localitate un magazin de articole electrice şi casnice. Uniunii, preşedintele Consiliului eco­ deri, jr patriotism şi hotărîrea de a 1
nomiei naţionale al R.S.S. Gruzine,
Noul magazin utilat cu mobilier modern, pune în vîn­ E. A. Dcmina, membru al Comisiei Erau de faţă G. E. Ccbotariov, în- h munci CU şi Uldi multă în­ 3
zare aparate de radio, frigidere, maşini de spălat rufe bugetare a Sovietului Uniunii, direc­
şi o gamă variată de articole electrice de uz casnic. toare de studii la şcoala nr. 210 din sărcinat cu afaceri ad-interim al Uni- ? sufleţire pentru continua in ­ 3
Moscova, A. M Kozub, deputat în
Sovietul' Uniunii, şefa unei brigăzi dc imii Sovietice în R.P. Romînă şi mem- ^ tărire 0 gospodăriei lOT CO- 1
*b¦“ri ai amb—asaJd-e:i. -L lective, de a contribui la ri- 3
Salutînd pe oaspeţi, tovarăşul Şte- ( ăicarea nivelului de trai ui
fan Voitcc a rostit un cuvînt de bun L întregului nostru popor mun M
venit. L c i t or. ¦a
A răspuns tovarăşul G. G. Abramov. L V. PÎŢAN
cultura porumbului din colhozul „Ros- Oaspeţii au fost apoi înconjuraţi L
sia“ — R.S.S. Ucraineană, B. G. Oglî cu căldură dc pionieri care au o-
5 a n i... Guscinov, deputat în Sovietul Naţio­ ferit cravate roşii şi buchete de flori. Luna prieteniei
nalităţilor, directorul uzinei de prelu- (Agerpres)
nit miner. Apoi, după un timp, a fost cărbune pe post, iar consumul spe­ Í romîne-
promovat in funcţia de şef de
schimb...“ cific de lemn de mină s-a redus la
mai puţin de jumătate.
Cu mai bine de un an în urmă
Ştefan Gantz a trecut în alt loc de J ^ e curînd ulemiştii din sectorul Expozifie
muncă. In locul lui l-a recomandai III al minei Vulcan au pus în
pe Ţărînă. „Sînt sigur că va şti sa In cadrul manifestărilor or­
ducă mai departe tradiţia brigăzii“ discuţie cererea tinărului Valerian iv ganizate cu prilejul Lunii prie­
— îl asigură Gantz pe şefid de sec­ Ţărînă de c fi primit in U.Ţ.M. Cu teniei romîno-sovietice, la Hu­
tor. toţii au fost de acord. Comitetul nedoara au fost organizate nu­
U.7.M. pe exploatare a confirmat meroase acţiuni la care au par­
Previziunea s-a adeverit. De a- hotărîrea adunării generale. ticipat mii de cetăţeni. In afară
tunci, lună de lună, in fiecare cons­ de prezentarea unor conferinţe
fătuire de producţie, brigada condusă ...In viaţa acestui tînăr s-au pro- interesante, jurnale de actuali­
de Valerian Ţărînă e evidenţiată. Şi tăţi etc., de curînd în centrul
sarcinile de producţie sînt mari. Dar dus schimbări profunde, schimbări [() oraşului a fost deschisă o expo­
în sprijinul minerilor a venit tehnica
nouă, mecanizarea. care-l deosebesc fundamental de fe­ ziţie. Aceasta expoziţie care are
ca temă „Electrificarea, baza
încă de cînd era ajutor-miner, hei lul cum era cu cinci ani în urmă. construcţiei economiei comunis­
Ţărînă i se părea că randamentele
realizate sînt prea mici. „8—4 tone A trăit şi lucrat atîţia ani alături te în U.R.S.S.“ cuprinde 15 p a­
pe post e puţin“ — îi spunea el
odată lui Gantz. Mai tîrziu a văzut de tovarăşi buni, de la care a învă­ nouri cu diferite aspecte.
în ziare cum minerii din Lupeni rea­
lizează randamente mai mari. A ce­ ţat lucruri folositoare. Munca şi V. GREAVU
corespondent
rut conducerii sectorului să-i dea viaţa colectivă l-au transformat, l-au
voie să meargă la Lupeni, să vadă
cum se lucrează acolo. Şi s-a dus. crescut, i-au format o personalitate ţv
Dar nu ca observator, ci ca un mi­
ner căruia îi e drag abatajul; a mun­ şi o demnitate, corespunzătoare so- V)
cit cot la cot cu minerii din Lupeni
timp de 8 ore şi a învăţat de la ei. cietăţii noastre noi. -Ij
A văzut pentru prima oară armă­
turi metalice şi i-au plăcut mult. Adesea priveşte şi el in urmă cu <L’
Apoi, asemenea armături i-au fost cinci ani. îşi face un bilanţ, bilan- v
'date şi lui. Ca să fie sigur de reu­
şită, a lucrat la început în toate ţul activităţii sale proprii; priveşte R ecen zii
schimburile; îl învăţa pe fiecare mi­
ner cum să lucreze cu armăturile. cu mîndrie ortacii, oamenii în m ij­ Şi in întreprinderile şl insti­
Şi a reuşit din plin. In abatajul său tuţiile din Valea Jiului au con­
— abataj frontul, modern — produc­ locul cărora trăieşte şi munceşte; îşi !I tinuat să se organizeze m anifes­
tivitatea a crescut cu încă o tonă de condamnă comportarea pe care a tări închinate prieteniei romîno-
sovietice. Astfel, la Şcoala pro­
avut-o atunci şi admiră noul in- ij! fesională de ucenici din Petro­
tervenit în viaţa lui. W şani s-a organizat, cu concursul
bibliotecarei 'Mariana Jur ca, re­
E o mîndrie justificată, mindria (j cenzia romanului „Mama“ de
specifică tineretului nostru viguros, W!I Maxim Gorki. Recenzii pe mar­
talentat şi harnic. ginea diferitelor romane sovie­
Omul are in faţă noi obiectivei W tice s-au organizat şi la Biblio­
vrea să-şi ridice necontenit nivelul I teca centrală a oraşului regio­
nal Petroşani.
calificării, să studieze mult, să răs­
tR. BÂLŞAN
pundă, prin fapte demne, tuturor corespondent
crare a petro
cerinţelor şi sarcinilor pe care orga­ şi A. N. Vit
vieţui Naţiona
nizaţia din care face parte, viaţa de linii auto
de zi cu zi i le pun în faţă.
N. ANDRONACHE
ill Cîte oulori, pe o singură frtín ză 1 (Priceput meşter e toamna.,.