Page 14 - 1962-11
P. 14

FAG. S                                                                                                                                snerrmrE w o ü m L is w ü im                                                                                                      Nr. 2445
                                                                                                                  ÍtogB<iawwiBgMWBSBBBa3smeaaMW
                                                                                               mezaanafttswaKssw                                                                                        XWlEfiSWfi

                                                                                                                                                                                                                         I O i ® i ă sanbis&a,ii$ă, a ©iim^eiBiI
                                                                                                                                                                                                                          d©s©©|ses*Itá, d e aie savanţi: p a la n e x

 Africa* siberiana                                                                                                                                                                                                          Profesorul Hugon Kowarzyk, şelui            sîngelul) şi protromblna (care este
                                                                                                                                                                                                                          catedrei de patologie generală şi ex­         stadiul iniţial al trombinel).
S>9                                                                                                                                                                                                                       perimentală de la facultatea de medi­
                                                                                     W W A i,                                                                                                                             cină din Wroclaw (R. P. Polonă), îm­             Această descoperire a stîrnit un deo­
                                                                                                                                                                                                                          preună ou colaboratorii săi au desco­         sebit interes în rîndurlle oamenilor
                                                                                                                                                                                                                          perit recent o nouă substanţă a sîn-          de ştiinţă care studiază probleme de
                                                                                                                                                                                                                          geiul, necunoscută ştiinţei. Această sub­     hematologie. Se apreolază că rezultate­
                                                                                                                                                                                                                          stanţă, numită „autoprotromblna 0“ es­        le obţinute la Wroclaw pot avea o ma­
                                                                                                                                                                                                                          te considerată ca făcînd legătura în­         re importanţă, în special în ceea ce
                                                                                                                                                                                                                          tre celelalte elemente ale sîngelul:          priveşte combaterea bolilor de coagu­
                                                                                                                                                                                                                          Trombina (care provoacă coagularea            lare (congestie cerebrală, Infart mio­
                                                                                                                                                                                                                                                                        cardic etc.).

Există În Siberia o segiîtitvs so- mantele da pămîntal împreună cu                                                                                                                                                                                    =ES=

    pranumltă „Africa". De ce oare? care erau scoase. Pentru înlătura­                                                                                                                                                                Ş v e j k Sa K i e v
< In timp ce prin Africa trece tropi­ rea pămîntului se cunoştea proce­

cul Gapricornulul, pe aici trece cer­    deul grăsimii, care oon3tă în a fo­                                                                                                                                                lmaginaţi-vă că faceţi o plimbare           o coproducţie sooieto-cshoslovacă, con­
cul polar. Totuşi această regiune        losi facultatea diamantelor de a                                                                                                                                                 Prin oraş şi că vă intîlniţi dintr-oda-       sacrată lui Jaroslav Hasek. Scenariul
este o adevărată „Africă" siberiană,     adera la grăsimi. In colaborare cu                                                                                                                                               tă cu... bravul soldat Şvejk şi cu crea­      filmului, care reînvie pagini din bio­
căci sub pătura de muşchi există         căutătorii de diamante, inginerii de                                                                                                                                             torul acestui personaj — Jaroslav Ha­
aceleaşi straturi geologice ca şi în     la Întreprinderea dlamantlferă din                                                                                                                                               sek. O asemenea „înttlnire“ a avut            grafia cunoscutului scriitor, este sem­
Africa, în punctul opus al globului.     Mlrntl au descoperit un amestec de                                                                                                                                               loc recent la Kiev : pe străxi puteau         nat de dramaturgul G. Mdivani. Noul
Nu are importanţă că razele soare­       grăsimi mai simplu, ma! puţin cos­                                                                                                                                               fi văzuţi Svejk şi Hasek.
lui sînt rare în Siberia; ndîncul        tisitor şl mal sigur. Toate aparatele                                                                                                                                                                                          film în care actori sovietici apar ală­
păturilor diamantifere ascund mili­      necesare au fost construite chiar la                                                                                                                                               Shidioul „Mosfilm" toarnă la Kiev
oane de raze solare.                     Mlrntl.                                                                                                                                                                          secvenţe din filmul „Calea largă" —           turi de actori cehi, va apărea în cu-

                                                                                                                                                                                                                                                                        rind pe ecrane.

   Mirnîi, capitala acestei regiuni a       La timpul său, Lavoisier a ars                                                                                                                                                                                          =L23=
diamantelor, rivalizează cu oraşul       un diamant dovedind că departe de
african Kimberley.                       a fi un „simbol divin", diamantul                                                                                                                                                   Interesantă experienţă
                                         nu era altceva decît simplă materie.                                                                                                                                             pedagogică în U . H . u .
   Căutătorii de diamante dlti „Afri­    Oamenii sovietici nu privesc dia­
ca“ siberiană au avut multe greu­        mantul din punctul de vedere al po­
tăţi de întîmplnat în munca lor.         sibilităţii sale de a aduce cîştt-

Ei trebuiau să pună la punct un gurl fabuloase. Pentru oamenii so­

procedeu tehnic original pentru a        vietici diamantul este un mijloc de                                                                                                                                                Colaboratorii Institutului ’de Psi­         tini te, tn cuvinte. Incepînd la
îmbogăţi minereul şl a separa dla-       a revoluţiona progresul tehnic.                                                                                                                                                  hologie de pe lingă Academia de               şapte ani să înveţe să citească, co­
                                                                                                                                                                                                                          Ştiinţe Pedagogice o U.R.S.S. con­            pilul trebuie obipnuit din nou să
                                                                        1W \A A A A e<                                                   RjQfeGOVĂ. In flecare zl se construieşte un etaj. Acesta                         sideră că copiii trebuie să înceapă           despartă cuvintele în sunete sepa- ^

                                                             h : s:u : : e

                                                                                                                                         este ritmul de construcţie din elemente prefabricate pe şantie­                  să înveţe să citească nu la vîrstă rate.                                           L

        Cum sînt observafi satelijii?                                                                                                    rul de construcţie nr. 10 experim ental din cartierul „Novîh Ce-                 de şapte, cl de cinci ani.                      La cinci ani, copilul mai deose- \
                                                                                                                                         remuşek". Pe şantier slnt aduse de la fabrica de beton armat                       Experimentele făcute în institu­            beşte încă sunetele separate. In a- >
                                                                                                                                         apartamente gata confecţionate, constructorilor le rămîne să,                                                                  fără de aceasta, apare la el inte- f
                                                                                                                                                                                                                          ţiile pentru copii au dus la con­

                                                                                                                                         facă doar lucrările de montaj şl finisare.                                       cluzia că copiii de cinci ani îşi resul pentru cuvînt, pentru folosi- c

                                                                                                                                         în f o t o : !Un apartament In transport pe şantier.                             însuşesc mai repede deprinderile rea lui. In aceeaşi perioadă, după f

; H a» multe ora}« al« Uniunii So­                                                             se calculează şl coordonatele sateli­                                                                                      cititului.                                    cum afirmă psihologii sovietici, în i

vietice iute de specialişti fac obser­                 'de MARIA' LURIE,                       tului. Calculele se fae de obicei cu      Minereuri— îngrăşăminte                                                          Lecţiile cu copil! s-au ţinut zil­ dezvoltarea intelectuală a copii- )
vaţii asupra sateliţilor artificiali ai
                                         colaborator ştiinţific al Consiliului ajutorul maşinii electronice.                                                                                                              nic timp de două luni şl jumă­ lor se produce un salt brusc. Noua
                                                                                                                                                                                                                          tate. Fiecare lecţie nu a durat mai metodică acordă principala atenţie
Pămîntului d t la staţiunile organi­     astronomic al Academiei de ştiinţe
zate special in acest scop. Pregătirea                 a U.R.S.S.                                 Observaţiile fotografice permit fă        Unde pot fi găsite ln.gră-                  Mâoroslementele au permis să          mult de 20 minute şi a reprezen­          analizei sonore a cuvîntului. Sune- ,
pentru observaţii începe la staţiuni                                                           se obţină coordonatele satelitului cu     şămlntele necesare pentru mi­               sa sporească cu 11-13 la sută            tat de fapt un original „joc de           tele sînt nuanţate prin accentuare >
o dată cu venirea serii: trebuie cal­    exacte primite prin radio. După a-                    o foarte mare precizie — de pînă          lioane de hectare de semănături?            producţia la hectar a sfeclei de         cuvinte*. Au fost obţinute însă suc­      şi, ca urmare, cuvîntul nu se răz- '
culat dinainte locul unde va fi ob­      ceasta, pe o hartă astrală se înseam­                 la 0,001 — 0,002 grade, iar mo­           Oamenii de ştiinţă din Kazah-               zahăr şl cu 1,5 la sută — pro­           cese, care de obicei în şcoală nu         leţeşte şi nu îşi pierde sensul. In L
servat satelitul, lunetele optice tre­   nă pu :ctele unde se află în acel mo­                 mentul • observării — de pînă la          stan au găsit o soluţie sim plă:            centul de zahăr din rădăcini.            se obţin nici într-un an întreg.          acest caz în învăţarea citirii este ?
bui« aşezate în aşa fel, îneît prin      ment satelitul. Coordonatele punctelor                0,002 — 0,005 secunde.                    reziduurile Întreprinderilor meta­          Datorită folosirii mioroelemente-                                                  eliminată complet despărţirea for- >
ele satelitul 'ă poată fi văzut în       notate pe hartă sînt şi coordonatele                                                            lurgiei neferoase.                          lor, anul acesta în sudul Kazah-            Toţi copiii de cinci ani pot fi        mală a cuvîntului în părţile sale,
mod obligatoriu şi nu numai intr-un      satelitului.                                            La staţiunile de observaţii foto­                                                   stanulul s-au obţinut în plus 8          învăţaţi să citească, folosind me­        obţinîndu-sc o citire aproape 100
singur punct, ci în mai multe —                                                                grafice din U.R.S.S. s-au obţinut a-         Pot fi folosite ca Îngrăşămin­           garnituri de tren încărcate cu           toda specială, elaborată de cunos­        la sută corectă.
pe tot drumul parcurs de el deasu­          Rezultatele observaţiilor sînt tran­               proape 6.000 de negative. Totodată a      te reziduurile de minereuri să­             sfeclă de zahăr.                         cutul pedagog şi psiholog sovietic,
pra orizontului.                         smise imediat telegrafic Centrului de                 fost realizat un nou aparat care          race de mangan şl de fero-man-                                                       profesorul Daniil Elkonin. El a re­         Experienţele au dovedit că lec­
                                         calcul. Vreo 90 de staţiuni din U-                    permite fotografierea sateliţilor in­     gan, de crom, cupru şl de alte                 Rezervele de aceste foarte Ief­       zolvat problema cea mai dificilă —        ţiile de acest fel sînt atrăgătoare
   T oate staţiunile primesc la timp     niunea Sovietică şi cam tot atitea                    vizibili cu ochiul liber.                 minereuri, zgura de la între­               tine „minereuri agronomice“ se           a găsit metoda cea mai uşoara de          pentru copii şi nu le supraîn­
telegrame de la Centrul de calcul        din alte ţă. i telegrafiază cu regu­                                                            prinderile metalurgice, sterilul            ridică numai în Kazahstan la             a separa sunetul din cuvînt.              carcă psihicul.
în care se indică timpul şi locul un­    laritate Centrului de calcul rezulta­                    De ce se face această muncă de         carierelor de asbest etc. Experi­           250 milioane tone.
de va putea fi văzut satelitul. Dar      tele observaţiilor lor.                               observare a sateliţilor artificiali ai    enţele oamenilor de ştiinţă au                                                          Omul de ştiinţă sovietic a ob­           In acelaşi timp învăţarea copii­
pentru precizarea traiectoriei zborului                                                        Pămîntului ? Cum sînt f olosite rezul­    arătat că folosind cu pricepere                Oamenii de ştiinţă kazahl au          servat că, învăţînd timp de doi           lor de d n d ani să dtească după ^
lui este necesar să se cunoască nu                                                             tatele observaţiilor ?                    această forţă miraculoasă a m>i-            reuşit să stabilească şi o altă          ani să distingă sunetele separate ale
numai un punct anumit, ci întregul                                                                                                       croelemeniteloir se pot obţine re­          proprietate valoroasă a micro-                                                     metoda profesorului Elkonin are L
drum al satelitului — el trebuie să                                                               Studiind traiectoria sateliţilor şi    zultate uimitoare.                          elementelor; reziduurile fabrici­        graiului omenesc, la virsta de şapte
fie urmărit de la un capăt la altul        In cei 5 ani de cîrid staţiunile                    modificările ei pot fi rezolvate cele                                                 lor de înnobilare care conţin        ^ ani copiii Ic percep deja numai             loc de zece ori mai repede.          S
al orizontului. In afară de aceasta,     observă noile corpuri cereşti — sa­                   mai diferite probleme legate de geo­         Datorită folosirii reziduurilor          zinc măresc rezistenţa la secetă
                                         teliţii artificiali ai Pămîntului,                    fizică, astronomie, geodezie şi nu­       fabricii de Înnobilare a combi­             a unor culturi agricole, Iar ace­
satelitul îşi schimbă strălucirea: u-                                                          meroase alte ştiinţe. Astfel a fost sta­  natului pentru elaborarea cupru­            lea care conţin zlno şl cupru
neori ea este atît de slabă, incit sa­   ! ! ? ! f d°  omului ~ *                              bilită forma Pămîntului, au fost          lui şl zincului de la Tekeli, re­           măresc rezistenţa la frig.           Ura fmeeradSra
telitul nu poate fi văzut nici prin      obţinut aproximativ 150.000 de po­                    cercetate legile modificării densită­     colta de cartofi a crescut cu                                                             de ts*ei m ilenii
                                                                                               ţii atmosferei in funcţie de activi­      38,5 chintale la hectar. Şi mai                In prezent, oamenii de ştiin­
lunetă.' Un asemenea satelit trebui«     ziţii a 90 de corpuri cereşti arti­                   tatea solară etc.                                                                     ţă împreună cu Ingineri 1 şl
urmărit deosebit de minuţios, trebuie                                                                                                    eficientă s-a dovedit a fi folo­            tehnicienii fac o serie de ex­
sesizat şi înregistrat momentul cînd     ficiali lansaţi in U.R.S.S. şi Statele                   In prezent staţiunile din Uniunea                                                  perienţe, urmărind să obţină
strălucirea lui este suficient de mare.                                                        Sovietică fac observaţii asupra ma­       sirea reziduurilor şi de la alte            aşa-numitale îngrăşăminte mix­
De aceea, înaintea fiecărei observa­     Unit« al« Americii. 7 oate observaţii­                jorităţii sateliţilor care se rotesc in                                               te : fosforiţi topiţi împreună cu      De S000 de ani durează incendiul din        Iernile friguroase caprele sălbatice.
ţii se calculează dinainte, pe baza                                                            jurul Pămîntului. Metodele de obser­       fabrici de Înnobilare. Recolta             mlcroelemente. Zgura fierbinte,      straturile de huilă din munţii Tian-            Geologii au stabilit că numărul stra­
unei hărţi cum şi printre care stele     le sînt publicat« cu regularitate in                  vaţii se perfecţionează tot mai mult,                                                                                      Şanul de vest. Acest lucru a fost
se va mişca satelitul.                                                                         se acumulează un material tot mai         a crescut nu numai cantitativ,              provenită de la uzinele siderur­     stabilit de Inginerii sovietici care au       turilor ajunge pe aldddrl la 40.' Unele
                                         cataloage speciale, editate de către                                                                                                        gice sau ale metalurgiei nefe­       descoperit aici cele mai mari zăcă­           dintre ele au grosimea de' TO'm. In
   Cînd se apropie momentul prind-                                                             vast. Aceasta va permite obţinerea        cl şl calitatea cartofilor s-a Îm­          roase, care conţin microelemen-      minte de cărbune cocsificabil din Asia        zăcăminte au lost descoperite trun­
                                         Consiliul de astronomie al Academiei                                                                                                        te se aglomerează lrnpteună cu       centrală.
pal al zborului toţi observatorii ur-                                                          altor rezultate interesantei              bunătăţit : conţinutul de amidon            fosforiţi. La fabrica de super-                                                    chiurile petrifícate de copaci din epo­
măresc cu atenţie satelitul pe cer.      de Ştiinţe a U.R.S.S.                                                                                                                       îosfaţi din Djambul, de pildă,         Uriaşul Incendiu a Izbucnit prin au-        cile trecute — întregi păduri subte­
De îndată ce unul din ei a observat                                                                                                      din tubercule a crescut cu 3,5 la                                                toaprinderea combustibilului. La înce­        rane. Tot aici au fost descoperite urme
                                         Pentru obţinerea de Informaţii                                                                                                                                                   putul secolului trecut aceşti „munţi în       de labe ale unor şopîrle gigantice din
                                                                                                                                         sută.                                                                            flăcări" au indus în eroare pe cunos­
                                         foarte precise, in prezent la multe                                                                                                                                              cutul om de ştiinţă german Alexandr           secolele trecute.
                                                                                                                                                                                                                          Hunibold care a formulat ipoteza exis­           La explorarea zăcămintelor Incen­
                                         staţiuni satelitul este fotografiat cu
                                                                                                                                                                                                                                                                        diate, geologii au avut surprize. Con­
                                         ajutorul unor aparate speciale. Ob­                                                                                                                                                                                            trar teoriei existente, 8-a stabilit că
                                                                                                                                                                                                                                                                        focul a pătruns mult mal adînc îri
                                         servatorul urmăreşte mişcarea sateli­

                                         tului în luneta instalată paralel cu

                                         aparatul de fotografiat. In momen-

                                         tul cînd satelitul a intrat in cimpul

                                         de vedere al lunetei pentru o pe-

satelitul, atenţia tuturor este aţintită rloadă scurtă obturatorul se deschi-                  M anual d e s p re te le p a tie                                                      au fost pregătite cîteva canti­ tenţei unor vulcani în Asia centrdlă. Bubsolul pămîntului. La aceasta a con­
spre lunetă.' Fiecare observator urmă- de şi se închide. 'Aceste momente                                                                                                             tăţi experimentale de superfos- Concluziile lui au fost însă mai tîr- tribuit infiltrarea oxigenului în pămînt

reşte satelitul în cimpul vizual al sînt înregistrate în mod automat pe                        Recent, In Editura de stat privire la esenţa „supranaturală“ îat, Îmbogăţit ou molibden şi ziu infirmate de călătorii ruşi care au ca urinare a cutremurelor şi a relie­

lunetei sale. El începe să deseneze banda cronografului.                                       pentru literatură politică din a transmiterii gîndurilor de la alte reziduuri ale metalurgiei ne­ vizitat locul incendiului.                                             fului crestat. O surpriză au constituit-o

drumul satelitului printre stela, iar Pe negativ se obţine o diră —                            U.R.S.S. a apărut cartea profeso­         distanţă, profesorul Vaslliev de­           feroase. S-a reuşit, de asemenea,       Gel ce vine şl astăzi în regiunea          straturile de cocs : particularităţile po­
din momentul cînd trece pe lingă o urma mişcării — sub formă de haşu-                          rului Leoniid Leonidovlol Vasl-           monstrează In mod logic şl con­             să se obţină fosfaţi topiţi, con-    acestui incendiu trimilenar este cople­       ziţiei straturilor au tavorlzax proce­
                                                                                               liev, membru corespondent al              vingător că telepatía, care din                                                  şit de frumuseţea privelişte!. De jur
stea strălucitoare (sau mai precis, re. Poziţia capetelor urmei satelitului                                                                                                                                                                                             sul de cocsificare naturală.

cînd coincide eu ea) notează tim­ şi poziţia stelelor pe negativ se mă­                        Academiei de ştiinţe medicale a           păcate este încă prea puţin siu<r           ţlnlnJd 17 la sută anhidridă fos-    împrejur, cît cuprinzi cu ochii — stîncl         Specialiştii consideră că deşi Incen­
pul. Acest moment aste înregistrat pe soară cu ajutorul unor maşini spe­                       U.R.S.S., Intitulată „Sugestia de         diată, este un fenomen la fel de            forică împreună cu mloroele-         de un roşu închis, nici un fir de iarbă       diul durează de trei milenii bogăţiile
banda cronografului. Pe aceeaşi ban- ciale de măsurat, iar după aceea,                         la distanţă“.                             natural ca şi somnul, de pildă.             mentele necesare. Kcest îngrăşă-     sub picioare, iar din crăpături ema­          zăcămintelor nu au avut de suferit de­

dă se înregistrează şi semnalele orei coordonatele stelelor, fiind cunoscute,                    Consacrîndu-şl mulţi ani din              In cartea sa, prof. L. L. Va-             m înt complex este asimilat de       nă gaze incandescente. Noaptea fumul          cît foarte puţin şl ele pot fi folosite
                                                                                               viaţă studierii fenomenelor de            slllev vorbeşte amănunţit des­              plante în proporţie de 100 Ia        purpuriu al erupţiilor se vede de de­         pentru a asigura cu cocs Industria si­
                                                                                               teleplatie, autorul a strînis un          pre istoria telepatiei, despre sta­                                              parte. Geologii povestesc că la aces­         derurgică care se dezvoltă în Asia

                                                                                               material bogat. Respingînd în­ diul actual al acestei ramuri a sută.                                                       te „cămine" vin să se încălzească în centrală. Incendiul care a pătruns tn
                                                                                                                                         ştiinţei, despre numeroasele ex­
Un sanatoriu la 430 sub                                                                        treaga netemeinicia a afirmaţii­          perienţe oare se fac în Uniunea             Poate f i dirijată vocea omului ?                                                  prezent la mare adînclme şl s-a po­
                                                                                               lor unor oameni de ştiinţă bur­           Sovietică şl în alte ţări în acest                                                                                             tolit întrucîtva, în comparaţie cu secolul
                                                                                                                                         domeniu.                                                                                                                       trecut, nu va periclita exploatarea ză­
_ In ultimii şase ani, peste 2.000                                                         ghezi — biologi şl filozofi — ou
                                         leagăne, hamacuri, şl nenumă­                                                                                                                                                                                                  cămintelor.

3e copil — băieţi şl fete — au           rate Jucării pentru distracţia co­                                  Simt tactil                 neobişnuit                                     Pianistul sovietic ÎMlhail la -   om obosit dispare răguşeala,                  HM©»
fost vindecaţi de tuse convulsi­         piilor. Micii pacienţi, suprave­                                                                                                            kubovici a făcut o Interesantă       acesta vorbeşte cu mal multă
vă, datorită „sanatoriului“ sub­         gheaţi de surori medicale cali­                         Profesoara Roza Kuleşova din            suprafeţe de diferite culori. Ku­           descoperire. El a observat lntîm .   uşurinţă.
teran al minei de potasiu „Wer-          ficate, îşi petrec fiecare cîte pa­                   oraşul NiJnil Taghll (Ural), po­          leşova a relatat că a început               plător că timbrul şi vocea omu­
Tu“ din ÎMerkers (R.D. Germa­            tru ore timp de patru zile In                         sedă un simţ tactil neobişnuit.           să-şi dezvolte capacităţile tac­            lui se pot modifica sub Influen­        Un corespondent al agenţiei
nă)’.                                    acest sanatoriu neobişnuit. Oa­                       Cu ochii legaţi, ea poate citi cu         tile ale degetelor ca profesoa­             ta unor substanţe aflate alături     TASS a îmbrăcat o asemenea
                                                                                               ajutorul degetelor un text de             ră la o şcoală pentru orbi (Ku­             de el. După o serie de Îndelun­      brăţară şl a citit apoi cîteva
   La o adlncîme de 430 de me­           menii de ştiinţă au ajuns la con­                     ziar, poate deosebi Imaginile de          leşova vede). Simţul tactil neo­            gate experienţe, el a realizat       versuri din Puşkin. După cîte­
tri a fost amenajată o sală lun­         cluzia că această cură are ace­                       pe o fotografie şl chiar... de pe         bişnuit de dezvoltat al Rozei               apoi din diferite metale, lemn       va repetări, vocea Iul a devenit
gă de 19 metri, largă de 15 me­                                                                un timbru poştal, poate deosebi           Kuleşova a Interesat pe oame­               şl alte substanţe, nişte reuşite     mult mal amplă, sunetele mal
tri şl Înaltă de trei metri, pre­        laşi efect terapeutic In această                      culorile — dacă degetele el ating         nii de ştiinţă din Ural, care au            combinaţii, Izbutind astfel să       pure.
văzută cu o instalaţie pentru aer                                                                                                        început să studieze acest feno­             intensifice Influenţa acestora
condiţionat. In această sală se          maladie primejdioasă, ca şl o                                                                   men.                                        asupra vocii omului.                    Interesant este faptul că aces­
găsesc de asemenea un carusel,                                                                                                                                                                                            te brăţări au Influenţă şl asu­
                                         călătorie In straturile atmosfe­                                                                                                               Mecanismul acestui fenomen        pra vocilor antrenate ale cîntă-
                                                                                                                                                                                     neobişnuit urmează încă să fie       reţilor şi actorilor dramatici.
                                         rice rarefiate.                                                                                                                                                                  După părerea popularului artist

                                                                                                                                                                                     studiat de oamenii de ştiinţă. Arkadi Raikln, „Invenţia Iul Ia-

                                                                                                                                                Mai bsfrînă                          Deocamdată, Iakubovlcl presu­        kubovicl reprezintă o descope­

                                                                                                                                               decîl Liberia                         pune că în urma unei alegeri         rire dintre cele mal valoroase“.
                                                                                                                                                                                     speciale a substanţelor, se pro­
                                                                                                                                           In Liberia trăieşte o femeie,                                                  (Raikln a purtat o asemenea
                                                                                                                                         Zoe Katten, care este imai bă-              duce o radiaţie de o energie in­
                                                                                                                                         trină decît însuşi statul liberian:         fimă care Influenţează, asupra       brăţară In timpul cîtorva spec­
                                                                                                                                         ea susţine că ar fi în vîrstă de            aparatului vocal.
                                                                                                                                         155 de ani. Bătrîna, care a fost                                                 tacole date de el).
                                                                                                                                         descoperită cu ocazia unui re-                 Mihail Iakubovlcl a Introdus
                                                                                                                                         censămînt făcut într-un mic sat             combinaţiile găsite de el în niş­    Purtînd o variantă a unei ast­
                                                                                                                                         din partea de nord-vest a ţă ­              te brăţări de piele, care se Îm­
                                                                                                                                                                                                                          fel de brăţări, cunoscutul tenor           f  Ziua de naştere a soţiei.
                                                                                                                                                                                     bracă pe mină. La clteva minu­       Mlhall Alexandrovlcl a simţit
                                                                                                                                                                                     te după aceasta, timbrul vocii
                                                                                                                                                                                     devine mal pur, în vocea unul        „chiar mal mult metal In voce“

                                                                                                                                                                                                                          decît ar fl dorit el. Comunlclnd

                                                                                                                                                                                                                          acest lucru Inventatorului, a

                                                                                                                                                                                                                          primit apoi o brăţară care ac­

                                                                                                                                                                                                                          ţionează mal puţin Intens.

                                                                                                                                         rii, a declarat că încă în anul

                                                                                                                                         1829, fiind în vîrstă de 22 de ani,

                                                                                                                                         a fost în serviciul regelui Sao ŞTIAŢI CĂ...?                                    Ş T IA Ţ ICĂ...? ŞTIAU CA...?

                                                                                                                                         Boso. Republica Liberia a fost

                                                                                                                                         înfiinţată în anul 1847.                    ...oceanele lumii conţin atîta din lumea întreagă este satul

                                                                                                                                                                                     sare, incit, dacă ea ar putea fi Baniiaganzj din statul lAssam

                                                                                                                                         120 de nepoţi, strănepoţi                   extrasă şi întinsă Intr-un strat     (India) ? El are circa 42.000 de
                                                                                                                                                                                     egal pe întreaga suprafaţă a         locuitori.

                                                                                                                                              şi străstrânepoţi                      globului, acest strat ar avea înăl­    ...potrivit unei legende ablsl-
                                                                                                                                                                                     ţim ea Ide 45 m. ? Iar dacă acest    niene, calităţile valoroase ale
                                                                                                                                           La sărbătorirea zilei de naştere a        strat ar fi întins numai pe Us­      cafelei, ca plantă, din care se
                                                                                                                                         lui Hosiat Ahunova, din satul tad-          catul globului, el ar avea înăl­     poate prepara o băutură fortl-
                                                                                                                                         jic Naugulem au participat 120 de ne­       ţimea de 153 m. ?
                                                                                                                                         poţi, strănepoţi şi străstrânepoţi ai săr­                                       fiantă, au fost descoperite la
                                                                                                                                         bătoritei. La aniversarea Aliunovei,           ...vederea unor anumite păsări    începutul e\uilui mediu de nişte
                                                                                                                                         care a împlinit recent 100 de ani au        răpitoare este de 100 de ori mal     păstori ? Ei au observat că după
                                                                                                                                         participat şi numeroşi colhoznici din       ageră decît a omului ?
                                                                                                                                         artelul agricol „Komunist", printre                                              ce rodeau arbuşti de cafea, ca­
                                                                                                                                         care 20 de pensionari în vîrstă de             ...pe globul pămîntesc există     prele deveneau mai vioaie, mai
                                                                                                                                                                                     un copac care nu suportă apa         zglobii. Acest fapt a sugerat păs­
                                                                                                                                                                                     şl care putrezeşte dacă este stro­

        Másela fJtósile# Îşi ffSscse colo mal diverse aplicaţii.                                                                            80-96 de ani. Jubileul celei mai bă-     pit ? Este vorba de sacsaul —        torilor ideea de a prepara şi to
                                                                                                                                                                                     aşa-nuimitul „arbore al pustiu­      gusta el înşişi o băutură din
        ÎN F O T O i “Unu*l din holu‘r‘ile Univers-i-t-ă--ţ-i-i---d--in Sofia, la con strticţţ<y căruia fi-Au folosit pe                 J trîne locuitoare a satului s-a iran-      lui".
                                                                                                                                                                                                                          fructele şi frunzele arbustului
seară   mm                                                                                                                               i iformat într-o adevărată sărbătoare       « J M !Hoţ .ceflg  w w l flfota                                                    0*»u întins !a vorbH^
                                                                                                                                                                                                                             pafetv ’
                                                                                                                                         > pppylarâ,
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19