Page 15 - 1962-11
P. 15
Nr. 0ÜÍTMUL VOCFSLISMULUI PAÍS. 8
Să dezvoltăm la toţi elevii CONTROVERSĂ
trăsăturile moralei socialiste 5 NOIEMBRIE 1902
Recent In organizaţia U.T.M. — Darea de seamă, spunea noaşterea frumuiseţilOT şl bogă Baci Juglea s-a su părat: PROGRA'MUU I : 6,07 Muzică
a clasei a IX -a de la Şcoala utemista Klaîber Elisabeta a a- ţiilor patriei noastre. — Cine, Maricica?! Nu se
poate 1 Maricica să nu mal U şoară; 5,40 Melodii populare
fie fruntaşă?! Ce, vreţi să
mă legaţi pe mine la ochi ?! romîneştl şi ale minorităţilor
Nu cred pentru nimic în lu
medie „Avram Iancu“-Brad, a nallzat printre altele felul în — Am văzut în vara aceasta me. naţionale; 6,07 Dansuri din sui
vut loc adunarea generală pen care au fost pregătite şl t s-au minunatul litoral al Mării Ne Tlnărul din faţa preşedin
tru alegerea noului comitet. Cu desfăşurat adunările generale gre şl Delta Dunării cu frumu telui zlmbi pe ascuns şi nu se te; 6,20 Emisiunea pentru sate;
dădu bătut :
ace'st prilej darea de seamă şi U.T.M. Noi ne amintim de fle seţile şl bogăţiile ei neîntrecute — Ăsta-i adevărul tovară 6.30 In pas voios — program de
şe preşedinte. A fost ea frun
discuţiile au apreciat munca des care adunare in care discutam — spunea uternistul Isac Viorel. taşa gospodăriei din Ponor, marşuri; 6,45 Salut voios de
dar acum nu mai e.
făşurată de organizaţie, care a despre noi, despre munca noas De acolo ne-am întors la Bucu pionier; 7,10 Estrada dimineţii;
— Ia ascultă flăcăule.
obţinut o seamă de rezultate fru tră. La una din ele tovarăşul reşti unde am vizitat Muzeul de Doar azi dimineaţă am In- 7.30 Sfatul medicului: îm brăcă
ttlntt-o pe holdă. Încă înain
moase în educarea elevilor. To Lupu Nicolae, prim-secretar al Istorie a partidului. Apoi am te de răsăritul soarelui mun mintea în sezonul rece; 7,45
cea de parcă rupea pămin-
todată s-au scos în evidenţă Comitetului raional U.T.M. Brad vizitat Muzeul Doftana, Blcazul, Jocuri populare romîneştl; 8,00
tul. Acum vin tot de pe hol
neajunsurile ce s-au manifestat, C. S. Hunedoara şl atîtea alte dă şi vezi bine că e noapte. Sumarul ziarului „Scînteia“;
Dar tot acolo am găsit-o.
purtîndu-se mai ales discuţii pe obiective interesante. Aceste vizi I-am spus să lase lucrul că 8,08 Muzică vocală şi instrumen
marginea situaţiei acelor elevi te ne-au ajutat să cunoaştem începuse să se întunece, dar
Adunări de dare ea nim ic: „Mai am încă pu tală; 8,30 Scene din operete;
ţin şi numai după aceea plec“,
care au rămas corigenţi şi a me mai bine lupta dusă de parti iar tu îmi tot dai zor că nu 9.00 Tinereţea ne e dragă; 9,20
mai e fruntaşă.
diocrităţii la învăţătură, împo de seamă şi alegeri în dul şl poporul nostru, să ve'dem Poeme simfonice de compozitori
— Păi dacă vă spun că nu
triva cărora noul comitet U.T.M., realizările înfăptuite in regimul mai e ...! romîni; 10,00 Concert de muzică
întreaga organizaţie va trebui organizafiile U. T. M. democrat-popular. Preşedintele simţi câ-şi ie corală romînească; 11,05 Muzi
se din sărite. Ce se tot leagă
să lupte în viitor, folosind di omul ăsta de Maricica ? 1 se că din opere; 12,00 Muzică de
adresă privinău-l apăsat ;
Şl In această privinţă ute estradă; 12,30 Muzică populară
— Ascultă omule ! Dacă
ferite metode. ne-a vorbit despre „P.M.R. for m iştii au venit cu propuneri ştii ceva concret, spune-mi, romînească; 13,10 Călătorie m u
ţa conducătoare in R.P.R.“ iar importante. Noului comitet i s-a dar nu mă tot sicii atlta.
— Noi ne pregătim astăzi pe cu alt prilej tov. Şerban Şte cerut să se ocupe pe viitor cu zicală; 14,00 Concert de prînz;
băncile şcolii pentru ca mline fan, secretar al Comitetului ra mai mult simţ de răspundere de Flăcăul zlmbi din nou.
să devenim cadre de nădejde ale ional de partid, nera vorbit des organizarea concursului pentru 15.00 Muzică uşoară de com po
societăţii socialiste, spunea în pre trecutul de luptă al parti citirea literaturii „Iubiţi cartea“, — l-aşa cum zic tovarăşe
cuvîntul său uternistul Cornel dului, despre politica sa. In ur în aşa fel ca în cursul acestui zitorii sovietici Vădim Lludvl-
Beldea din clasa a IX-a C. Par ma discuţiilor purtate pe margi an toţi elevii să devină purtă preşedinte. Maricica, nu mai
tidul, statul nostru, ne-au fău nea acestor expuneri educative, tori ai insignei „Prieten al căr kovskl şl Nikolai Minch: 16,15
rit o copilărie fericită, ne-au asi noi ne-am simţit datori să re ţii“. Au fost făcute de asemenea este fruntaşă pe gospodăria
gurat minunate condiţii pentru flectăm asupra situaţiei noastre propuneri preţioase privind or Vorbeşte Moscova: 16,45 Noi în
învăţătură. Pentru toate acestea, la învăţătură, să analizăm felul ganizarea unei informări politi colectivă din Ponor. Cred că
noi trebuie să mulţumim parti în care ne îndeplinim noi ca ce mai operative şi mai bogate registrări de muzică populară
dului Invăţînd cu conştiinciozi utemişti sarcinile ce ne revin. în conţinut care să contribuie e fruntaşă pe mai multe gos
tate, pregătindu-ne temeinici Ia educarea politică a elevilor, la primite de la studioul regional
pentru a fi cit mal folositori Pe marginea problemei îmbu înarmarea lor cu temeinice cu podării. Socot că puţine slut
patriei noastre socialiste. In a- nătăţirii conţinutului adunări noştinţe despre cele mai impor de radio din Tirgu Mureş; 17,10
ceastă privinţă de un real folos lor generale U.T.M. au mai dis tante evenimente politice inter7 ca ea in raionul Haţeg.
ne-a fost învăţămîntul politic cutat şl utemiştii Hărăguş Ma- ne şi internaţionale. Cîntece pioniereşti: 18.00 Con
U.T.M. la care au fost cuprinşi — Ei, aşa mai merge. Dar
cert de estradă: 18,30 Din ope
ştii că m-ai fiert ? răsuflă
reta contemporană; 19,40 CSntă
preşedintele uşurat.
Mfaria Badiu şi fluier asul Ion Lă-
Intr-adevăr, Maricica face
ceanu; 20,30 Noapte bună, co
pii :' „Vecinul" de Mircea Sîn-
timbreanu: 23,10 Concert de mu
zică uşoară.
PROGRAMUL I I 7 14,30 Estra-
toţi elevii alasei. Demn de re rla şi lanehi Alexandru, care au In urma discuţiilor purtate, a 3a melodiilor; 16,14 Muzică de
marcat este faptul că atunci propus ca la fiecare adunare ge propunerilor făcute de utemişti,
clnd comitetul U.T.M. a înce nerală să se fixeze la ordinea de adunarea generală a organiza promenadă interpretată de fan-
put să acorde mai mare atenţie zi ca prim punct o temă pri ţiei U.T.M. din clasa a IX-a de
activităţilor educative în cadrul vind educaţia politică a ute- la Şcoala medie „Avram Ianou“, I fără; 17,00 Muzică uşoară; 18,05
învăţământului politic U.T.M., miştilor.
cînd lecţiile au început să fie a adoptat hotârîri Însemnate, Muzică simfonică cerută de a s
mal bine pregătite, cînd ele erau Printre acţiunile întreprinse mobilizatoare, care să ducă la
asigurate cu un bogat conţinut de către organizaţia U.T.M. în dezvoltarea la toţi elevii a tră cultători: 19,00 Cântă ion Lulcati
instructiv-educativ şi însoţite ele colaborare cu conducerea şcolii, săturilor morale noi, socialiste,
la educarea lor In spiritul dra şi violonistul Ion Luca Bănăţea-
o serie de alte activităţi, cum ar sub îndrumarea organizaţiei de gostei faţă de patrie şi partid,
fi expuneri interesante pe dife partid, care au influenţat pozi în spiritul internaţionalismului cinste colectivei. De altfel, tem, pe bună dreptate, lăuda. L nu — în program muzică popu
rite teme, întilniri ou activişti tiv asupra situaţiei la învăţă seamănă leit cu maică-sa, cu Uite, socotitorul mi-a spus
de partid şi de stat, excursii, tură a elevilor, au fost şi ex proletar. (Aniţa, mai ales la fapte. în a lară romînească: 19,30 Din ac
vizite etc., rezultatele s-au re cursiile şi vizitele pentru cu R. HATEGAN grijitoare la ferma de vaci mai ieri că amlnăouă au
ca ea, mai rar. O spim răs realizat peste 340 zile-mun- ;) tivitatea sfaturilor populare;
picat oricui; amlnăouă sînt că. Şi pînă la sfîrşitul anu- ^ 19,40 Suita simfonică în trei
lui cile or mai face...
colectiviste harnice şi le pu- ţ părţi de Dinu Lipatti — orches
C. CRĂCIUNESCU $ tra simfonică, dirijată [de Carol
Litvin; 20,20 Din folclorul po
) poarelor.
sim ţit de Îndată în situaţia noas rrjS3E UNDE MERGEM AZI? Au răspuns cu entuziasm Buletin meteorologic
tră la învăţătură şi disciplină. Bedncem » n u i de lemn în abataje © In sala de lectură a clubu © Formaţiile Dacia din Alba Tinerii din comuna Ilia participă PENTRU 24 ORE
Fiecare elev s-a străduit să stu lui muncitoresc din Lupeni, la Iulia şi Dacia Orăştie joacă pe cu multă însufleţire la acţiunile de
orele 10, are loc un concurs de teren propriu cu Siderurgistul muncă patriotică ce se organizează Vreme schimbătoare cu cerul mal
dieze mai perseverent, pentru a Congresul al IlI-lea la P.MR. a tra Vorbind despre reducerea consumului dezlegare a cuvintelor încruci Hunedoara şi respectiv, C.F.R. aici. De curind s-a organizat o acţiune mult noros. Vor cădea ploi slabe. Tem
obţine note din ce în ce mai sat minerilor o sarcină de mare im de lemn nu poate fi trecută cu vede şate, iar la orele 17, formaţia Simeria. la demolarea clădirilor din jurul nou peratura staţionară, va fi cuprinsă ziua
portantă : reducerea consumului la lem rea problema armării mixte în abata artistică a clubului va prezenta lui cinematograf. Au răspuns cu mult între tl şl 16 grade, iar noaptea în
mari. nul de mină. Organizaţia noastră de jele cameră. In această privinţă au un program artistic. © Faza regională a campio entuziasm tinerii Lia Moşuţ, loan Stan tre 6 şl 10 grade. Vînt potrivit din sec
partid şi conducerea sectorului au ma fost făcute mai multe propuneri. In natului republican de cros in ca, Emilia Matei, Maria Gokesch şi
Despre importanţa deosebită nifestat o deosebită grijă pentru gă tr-unui din abatajele oameră a fost ex ® Elevii din . Bărbătenl, sus dividual şi pe. echipe are loc as torul nord şl nord-vest.
pe care a avut-o învăţămîntul sirea celor mai eficiente măsuri care' perimentat un stîlp de fier tubular din ţin in dimineaţa aceasta un con tăzi la Cugir. alţii.
politic U.T.M. în Îmbunătăţirea să asigure îndeplinirea sarcinii de re tuburi de rambleu uzate. Rezultatele curs de recitări în sala de lec I. DRAGOMIR — funcţionar PENTRU URMĂTOARELE
situaţiei Ia învăţătură au vorbit ducere a consumului de material lem încercărilor Ia compresiune fifnd din tură a clubului din localitate. © Pe terenul de volei al Şcolii 8 ZlfcE
şi utemiştli Pîrva Gheorghe, A- nos. Au fost astfel organiza le discuţii tre cele mai bune, la indicaţia orga pedagogice din Deva are loc în
nastasle Maria şi alţii. Toţi au pe brigăzi cu toţi minerii din sector. nizaţiei de partid, s-a hotărît extinde ® Pentru colectivele sectoa tîlnirea amicală de volei între Vreme schimbătoare cu cerul variabil
arătat că este necesar ca în anul Mulţi dintre ei au arătat atunci că la rea acestui sistem de lucru In mal relor IV, V şi Vi de la E.M. Pe- formaţiile feminine Sănătatea şl temperatura staţionară.
acesta de învăţămînt, comitetul fiecare loc de muncă se risipeau în trila s-a organizat la clubul Arad şi Corvinul Deva.
U.T.M. pe Clasă să manifeste semnate cantităţi de lemn deoarece re multe, abataje cerînd în acelaşi timp muncitoresc un program de fil Gospodării agricole colective !
paraţiile nu se făceau la dimensiunile me tehnice. După-amiază, for @ Pe stadionul din Sebeş are
o şi mai mare preocupare pen cerute. Din această cauză era slabă Uzinei de reparat utilaj minier din Pe maţiile clubului vor prezenta loc după amiază întîlnirea de Urmaţi exemplul gospodăriilor colective din Gîrbova, raionul!
tru felul în care se aprofun- şi calitatea lucrărilor efectuate. un program artistic. handbal în 7 Industria Sîrmii Sebeş şi Mihalţ, raionul Alba, şi
; dează problemele discutate în ca troşani livrarea în serie a stâlpilor tu- Câmpia Turzii — Unirea Sebeş. CONTRACTAŢI
drul • învăţămîntului politic Procedînd la răpirea lemnului înainte bulari. ® Iubitorii sportului cu balo CU ÎN C R E D E R E
U.T.M., să-i ajute pe propagan de prăbuşirea abatajului acolo unde nul rotund vor putea urmări © Echipa de teatru a I.C.S.
dişti să pregătească lecţii inte condiţiile de presiune permit acest Prin armarea mixtă în abatajele ca astăzi la Deva întîlnirea amica Hunedoara prezintă astă seară (Q id iio - m ta
resante, care să fie uşor însu lucru, noi am refolosit acest material lă de fotbal dintre formaţia lo la Gheiar piesa „Cred în tine“. d t tutun
şite de către foţi cursanţii. Ei fie în abataj, fie la alte lucrări. Iată meră din sectorul nostru, a fost sim cală Minerul şi form aţia din ca
au propus de asemenea ea ele deci o altă cale de economisire a ma La clubul Siderurgistul din pe suprafeţe convenabile.
vii slabi la învăţămîntul politic terialului lemnos. Un factor hotărîtor ţitor redus constfmul lemnului de mină. tegoria A, Ştiinţa Timişoara. Hunedoara s-a organizat pentru
care se feresc să ia cuvântul la l-a avut şi creşterea vitezei de avansare
seminarii, să fie ajutaţi de către în abatajele cameră, consumul de lemn In abatajele unde s-au folosit stâlpii de © La Călan, are loc derbiul asţăsi o seară de dans pentru
cei mal buni utemişti din or tineret.
ganizaţia respectivă, ’ să studie fier tubulari, a fost înregistrat un etapei de astăzi a campionatu
ze împreună cu ei, să fie mai © Piesa „Nila“ este prezenta
consum de 27,5 m.c. pe mia de tone lui regional de fotbal. Siderur-
tă astăzi la Dobra de către for
de cărbune extras, cu 8,3 m.c. mai giştii din Călan joacă în compa
maţia de teatru a C.S. Hune
puţin decît în abatajele unde se lu nia echipei minerilor din Vulcan. doara.
mult sprijiniţi de către propa fiind micşorat pe seama reducerii armă crează numai cu lemn.
gandist în luarea notiţelor, în rilor suplimentare pentru întreţinerea ŞTEFAN TENŢLER
şeful sectorului III al E.M. Peirlla
conspectarea unor lecţii etc. abatajelor.
6.200 KM. PRIN ŢARA cademiel de Silvicultură din Le directorul unul Institut de cer Obţineţi astfel Importante ve- >
ningrad, locuieşte cu familia la cetări silvice, am avut prilejul nituri suplimentare băneşti şi.
COMUNISMULUI (VI) cîţiva zeci de kilometri de o- să admir şi profunzimea de beneficiaţi de avansuri la con-^
raş. El a aşteptat o zi întreagă gindire şi pregătirea multilate îractare.
f OAMENII SOVIETICI — singur bilet de la un automat şi goste faţă de patria socialistă, la aeroport avionul nostru rală. El îşi argumenta judecăţile
PRIETENII NOŞTRI nu rareoi i vecinul de bancă ii faţă de ţările socialismului. de la Kiev ca să ne pri cu glnduri ale lui Marx — En- Acţiunea de contractare înce-j
schimba îndatoritor banii potri mească aşa cum se cuvine, cu gels — Lenin, iar versurile unor pe în curînd.
In notele meie de dnum des viţi pentru bilet. Interesantă Despre realizarea ultimei părţi flori şi dragoste de prieteni. mari poeţi ruşi pe care-i Îndră
pre frumuseţile văzute în Uniu este autoservirea în metrouri a acestui principiu relatez cîteva Băiat liniştit, modest, se entu gise nu lipseau din exemplifi Date suplimentare primiţi dej
nea Sovietică, am vorbit fugi unde un taxator supraveghează fapte. ziasma povestind despre patria cările lui. Să nu vă închipuiţi, la personalul tntreprinlderii de.
tiv despre cea mai de seamă 5-6 ouloare de intrare. lui. Cu interes şi dragoste as un om vorbind cu emfază des cultura şi fermentarea tutunti- ]
frumeseţe văzută — oamenii In trenul spre Kiev — am culta cele ce-i povesteam despre pre un lucru sau altul. Jude Ocna Mureş, prectim şi de la consiliile agricole raionale.
Sovietici. Am făcut acest lu In orice staţie, în orice ma luat masa la vagonul restau realizările poporului nostru. căţile lui Kolea izvorau din min
cru / pentru că în încheierea gazin, nimeni nu se îmbulzeşte. rant — al cărui responsabil — Vroiam să aflu multe despre tea unui om cult, extrem de mo ISM M m s
notelor am vrut să vorbesc Ou respect faţă de om, fiecare un „diadia" (unchi), amabil şi tatăl lui, fost preşedinte de col dest atunci cînd era vorba de
'despre acel ce au înfăptuit şi îşi aşteaptă rînd.ul. jovial — ne-a arătat prietenia hoz, acum pensionar, vechi bol el. In seara cind Moscova săr
înfăptuiesc aproape tot ce am sa căutind ca mesele să fie fru şevic ce participase la războiul bătorea prin focuri de . artificii
văzut noi călătorind 14 zile prin In muzeele de artă zilnic se mos aranjate, să ne facă cit civil. însuşi Vanea de foarte tî- gloriosul zbor cosmic al lui Ni-
•Ţara comunismului. înregistrează un număr foarte mai plăcută călătoria. năr participase ca ostaş in Ma kolaev şi Popovici noi ne găseam
mare de vizitatori. Setea nepo rele Război pentru Apărarea cu Kolea şi soţia lui pe podul
De aceea mă voi opri la cî- tolită de cultură dovedeşte că Aceste semne de prietenie le- Patriei. Dar Vanea era zgîrcit de peste rîul Moscova din ve
teva momente ale călătoriei omul sovietic înfăptuind’ socie am întîlnit peste tot, de la în cînd era vorba de el. Poate pen cinătatea Pieţii Roşii. In timp
noastre. tatea viitorului nu-şi poate în grijitoarele vagoanelor — femei tru că fiecare vorbă şi-o gîndea ce buchetele de artificii lumi
chipui să-i treacă pragul fără simple sovietice — care înda şi judeca cu grijă a făcut ca să nau multicolor cerul înstelat al
Subliniez doar cîteva din tră toritoare ne aşterneau paturile, mă înţeleg bine cu el, cu toate Moscovei — Kolea recita versu
săturile comuniste ale oameni M IE IE D H la ospătarele care ne serveau cunoştinţele mele sumarş de rile eîntate de Nicolaev în Cos
lor sovietici, care se formează In restaurantele hotelurilor şi limbă rusă. mos. Aveam convingerea că
prin aplicarea în viaţă a codu un larg orizont cultural. Este nu uitau să pună în faţa noas el visează la timpul clnd co
lui moral al constructorului co şi aceasta îndeplinirea unei da tră steguleţul tricolor ai Patriei O seară la Leningrad am pe piii lui şi ai noştri vor călă
munismului. Acesta face parte torii obşteşti. noastre. In hotelul „Teatralna- trecut-o în familia lui Vladic tori în spaţiile siderale.
din programul adoptat de cei ia“ din Kiev, îngrijitoarea de la Alexeev — aspirant al aceleiaşi
de al XXH-Iea Congres al Un fenomen despre care citi etajul unde eram găzduiţi, ci Academii. Băiat de o veselie re Pe Lena Pivovarova, o mare
P.C.U.S. sem adeseori dar aveam să-l ad tea cu mare interes un album ţinută, dar deschis şi îndatori admiratoare a ţării noastre, am
mir abia la faţa locului au fost — ghid despre Romînia. In tor, a reuşit împreună cu Na- cunoscut-o la Moscova. E o fată
Noi le-am văzut acestea cu „drujlnlcii“. Să precizez că dru- Kiev, în metrou şi apoi în toa taşa lui, inginer constructor de sovietică cum sînt mii şi mii,
ochii noştri. jina este o unitate de ordine te locurile unde mergeam fără corăbii să ne facă să preţuim preocupată de îngrijirea părin
publică alcătuită din muncitori, ghid, cînd ne auzeau că vorbim această familie sovietică. Nata- ţilor şi munca ei de candidat în
Munca conştiincioasă pentru tehnicieni, Ingineri, funcţionari romîneşte, călătorii se grăbeau şa este o femeie mititică, slă ştiinţe biologice. Lucrează la uln
binele societăţii, am văzut-o în sau savanţi, oameni cu înaltă să ne ofere locuri pe banchete buţă. Gospodină încercată, ea institut de cercetări. Atunci cînd
munca migăloasă, îndemînatică conştiinţă, exemple de compor sau cu zimbet prietenesc să dea ne-a făcut să gustăm toate mîn- vorbea despre ţara noastră pe
a muncitorilor fabricii de radio tare cetăţenească comunistă care explicaţiile cerute de noi. cărurile specific ruseşti. A ma care o vizita aproape in fieoare
şi aparatură de radio „Popov“ în timpul liber, voluntar parti nifestat sinceră curiozitate pen an, Lenei îi străluceau ochii, se
din Riga, am admirat-o pe şan cipă la menţinerea disciplinei Nu poţi uita, prieteneasca pri tru înfăptuirile din ţara noas înviora şl căuta superlative să
obşteşti. Am Întâlnit echipele de mire ce au făcut-o grupului tră. Aceeaşi curiozitate şi sim aprecieze arhitectura noastră
tierele de construcţii din Kiev drujinicî seara în parcuri, în nostru pionierii din tabăra de la patie a dovedit-o tatăl lui Vla romînească, cvartalele nou con
centre aglomerate sau mai puţin Vorzel de lingă Kiev. Ei au im dic, multe decenii muncitor în struite în Bucureşti şl mai cu
şi Leningrad, am urmărit-o cu aglomerate. provizat în cinstea noastră un Tuia în prezent pensionar. Pe seamă ospitalitatea poporului
program artistic din care ri-au el l-a interesat îndeosebi mun nostru, dragostea lui dovedită
admiraţie în pavilioanele expo Acestea şi alte fapte văzute ne-au lipsit cîntece şi dansuri romî- ca şi viaţa muncitorilor din prin fapte faţă de poporul fra
convins de grija şi atenţia a- neşti, cintece despre prietenia patrie şi chiar din regiunea te sovietic.
ziţiei realizărilor economiei na cordată de Partidul Comunist popoarelor, iar în Încheierea noastră despre care cunoştea u-
al Uniunii Sovietice formelor de Iată cîţl prieteni ml-am făcut
ţionale a U.R.S.S., In roadele programului un dans colectiv nele lucruri. în Uniunea Sovietică, prieteni
autoadmlnlstrare obştească, ce minunaţi — oameni sovietici.
mîinilor harnice ale muncito numit „al prieteniei“ pe melo Kolea Moisev, a venit Împreu
apar tot mai evidente în viaţa nă cu soţia cale de 20 de ore cu Aşa i-am cunoscut noi pe oa
rilor şl colhoznicilor, ale oame dia „In Bucureştiul iubit“. menii sovietici, prieteni sinceri
societăţii sovietice. Ele dovedesc trenul de Ia Arhangelsk la
nilor de ştiinţă şl artă. creşterea conştiinţei cetăţeneşti Prietenia pe care oamenii so Moscova să ne întîlnească. ai ţării şi poporului nostru, că
înalta datorie a conştiinţei a oamenilor sovietici. vietici o poartă poporului nos Dacă la Vanea Antonov am ruia îi arată dragostea de prie
obşteşti, intoleranţă faţă de în Oa prim principiu moral în tru, admiraţia faţă de frumu admirat judecata temeinică, în ten, de frate ; oameni înaintaţi,
călcările intereselor obşteşti, re scris în codul constructorului seţile patriei noastre am înţele ţeleaptă, bătrînească, la Vladic fermi, pasionaţi în munca lor,
laţii umane şi respect reciproc comunismului este devotamentul s-o şl preţuit-o şi în discuţiile şi Nataşa Alexeev spiritul ex cu o mare sete de cultură.
între oam eni; aceste trăsături faţă de cauza comunismului, dra cu prieteni ai soţului meu la trem de viol şi curiozitatea Iată de ce am spus : oamenii
sovietici — prietenii noştri.
comuniste ale omului sovietic Leningrad şi Moscova. sinceră, ospitalitatea specific
ANETA RADU-ALMAŞAN
le-am văzut la fiecare pas. La Vanea Antonov, aspirant al !g- rusească, apoi la kolea care este
Leningrad ne-au minunat' tram
vaiele şi autobuzele fără taxa
tori. Urclnd, călătorul îşi lua
