Page 16 - 1962-11
P. 16
\
PAG. 4 , ir '-*•- —• - — "t-—¦— ¦—„ > •¦¦¦»»¦— Nr. 2445
DRV MUL SCICmuSM ULVl
ULTIMELE ŞTIRI * U L T IM E L E ŞTIRI * ULTIM ELE ŞTiRl După lansarea rachetei cosmice
sovietice în direcţia planetei Marte
I xafoeV e d e re i n t r e M. S. H rîsşe ie v Sosirea lui A. f. Mikoian la Havana MOSCOVA 3 (Agerpres). TA SS transmiterea ulterioară a imaginilor ¦ţ Astronomii sovietici
transmite: pe Pămînt prin canale radio. A- j au obţinut fotografii
ceasta înseamnă că vom dobîndi J ale staţiei automate
In Uniunea Sovietică este co informaţii care vor contribui pro- j interplanetare „Marte-1 “
mentată pe larg lansarea rachetei babil, la dezlegarea enigmei secu- J
cosmice in direcţia planetei Marte. lare despre existenţa vieţii pe a- j
Precizia extraordinară — iată ce
şi T. JIv k o v HAVANA 3 (Agerpres)'; — Conducerii naţionale a Organi m-a impresionat cel mai mult în ceastă planetă. 1 SIMFEROPOL 3 (Agerpres). —
.TASS transm ite : zaţiilor revoluţionare integrate, TASS transm ite :
'MOSCOVA 3 (Agerpres). — vedere cu Todor Jlvkov, prim. Râul Castro, Ernesto Guevara, comunicatul cu privire la lansarea 1 Anna Kultreva, continuatoarea
TASS transmite :] In seara zilei de 2 noiembrie Emilio Aragones, Carlos Rafael unei rachete spre Marte, a decla 'decedatului Gavriil Tihov, înteme- Astronomii de Ia Observatorul
la Havana a sosit A. I. Mikoian, Rodriguez, membri al Conduce rat firoţ. Sagdî Sirajdinov, direc
L a 3 noiembrie, N. S. Hruşoiov membru al Prezidiului C.C. al rii naţionale a Organizaţiilor re astrofizic din Crimeea au obţi
secretar al C.C. al Partidului Co P.C.U.S., prim-vicepreşedinte al voluţionare integrate ; Râul Roa, torul Institutului de matematică al nut şase fotografii îeprezen-
şi M. A. Suslov au avut o între- Consiliului de Miniştri al .ministrul afacerilor externe al tînd staţia automată interpla
munist Bulgar. \ U.R.S.S., în vederea unui schimb Cubei, şi de alte ’oficialităţi cu- Academiei de Ştiinţe a R.S.S. Uz netară „Marte-1“ care îşi con
de păreri în problemele situaţiei bane. Au fost de asemenea de tinuă zborul spre planeta Mar
internaţionale, cu Fidel Castro, bece. El a sublimat că pentru a te.
primul ministru al guvernului faţă A. I. Alexeev, ambasadorul
revoluţionar al Cubei, şl cu alţi plasa pe o orbită intermediară, Andrei Severnîi, membru co
conducători cubani. Pe aeroport extraordinar şl plenipotenţiar al respondent al Academiei de Şti
W. Gomulka a sosit la Moscova A. I. Mikoian a fost întâmpinat iar apoi pe un traseu interplane inţe a U.R.S.S., directorul obser
de Fidel Castro, primul m inis U.R.S.S. în Republica Cuba, şi vatorului, a relatat unui cores
tru al Cubei, prim-secretar al tar masele, uriaşe ale treptelor ra pondent al TASS că este pen
şefii reprezentanţelor diploma- tru prima oară cînd se execută
chetei sînt necesare calcule atit de o asemenea fotografiere a sta
tice dlntr-o serie de ţări străine. ţiilor cosmice interplanetare
MOSCOVA 3 (Agerpres). — cova Wladyslavv Gomulka, prim. complexe şi precise îneît ele par
aflate în mişcare. Aceste foi
TASS transmite : secretar al C.C. al Partidului fantastice chiar şi oamenilor fami grafii, a deolarat Andrei Sevei
nîi, ne permit să determinăm cu
La 3 noiembrie a sosit la Mos- !Muncitoresc Unit Polonez. liarizaţi cu nivelul actual al ma mare precizie poziţia staţiei şi
în caz de necesitate să o corec
tematicii şi cu posibilităţile ei. tăm în mişcarea ei spre ţinta
fixată.
C.C. al P.CJ.S. şi Consiliu! de miniştri al U.R.S.S. Prof. Sirajdinov a arătat că sta
ţia „Marte“ şi-a luat startul cu Fotografierea s-a efectuat cu
au felieitat pe Boorătoris i n agricultura R.S.F.SJ. tsss!!= numărul de ordine 1. Aceasta ini un mare telescop cu oglindă de
ţiază o largă „convorbire, cosmică“ 2,6 m., aplicîndu-se receptori
! b l i d a r i cus peví& laipa c u b a n a între Pămînt şi Martei
electrono-optici.
!MOSCOVA 3 (Agerpres). — mai achiziţionat niciodată în Karl Plaude, preşedintele Acade
TASS tranismlte: R.S.F.S.R.
PORTO RICO neral al Confederaţiei muncitorilor din miei de Ştiinţe a R.S.S. Letone, a 'l
Comitetul Central al P.C.U.S. In articolul publicat in ziarul SAN JUÂN 3 (Agerpres). — construcţii, a condamnat politica S.U.A. scos în evidenţă amploarea progra
şi Consiliul de Miniştri al „Izvestia“ cu prilejul acestei vic „de agresiune, minciună şi calomnie mului ştiinţific alcătuit pentru sta ietorul astrobiologiei, şi-a exprimat -j
U.R.S.S. au felicitat pe lucrătorii torii remarcabile a lucrătorilor In oraşul Rio-Piedras (Porto Rico) împotriva Cubei împotriva mişcărilor ţia automată. Este deosebit de im satisfacţia în legătură cu împlinirea *j
din agricultura R.S.F.S.R. care din agricultura Federaţiei Ruse au loc lucrările celui de-al 7-lea Son- de eliberare naţională din ţările conti portant, a spus el, că s-a prevăzut visurilor vechiului astronom sovie- J
au Vândut statului 2.212.000.0000 de Dmitri Poleanski, preşedin greş al Federaţiei universitare de nentului american“. tic despre zborul spre Marte. Va J
puduri de cereale — cu 347 m i tele Consiliului de Miniştri al luptă pentru apărarea independenţei in fotografierea planetei Marte cu fi rezolvată controversa despre e- J
lioane puduri mai mult deeît R.S.F.S.R., se subliniază că dacă sule! Porto Rico. După cum relatează VENEZUELA ’ ‘ xistenţa vieţii vegetale şi IwanUim-Sawle/w J
anul trecut şi cu 276 milioane cu nouă ani în urmă producţia agenţia Prcnsa Latina, participanţii la tiia J WJ Wml t J t,
de puduri mai mult deeît în a- de cereale a Uniunii Sovietice congres' au adoptat în unanimitate o ! CARACAS 3 (Agerpres). —
nul 1958, anul în care s-a ob în ansamblu era de 5 miliarde rezoluţie de condamnare a blocadei in Contribuţia adusă de Uniunea So’- Aprecierile unor oam eni de ştiin ţăpe Marte, a spus ea. Se va ridi- 1 sovietici
ţinut cea mai bogată recoltă. puduri, în prezent numai stituită de S.U.A. împotriva Cubei şl
S-a vîmldut statului 1.335.000.000 R.S.F.S.R. a recoltat, potrivit a folosirii de către autorităţile S.U.A. vietică asigură integritatea teritorială ca văltil asupra acestui mister al J
puduri grîu — cea mai impor datelor preliminare, peste 5 m i a teritoriului statului Porto Rico pem a Cubei şi în acelaşi timp menţine
tantă plantă cerealieră. !A fost liarde puduri. tril acţiuni agresive îndreptate împotri pacea în întreaga lume, a declarat MOSGOVA 3 (Agerpres). — TASS îvptnaileatt-zniocbeoterpGie,aovrabbroiiitrcladălurTluoiihcfăodirvieunziţlaăîengaav, riteeofto—satcuctrdrăsiiumun-leisleăj¦» ajută omul în cucerirea paşnică a spa
depăşit mult planul de achizi va Republicii Cuba. Jose Herrera Oropeza membru al Ca transm ite: Lvaieikţiai. sDaleei la zborul dinelui Laika şi ţiului cosmic“.
ţie la leguminoase. O asemenea Succese remarcabile s-au ob merei Deputaţilor din Venezuela, în
cantitate de cereale nu s-a ţinut anul acesta şi în dezvol Federaţia declară că este îfitrutotu! cadrul unui miting pentru apărarea Prof. Vasili Parin, cunoscut fiziolog
tarea creşterii animalelor. ? solidară cu revoluţia cubană. păcii, organizat de Confederaţia oa
menilor muncii din Venezuela. sovietic, apreciază lansarea staţiei pînPărolfa. GphriemoraghciălVăotovrcieenkao, opmrourleuci- îjn MOSCOVA 3 (Agerpres). —
P!euaa*a €.€«, al F»C. din BOLIVIA ştiinţifice în direcţia planetei Marte Planeta Marte face parte din cate
Cebasluvaela LA PAZ 3 (Agerpres). La miting au participat sute de oa’- drept „un eveniment grandios în do-: stpoaruţilul Ucnoisvmericsitaăuţii trdecinut Mmoasicopvuaţ,ina d1e goria planetelor ce se află în stadiul
meni care au primit cu aplauze cuvin meniul dezvoltării cosmonauticii sovie psuatbrluiniaant i, cădarstaabcieliarsetaă pleergioăatudrăilor s-a de stingere şi de aceea studierea ei pre
Numeroase organizaţii politice şi ob-' tele iui Oropeza că poziţia Uniunii So tice“. Ritmul de dezvoltare a tehnicii dminoetveneridipiltadneaetşatfriiiensţMăufaişcriiteentet—ăhniPpcieăenmntirîiuntscăeasteporae--j' zintă un interes deosebit, a dedarat
vietice este salutată de milioane de rachetelor şi a construcţiei de nave goătesaarscciănăzbcouruladoervbăitraalt almălurieaIţuări şiGaJ- corespondentului agenţiei TASS prof.
şteşti din Bolivia continuă să se pro bărbaţi şi femei din întreaga lume, ho cosmice în U.R.S.S. este excepţional ggarrainnd. ioasă, a cărei îndeplinire va 1 Leonid Komlev de la Universitatea
tă rîji să facă totul pentru a zădărnici de rapid şi aceasta permite să se spe din Leningrad. Leonid Komlev a ară
nunţe în apărarea revoluţiei cubane. planurile cercurilor militariste. re că într-un viitor nu prea îndepăr fac„eIn săcieparogceresperzieveşstiemţictuocrersirteuadieG- osJ- tat că lansarea rachetei sovietice în
tat oamenii vor putea întreprinde că direcţia planetei Marte va permite să
Bcnedicto Delgadillo, secretar ge- lătorii spre corpurile cereşti cele mai mreoasulCuoi,smaosuslpuui.s Eînl caonetminiusarperesuprof. se obţină date care vor preciza şi mai
apropiate de Pămînt, a spus V. Parin. Ppuarnienr,eaîncăfazţbaorouml usltuaiţiesie „dMesacrhteid-1“nu
PRAGA 3 (Agerpres). — Ce plenara despre întâlnirea dele meroase perspective şi trasee noi. Şi mult asemănările şi deosebirile care
tek a tra n sm ite: gaţiei P.C. din Cehoslovacia cu Prof. Parin a amintit că la 3 noiem fcioencastrietuiedino perleegătrtierbeuipeenvtreurif'iAcamtoăr în
delegaţia P.C.U.S.- ptirziamruela rîonmdupluriin. experienţe cu animale.
La 2 noiembrie la Praga a
avut loc o plenară a C.C. al Comitetul Central a aprobat brie se împlinesc exact 5 ani de la Aceste experienţe oferă siguranţa în există între Marte şi Pămînt, precum
P.C. din Cehoslovacia. La plena cu un sentiment de satisfacţie
ră au fost invitaţi membrii Pre rezultatele rodnice şi pozitive ale Declaraţia Casei Albe in problema Cubei lansarea celui de-at doilea satelit so ceea ce priveşte securitatea zborurilor, şi trăsăturile comune ale origine! lor.
zidiului C.C. al Frontului Na tratativelor duse cu N. S. Hruş
ţional. oiov şi cu alţi conducători ai NEW YORK 3 (Agerpres). — menea, blocada Cubei, deşi şi-a Sesiunea Adunării Generale a Q.N.U.
P.C.U.S., referitoare la adâncirea TASS transmite: exprimat speranţa că poate fi
La plenară, ‘J. Hendrych a fă continuă a colaborării dintre găsită o „procedură corespunză S .U .A . şi A n g lia r e c u r g la n o i m a n e v r e în C o m ite tu l P o litic
cut o comunicare cu privire la R.S. Cehoslovacă şi U.R.S.S., Casa Albă a dat publicităţii toare pentru inspecţia Interna
desfăşurarea discuţiei pe mar precum şi la unele probleme ac o declaraţie în care preşedintele ţională în ce priveşte încărcă NEW YORK 3 (Agerpres). punerile lor privind „inspecţia la faţa asupra efectuării „inspecţiei la fata
ginea documentului „Despre tuale ale politicii internaţionale Kennedy arată că „bazele so turile care se îndreaptă spre La şedinţa din după-amiaza zilei locului“, nu se bucură de populari locului“ cu ajutorul unei „comisii
perspectivele dezvoltării viitoa contemporane. vietice de raohete din Cuba sînt de 2 noiembrie a Comitetului Poli tate, au recurs la manevre spre a ştiinţifice internaţionale“.
re a societăţii noastre socialiste“, pe cale de demontare, rachetele Cuba“. După părerea lui Ken tic al Adunării Generale a O.N.U. deruta Comitetul şi a împiedica adop
propus ca bază pentru pregătirea C.C. a constatat că în pregăti lor şi utilajul aferent se împa urmau să fie puse la-' vot cele două tarea proiectului celor 37 de ţări. Această poziţie arată odată mai
în vederea Congresului al XII- chetează, iar Instalaţiile fixe de nedy, Comitetul internaţional de proiecte de rezoluţie cu privire la în mult că S.U.A. şi Anglia nu doresc
lea a.1 P.C. din Cehoslovacia., rea pentru Congresul al Xll-lea pe aceste baze se distrug“. Cruce Roşie“ ar fi un organ in cetarea experienţelor nucleare. Proiec La început reprezentanţii S.U.A. şi
V. Siroky a prezentat un raport tul de rezoluţie al celor 37 de ţări, Angliei au depus un amendament la încetarea experienţelor nucleare. Toc
bti privire la situaţia economică al P.C. din Cehoslovacia un eve După cum rezultă din decla dicat pentru aceasta“. care cere încetarea tuturor experienţe amendamentul canadian privind pro mai de aceea, ele caută tot felul de
şi la proiectul planului de dez raţia preşedintelui Kennedy, a- „In prezent’, a declarat Ken lor nucleare cu începere de la 1 ia iectul celor 37 de ţări. Nici nu lua pretexte pentru a scăpa de adoptarea
voltare a economiei naţionale niment politic remarcabil a fost nuarie 1963, a fost sprijinit dc nu seră încă bine cunoştinţă membrii Co
pe 1963. A. Novotny a Informat ceste date au fost obţinute prin nedy, s-a înregistrat un progres meroase delegaţii. De aceea, autorii mitetului de acest amendament ameri memorandumului celor opt state neu
discuţia premergătoare congre celui dc-al doilea proiect — S.U.A. can şi reprezentanţii S.U.A. şi An tre, şi pentru a lăsa astfel cale liberă
Congresul Uniunii fotografieri aeriene efectuate de în ce priveşte restabilirea păcii şi Anglia — dîndu-şi seama că. pro gliei au prezentat o nouă variantă a efectuării în continuare a experienţe
sului, care a constituit o demon amendamentului lor, insistînd iarăşi lor cu arma nucleară.
avioanele care violează spaţiul în regiunea Mării Caraibilor,
straţie grăitoare a unităţii din aerian al Cubei. Caracterizînd acţiunile delegaţiilor
iar noi nutrim o speranţă fer
tre partid şi popor şi a dovedit Kennedy a deolarat că aceste
mă şi ne propunem drept ţel ca
încrederea oamenilor muncii în zboruri vor continua. El a a-
acest progres să continue şi de
politica P.C. din Cehoslovacia. dăugat că va continua, de ase acum înainte“.
femeilor democrate S.U.A. şi Angliei, reprezentantul Al
din Finlanda
S c u r t e ştiri © Scurte ştiri © Scurte ştiri C o l o n i a l i s m u l —- a s p r u c o n d a m n a t geriei a observat că amendamentele
HELSINKI 3 (Agerpres\ - TASS acestora precum şi modificările pe care
transmite: in Com itetul politic sp ecial
le propun seamănă cu o reacţie în
La 2 octombrie s-a 'deschis la Hel
sinki Congresul al VI-lea al Uni MOSCOVA. La 3 noiembrie, Ivan Franţei o scrisoare în care îi cere să tina. Scopul acestei măsuri este îm NEW YORK 3. De la trimisul spe- contra şi 21 abţineri. Adoptarea rezo lanţ. Ele apar una după alta. Ele
unii femeilor democrate din Finlanda. Kodiţa, vicepreşedinte al Prezidiului declare neconstituţional recentul refe piedicarea intensificării mişcării dc cial Agerpres, G. Răducanu : luţiei in comitet reprezintă o serioa- subminează proiectul de rezoluţie al
Raportul cu privire la situaţia, acti Sovietului Suprem al U.R.S.S., a pri rendum. solidaritate cu revoluţia cubană. să înfrîngerc a colonialiştilor vechi şi celor 37 de ţări. Amendamentele pot
vitatea ţi sarcinile organizaţiei a fost mit la Kremlin pe Maria Rosetti, La numai o zi după adoptarea de
prezentat "de Hello Meltti, preşedinta TEGUCIGALPA. După cum anunţă TOKIO. In majoritatea instituţiilor
Uniunii femeilor democrate din Fin
landa. La Congres participă invitate membră a Consiliului de stat al R. P. agenţia Prensa Latina, în Honduras dc învăţămînt din ţară se simte o către Gomitetul nr. 4 şi apoi de către noi care sprijină rînduielile rasiste din avea consecinţe foarte periculoase, a
din Uniunea Sovietică, R.D. Germană,
Romînia, Suedia, Norvegia. Romîne, preşedinta Consiliului naţio continuă dc o lună greva muncitori lipsă acută de material didactic. La Adunarea Generală a rezoluţiei împo Republica Sud-Africană. spus în continuare delegatul algerian.
Şedinţa guvernului laoţian nal al femeilor din R.P, Romînă. lor de la societatea minieră america boratoarele şi bibliotecile şcolare sînt triva politicii colonialiste din Rhode Rezoluţia, care va îi examinată săp- Aici sîntem obişnuiţi cu jocul amen
TEHERAN. In capitala Iranului nă „Los Angcles", Greviştii cer majo foarte sărăcăcioase. In ţară se simte sia de sud, o altă hotărîre importantă tămîna viitoare în Adunarea Generală, damentelor, 'dar nu nc putem lăsa
VIENTIANE 3 (Agerpres). - rarea salariilor. lipsa a 44.300 săli de clasă. Din cau de condamnare a colonialismului a fost prevede ruperea relaţiilor diplomatice antrenaţi de acest joc într-o proble
Sub preşedinţia prinţului Suvana s-a deschis o expoziţie filatelică ro- za lipsei de încăperi, lecţiile se des adoptată de Gomitetul politic special. cu guvern"! sud-african. închiderea tu mă atît de importantă ca experienţele
Fumma a avut loc o şedinţă a guver mînească, care cuprinde planşe cu tim SALISBURY. In Rhodesia 'de sud făşoară adesea pe scări. Aceste date După o dezbatere de peste două săp- nucleare. El a cerut să se revină la
nului laoţian, care a discutat proble bre poştale, obiecte de artizanat şi a fost dizolvat porlamentul şi a intrat sînt publicate în raportul Ministerului fătnîni în care 73 vorbitori au con turor porturilor pentru navele sub pa proiectul celor 37 de ţări.
mele economice ale ţării. publicaţii romîneşti. în vigoare noua constituţie alcătui Invăţămîntului al Japoniei. damnat politica de apartheid, de dis vilion sud-african, boicotarea mărfuri
Guvernul ia măsuri pentru însănă tă de ministerul coloniilor al An criminare rasială a guvernului Africii lor Africii de sud, în sfîrşit, urmărirea Delegatul Indiei, A. Lall, de acord
toşirea economiei ţării, subminată în PARIS. Republica Populară Mon gliei. Alegerile parlamentare în baza BONN. La 2 noiembrie sute de stu de Sud, 33 de delegaţi afro-asiatici au activităţii guvernului sud-atrican in cu reprezentantul Algeriei, a spus că
anii războiului şi care are de suferit golă a fost primită în U.N.E.S.C.O. acestei constituţii vor avea loc la 14 denţi din München au luat parte la depus un proiect de rezoluţie cu un este necesar să se iasă cît mai re
de pe urma marilor cheltuieli pentru Un purtător de cuvînt al R.P. Mon decembrie. demonstraţia de protest contra măsu conţinut foarte concret, prevăzînd mă cazul neaplicării rezoluţiei Adunării
întreţinerea trupelor şi a aparatului ad gole a anunţat că Republica Populară rilor luate de poliţie împotriva re Generale, pentru a solicita Consiliul de
ministrativ. In această ordine de idei, Mongolă a semnat actul constitutiv LIMA. In cursul unor exerciţii de Securitate să ia măsuri de sancţionare
corespondenţii de presă relevă că gru
parea de dreapta se împotriveşte uni al acestei organizaţii, devenind al 108- pregătire militară, un proiectil de vistei „Der Spiegel“. După cüm re suri serioase împotriva Republicii Sticl- a guvernului, mergînd pînă la exclu pede din păienjenişul amendamente
ficării şi demobilizării parţiale a ar
matei, precum şi transmiterii depline a lea membru al U.N.E.S.C.O. mortier a explodat în mijlocul unui latează agenţia D.P.A., studenţii au Africane. După o discuţie de două zile derea din O.N.U. lor.
puterii pe plan local în mîinile guver
nului. NEW YORK. Violonistul sovietic grup de studenţi şi soldaţi peruvieni. parcurs distanţa de la universitate asupra proiectului de rezoluţie, în care »
David Oistrah a fost întîmpinat cu Opt persoane an fost ucise şi 40 ră pînă la Konigsplatz purtînd pancarte delegaţii S.U.A., Angliei şi alţii au în
ovaţii de auditoriul care a umplut nite. pe care scria: „Ieri afacerea Fibag“, cercat zadarnic să împiedice adoptarea O nouă înfrîngere a agresorilor
pînă la refuz ,'jCarnegie-HaII“. Ois- acestui text, sau să-i dilueze conţinu
TOKIO. In luna care a trecut, în
trah a interpretat lucrări de Proko- Japonia au declarat faliment 153 de astăzi „Der Spiegel“, iar mîine?“, „Nu tul prin anumite amendamente ca cel saudiji în Yemen
fiev, Brahms, Bcethoven, Schubert, societăţi. Datoria totală a societăţilor propus de Guatemala, votul Comitetu
Debussy. falimentare în octombrie a depăşit este vorba de revista „Der Spiegel“, CAIRO 3 (Agerpres). 5 mile nord-est de oraşul Ha
suma de 18 miliarde yeni, cu 30 la ci de libertatea presei!“. lui politic special a fost 60 pentru, 16 Ziarele din Cairo anunţă că rad, a explodat cîmpul protec
TUNIS. La conferinţa regională sută mai mult în comparaţie cu luna la 2 noiembrie în regiunea ora tor de mine. In acelaşi timp, a-
pentru Africa F.A.O. a fost adoptată septembrie. Scandalul în ju r u l revistei „Der S p iegel“ şului Harad (in nordul Yeme supra agresorilor a fost dezlăn
o rezoluţie semnată de 18 ţări afri nului, la frontieră eu Arabia ţuită o ploaie de foc de mitra
cane prin care se cerc excluderea SANTO DOMINGO. Guvernul Re ; ia proporţii Saudită) s-a dat o luptă orîn- liere şi branduri.
Republicii Sud-Africanc de la această publicii Dominicane a expulzat din cenă, cea mai puternică de la
conferinţă, pentru politica ele discri ţară un grup de fruntaşi ai organiza BONN 3 (Agerpres). — tiţiei, să nu fie informat ia timp despre începutul luptelor din Yemen. A- In această luptă au fost ucişi
minare rasială promovată de guvernul ţiilor progresiste şi luptători pentru La 2 noiembrie ziarele din Bonn au acţiunea poliţienească care se pregătea proximativ 5.000 de soldaţi ai ’A1- aproximativ 3.000 de soldaţi i-
sud-african. democraţie, anunţă corespondentul din apărut cu titluri uriaşe in primele pa împotriva revistei „Der Spiegel“. Con rabiei Saudite şi Iordaniei au namici. Restul au fugit în pa
Santo Domingo al agenţiei Prensa La- gini : „O criză la Bonn“, „Acţiunea comitent, Hopf a declarat că este gata pătruns în această regiune pe
PARIS. Preşedintele Senatului fran împotriva revistei „Der Spiegel“ a să-şi dea demisia, ceea ce este consi teritoriul Yemenului. In momen nică, părăsind armele şi echi
cez, Gaston Moner viile, a adresat pre provocat o criză“, „Criza conducerii la derat la Bonn drept încercarea anu tul cînd trupele inamice ataca
şedintelui Consiliului Constituţional al Bonn“ ş.a.m.d. După cum reiese din mitor cercuri de a salva capul lui toare se aflau la o depărtare de pamentul, fiind urmăriţi de a-
relatările apărute în presă, au ieşit la Strauss, sacrificând în schimb pe se
vioane yemenite pînă la fron
tieră.
i m z.
Cinci mii de stu iveală fapte noi care atestă fără putin cretarul lui de stat. S.U.A. şi A nglia au p ro m is a ju to r
ţă de tăgadă că principala forţă mo- In seara zilei de 2 noiembrie, la guvernului saudit îm p o triv a R. A. Y e m e n
denţi din Tokio au trice în cazul revistei hamburgheze
demonstrat recent „Der Spiegel“ este Ministerul de război Hamburg a fost arestat Hans Becker, 6AIRO 3 (Agerpres). — mis ajutor guvernului saudit în lupta
împotriva tratati şi. în primul rînd, ministrul Strauss. directorul editurii „Der Spiegel“. Aces După cum anunţă ziarul „Al Ahratn“, împotriva Republicii Arabe Yemen.
velor dintre guver Din relatările ziarelor reiese că Hopf, ta este al cincilea colaborator al re primul ministru al Arabiei Saudite, statele Unite, în special, şi-au dat asen
nul japonez şi con secretar de stat la Ministerul de răz, vistei arestat de autorităţile poliţie Feisal, a informat pe regele Saud că timentul pentru folosirea piloţilor ame
ducerea reacţionară boi, mîna dreaptă a lui Strauss, a măr neşti din Bonn. a rugat Statele Unite şi Anglia să se ricani şi avioanelor americane staţio
a Coreei de sud. turisit într-o convorbire cu Mende. abţină de la recunoaşterea guvernului nate la baza militară aeriană din Dah-
îndată după atacul poliţiei asupra revoluţionar al Yemenului. Feisal a ran pentru transportul trupelor şi ar
IN FOTO : In preşedintele Partidului liber-democrat, sediului revistei „Der Spiegel“, Becket declarat că S.U.A. şi Anglia au pro melor spre frontierele Yemenului.
declarase la o conferinţă de presă că
că el a fost acela care a dat instruc
această acţiune a fost organizată din
cursul demonstraţie ţiuni ca Stainmberger, ministrul jus- iniţiativa lui Strauss,
studenţeşti. Pe pan
carte scrie: „Sin Creso profiturile marilor corporaţii americane D e c e s - a m î n î a t N g o O in fo D ie m
tem împotriva trata NEW YORK 3 (Agerpres). — Gura se explică această sporire NEW YORK 3 (Agerpres). - Robinson şi ale celorlalţi colaboratori
iivelor japono-sud In cel de-al treilea trimestru al anu profiturilor în ciuda stagnării în care In urma ordinului dat de Ngo Dinţi ai societăţii „National Broadcasting
coreene 1“ şi „Sîn lui curent, relatează ziarul „Wall se află economia ? Ziarul nu dă nici Diem a fost expulzat din Saigon Ja Gompany“.
tem împotriva baze Street Journal“, profiturile unui număr o explicaţie. Totuşi, între factorii care mes Robinson, corespondentul socie
lor militare!“. de 518 corporaţii s-au cifrat la contribuie la această creştere pot fi tăţii americane de radioteleviziune „Na Mînia dictatorului din Saigon, arată
2.643.000.000 dolari, cu 9 la sută mai citate — intensificarea sistemului is tional Broadcasting Gompany". agenţia, a fost provocată de faptul că
societatea menţionată de radioteleviziu
mult deeît în cel de-al treilea trimes tovitor de muncă, concedierea munci După cum relatează agenţia Associa ne a transmis în cadrul unei emisiuni
tru al anului trecut. Ziarul scrie că în torilor „de prisos", majorarea necon ted Press, se crede că acest ordin a
decursul întregului an profiturile cor tenită a preţurilor de monopol şi noile fost provocat de faptul că dictatorul fotografii în legătură cu torturile la
poraţiilor se vor ridica la suma de Înlesniri fiscale acordate corporaţiilor sud-vietnamez este nemulţumit de co
aproximativ 26 miliarde dolari. de către administraţia Kennedy. respondenţele cu caracter critic ale Iul care sînt supuşi partizanii sud-vietna-
mezi de către soldaţii trupelor guver-:
namenfale. I
Redacţia ţi administraţia ziarului :6tr. 8 Martie jir. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.I.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „i Mai“ — Deva.
