Page 17 - 1962-11

| Hurv-H ^ ¦ n e ^ a
m c a r e v a §®aa*$iei|Ba i a l a c r a r i l e
ÉllllÉalIMs
-! Anul XIV. Nr. 2446
cf«& lie agid glâfiâi
al J n avelui O demb vie
împreună cu popoarele Uniunii So­
vietice, cu oamenii muncii din lumea
întreagă, poporul nostru sărbătoreşte
cu însufleţire cea de-a 45-a aniver­
sare a victoriei Marii Revoluţii So­
cialiste din Octombrie.
In urmă cu 45 de ani salvele de
pe „Aurora“ au vestit lumii o epocă
nouă — epoca eliberării omenirii de
orînduirea întemeiată pe exploatare şi
asuprire, epoca trecerii de la capita­
lism la socialism. Muncitorii şi ţăra­
nii ruşi, conduşi de gloriosul partid
comunist, creat de V. I. Lenin, au
răsturnat domnia claselor exploatatoa­
re ?i au făurit primul stat socialist
din lume.
Biruind greutăţi mari, pricinuite
de înapoierea economică a ţării, de
reacţiunea internă şi de intervenţia
străină, eroicul popor sovietic şi-a
transformat patria într-o putere indus­
trială gigantică, iar în prezent păşeşte materiale şi spirituale ale celor ce
cu fermitate în fruntea omenirii spre
comunism. Astăzi, Uniunea Sovietică
este ţara tehnicii celei mai înaintate,
a maşinilor supraputernice şi a apara­
telor de precizie, a maşinilor electro­
nice şi a celor mai puternici giganţi
energetici din lume. De pe pămîntul
Ţării Sovietice au pornit spre spaţiile
interastrale primii sputnici şi primele
rachete cosmice, primele nave şi sta­
ţii interplanetare. De pe rampa trai­
nică a socialismului şi-au luat zborul
neînfricaţii astronauţi Gagarin, Titov,
Nikolaev şi Popovici, care au ridicat
pe culmi nemaivăzute gloria ştiinţei
şi tehnicii sovietice.
Socialismul a descătuşat energia
creatoare a poporului devenit stăpîn
pe soarta sa, a adus maselor popu­
lare bunăstare şi fericire. Uniunea
Sovietică a devenit ţara cu cea mai
scurtă zi de muncă din lume — de
7 şi 6 ore. In anii Puterii Sovietice
veniturile oamenilor muncii au crescut
de 6-7 ori. Amploarea uriaşă a con­
strucţiilor de locuinţe a permis ca în
ultimii 5 ani, peste 50 milioane de
cetăţeni sovietici să primească locuin­
ţe noi ; în mai puţin de un deceniu,
problema locuinţelor va fi complet re­
zolvată.
In prezent, oamenii sovietici luptă
cu abnegaţie pentru înfăptuirea măre­
ţului Program al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice, care deschide
perspectiva clară şi sigură a înain­
tării spre comunism. In decurs de
două decenii, în Uniunea Sovietică va
fi creată baza tehnico-materială a co­
munismului. Pînă în anul 1970,
U R S S va ajunge S.U.A. din punct
de vedere al producţiei calculate pe
locuitor iar apoi le va lăsa în urmă.
De pe acum Uniunea Sovietică a şi
întrecut Statele Unite într-o serie de
domenii ale producţiei — volumul ex­
tracţiei de minereu de fier şi de căr­
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢl - VĂ!
5 lili!|f@1Éuimi!M 38®!JgI BBg0f Central al Partidului Muncito­
J Mărfi 6 noiembrie 1962
bune, producţia de cocs, precum şi pro­
ducţia unor bunuri de consum ca unt,
lapte, zahăr, ţesături de Iînă etc. In
acest an au fost perioade cînd vo­
lumul producţiei de oţel a U.R.S.S.
a fost superior celui din S.U.A. Sta­
tele Unite rămîn cu mult în urma
Uniunii Sovietice în privinţa ritmu­
lui de creştere a producţiei, cît şi al
sporului absolut al acesteia.
înfăptuirea măreţelor sarcini prevă­
zute de Programul P C.U.S. vor asigu­
ra în Uniunea Sovietică cel mai marc
belşug de bunuri materiale şi cel mai
ridicat nivel de trai din lume, potrivit
minunatei idei a comunismului : „To­
tul pentru om, pentru binele omului“.
Aceasta va însemna o victorie incon­
testabilă a socialismului asupra capi­
talismului, va constitui o nouă şi stră­
lucită confirmare a faptului că orîn­
duirea comunistă este singura care asi­
gură deplina satisfacere a cerinţelor
muncesc, instaurează Pacea, Munca, Li­
bertatea, Egalitatea şi Fericirea tutu­
ror popoarelor.
Sub steagul ideilor atotbiruitoare ale prins peste un miliard şi jumătate
lui Octombrie păşesc peste 1 miliard
de oameni — popoarele comunităţii ţă­
rilor socialiste din Europa şi Asia. In
prezent sistemul mondial socialist, care
deţine 26 la sută din .teritoriul glo­
bului, îi revin 37 la sută din produc­
ţia industrială mondială.
Ţările sistemului socialist au între­
cut de mult cele mai dezvoltate ţări
capitaliste în ce priveşte ritmul dez­
voltării economice ; în ultimii 4 ani,
ritmul mediu anual de creştere a pro­
ducţiei în ţările sistemului socialist a
fost de aproximativ 13 la sută, iar în
cadrul celui capitalist — doar de 4
la sută.
Continua întărire a relaţiilor de co­
laborare frăţească şi ajutor reciproc
dintre ţările socialiste, creează condi­
ţii favorabile avîntului rapid al eco­
nomiei fiecărei ţări în parte pentru
creşterea forţei întregului sistem mon­
dial socialist şi pentru egalizarea trep­
tată a nivelului de dezvoltare eco-i
nomică. Consfătuirea reprezentanţilor
partidelor comuniste şi muncitoreşti
ale ţărilor membre ale Consiliului de
Ajutor Economic Reciproc, care a a-
vut loc în vara aceasta la Moscova,
a luat o seamă de hotărîri importante,
menite să dezvolte şi să lărgească
colaborarea dintre statele socialiste,
pentru continua întărire a puterii sis­
temului mondial socialist.
Victoriile istorice obţinute de po­
poarele ţărilor socialiste ¦însufleţesc
masele de oameni ai muncii de pre­
tutindeni la luptă împotriva exploa­
tării, pentru eliberare naţională şi
socială.
Sute de milioane de oameni îşi dau
seama că numai socialismul şi comu­
J 4 pagini 20 bani
Ion Bânuţă
Inima lui Lenin
nismul sînt în stare să rezolve năzu­
inţele popoarelor spre pace şi feri­
cire. In statele capitaliste mişcarea
muncitorească a cuprins în ultimii ani
toate regiundc şi sectoarele de acti­
vitate. A crescut şi s-a dezvoltat im­
petuos avangarla clasei muncitoare din
ţările globului. Dacă în anul 1956 în
lume existau 75 partide comuniste şi
muncitoreşti, cu 33 milioane de mem­
bri, astăzi numărul lor a ajuns la
peste 90, cu peste 40 milioane mem­
bri, transformîndu-se în cea mai in­
fluentă forţă politică a timpului nos­
tru, cel mai important factor al pro­
gresului social.
Scînteia aprinsă în Octombrie 1917,
bogata experienţă a făuririi unei vieţi
noi în Uniunea Sovietică şi în cele­
lalte ţări ale comunităţii mondiale so­
cialiste, luminează asemenea unui far
strălucitor lupta spre libertate a po­
poarelor din întunericul lumii colonia­
le. Sub puternicele lovituri ale miş­
cării de eliberare naţională s-au pră­
buşit una după alta bastiliile colo­
niale. Din sistemul colonial s-au des­
de oameni. In Asia, Africa şi Ame­
rica Latină au apărut circa 50 de state
noi. care au rupt lanţurile robiei co­
loniale şi au pornit pe calea dezvol­
tării libere, de sine stătătoare.
Revoluţiile socialiste, mişcarea de
eliberare naţională şi lupta maselor
pentru doborîrea dominaţiei claselor
exploatatoare se unesc în prezent
într-un torent revoluţionar imens, cart
(Continuare în pag. 4-a)
I. Lenin în birou! său din Kt emlin.
S o s ir e a l a S® fta a d eâeg g ap ei C. €. a l F* M. ÎL
De mii de ani spre pace kălădui pe
pămînt
şi m-ain pierdut în lupte, şi m-am
topit în vînt.
O sabie lucioasă m-a văduvit de cap,
cintîndu-mi de pierzare satane cu
potcap.
Iar regii mă-mbătară cu decoraţii
vechi —
mai sună , tinicheaua şi-acuma în
urechi —
şi-n răcnete cumplite
văzduhu-nspăimmlai
şi m-am pierdut în tină şi-n tropote
de cai.
Dar intr-o toamnă roşie veni un Om
vestit, guincioasă a colectiviştilor, fo­
cum n-a mai fost pe lume, de simplu,
de iubit,
Din vremea de cerneală el rupse o
hîrtie.
semnă a păcii lege cu inima lui vie.
La numele lui Lenin, ca marea-n val
răspunde.
„Decretul său de pace” — pe mii
şi mii de unde —
prin lumea fără margini aleargă,
lung. într-una,
şi de la o vreme-ncoace, îl slovencştc
luna.
Da. Inima lui Lenin străbate
universul
şi după ea tot omul işi potriveşte
mersul,
căci inima lui mare, de pace şi
iubire.
in arderea eternă, nu arc-asemuirc.
Fotografió din 1918
celaas «fie-al
Duminică dimineaţa a părăsit
Capitala, îndreptîndu-se spre
Sofia, delegaţia Comitetului
resc Romm, condusă de tovară­
şul Gheorghe Apostol, membru
al Biroului Politie al C.C. al
P.M .K,,care va participa la lu­
crările celui de-al VlII-lca Con­
Vizitele delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S,
Luni la amiază membrii dele­
gaţiei Sovietului Suprem al
U.R.S.S., au fost oaspeţii meta-
lurgiştilor de la uzinele bucu­
reştene „23 August“. Ei au fost
însoţiţi de Avram Bunaciu, v i­
cepreşedinte al Consiliului de
Stat, 'a i. Boabă, secretar al Ma­
rii Adunări Naţionale şi de re-
orezentanţî -ai Ambasadei Uniu­
nii Sovietice.
La începutul vizitei, in sala de
consiliu a conducerii uzinei, di­
rectorul general A. Bozgan a
vorbit oaspeţilor despre dezvol­
tarea întreprinderii In anii pu­
terii populare. Membrii delega­
ţiei s-au interesat îndeaproape
de unele aspecte ale muncii co­
lectivului de aici. in tim pul v i­
zitării principalelor secţii ale u-
sinelor. ei au luat cunoştinţă
îndeaproape de procesv.l de pro­
ducţie, au stat de vorbă cu
muncii, ori. tehnicieni şi ingineri.
In marea hală de mecanică a
avut loc apoi o întilnire cu mun­
citori. tehnicieni şi ingineri. Cei
aproa.m 2.000 da participanţi au
prim it cu căldură pe solii po­
porului sovietic. In numele co­
lectivului întreprinderii, membru
delegaţiei au fost salutaţi de Gh.
Răspund prin fapte
partidului
Ca de obicei, membrii gospo­
dăriei agricole colective din Pe-
treştl, au ţinut să fie prezenţi în
număr mare la adunarea gen e­
rală. Trebuiau dezbătute pro­
bleme importante legate de
muncile din campanie, de bu­
nul mers al treburilor în gos­
podăria colectivă, de dezvolta­
rea ei. Pe feţele colectiviştilor
se putea citi bucuria muncii îm­
plinite. Mîndria lor era justifi­
cată, deoarece terminaseră la
timp însămînţările, iar recolta adus belşugul în casă — a spus
acestui an a ajuns la timp in Vasiu Gligor. In cei 70 de ani
hambar.
Insuşindu-şi şi aplicîpd în traiul atît de îndestulat ca în
practică metodele agrotehnice anii din urmă. Pentru zi­
avansate, colec­
tiviştii au reuşit
3ă Obţină pro- Hotădrea colectiviştilor podărie împreu
ducţii ridicate de
cereale la hec- ________ OlH r e t r e ş t i _______ am p r i m i t
tar, îndeosebi la
cultura porumbului. Aceasta, ca ta, In afară de alte produse şi
urmare a faptului că el au fo­ bani, 2.300 kg. grîu, ca avans
losit seminţe din soiuri dublu h i­
bride, care s-au dovedit că în
condiţiile locale dau cele mal
bune producţii. Semănatul s-a
făcut în teren bine pregătit din
toamna anului trecut şi Ihgră-
şat cu mari cantităţi de gunoi
de grajd. O mare grijă s-a acor­
dat lucrărilor de Întreţinere şl
respectării densităţii optime de
plante la hectar.
— Succesele pe care le-am ob­
ţinut se datoresc în bună mă­
sură sprijinului preţios pe care
l-am primit din partea statu­
lui, a spus la adunare preşedin­
tele gospodăriei, tov. Laurenţlu
Pfaff. La obţinerea unor recol­
te bogate au contribuit deopo­
trivă, în afară de munca sir-
losirea seminţelor valoroase, a
tractoarelor şi maşinilor pe care
statui ni le-a pus la dispoziţie
prin S.M.T., precum şi îndrumă­
rile primite din partea specia­
liştilor. De aceea, am socotit ca
prisosul din recolta de porumb
a acestui an. care după calcu­
lele noastre se ridică la 6.00D
kg., să-l livrăm statului. Prin
aceasta n-avem decît de cîşti-
gat. Va creşte averea obştească
a gospodăriei şi o dată cu ea vor
spori şi cîştigurile personale ale
colectiviştilor.
In dorinţa de a contribui din
plin la alcătuirea fondului cen­
tral de produse agricole al s ta ­
tului, toţi colectiviştii prezenţi
la adunare s-au declarat de
acord cu propunerea .făcută de
le a i'oia^res al P. €» ilaal^ai0
gres al Partidului Comunist
Bulgar.
Din delegaţie fac parte tova­
răşii : Miliai Dalea, secretar al
C.C. al P.M.R., Gheorghe Neeula,
membru al C.C. al P.M.K., prim-
secretar al Comitetului regional
Bucureşti al P.M.R., precum şi
Mihai Marin, ambasadorul Re-
Stoica, membru In com itetul sin­
dicatului.
Au luat apoi cuvlntul ingine­
rul şef al uzinelor, Petre Turcu
şi G. I. Ciogovadze, deputat în
Sovietul Uniunii, preşedintele
Consiliului Economiei Naţionale
a R. S. S. Gruzine.
I11 încheiere G. G. Abramov,
conducătorul delegaţiei, a subli­
niat că primirea călduroasă şi
cordială făcută de muncitorii u-
zinei „23 August“ membrilor de-"
legaţiei Sovietului Suprem al
U.R.S.S. reprezintă o ilustrare a
prieteniei sincere şi frăţeşti, din­
tre popoarele R P. Romîne şi a
Uniunii Sovietice bazată pe co­
munitatea de idei şi de ţeluri,
construirea socialismului şi co­
munismului.
In am intirea vizitei făcute In
uzină, conducătorul delegaţiei so­
vietice a oferit în dar colecti­
vului un bust al lui V. I. Lenin.
IncUnirea s-a încheiat cu o
ccudă şi puternică manifestare
de prietenie. Cei prezenţi au o-
vaţionat îndelung pentru prie­
tenia romlno-sovietică, pentru
pace in întreaga lume.
In cursul aceleaşi zile mem­
brii delegaţiei însoţiţi de tova-
preşedintele gospodăriei. Expri-
mîndu-şl hotărirea unanimă de
a vinde statului surplusul de po­
rumb, peste prevederile contrac­
tului, colectiviştii s-au angajat
să muncească cu mai mult elan
pentru sporirea continuă a pro­
ducţiei de cereale, condiţie de
seamă pentru dezvoltarea per­
manentă a gospodăriei şi spori­
rea veniturilor personale ale co­
lectiviştilor.
— Gospodăria colectivă ne-a
ai mei, niciodată nu m i-a fost
lele muncă e-
fectuate la gos-
* nâ cu familia,
anul aces­
pînă la 1 august. După socote­
lile pe care ne-am obişnuit să
le facem de cîţiva ani în fie­
care toamnă cînd se culeg roa­
dele muncii, vedem că pe mă­
sură ce gospodăria devine mai
puternică, sporeşte continuu şi
belşugul de produse distribuit
colectiviştilor.
Din cuvlntul colectiviştilor s-a
desprins dorinţa lor de a răs­
punde prin fapte grijii ce le-o
poartă partidul, care Ie-a în­
drumat paşii pe calea belşugu­
lui şi a buneistărl. De aceea, la
fel ca Ion Oprinescu, Simion
Dresler, Maria Vlad, mulţi alţi
colectivişti, după ce şi-au făcut
socotelile de buni gospodari, au
hotărlt ca, în afară de cantita­
tea de porumb pe care o va pre­
da gospodăria peste prevederi­
le contractului, ei înşişi să pre­
dea pentru fondul central de
produse agricole al statului, în­
treaga cantitate de porumb
care le prisoseşte în gospodăria
personală şl care li se cuvin
pentru munca depusă în cadrul
gospodăriei colective.
N, TÎRCOB
In V a le a Jiului
© a p a 10 Susai diaa sasaaal a c e s t a
F ru n taşă pe bazin
Drapelul de exploatare minie­
ră fruntaşă pe bazin pe primul
semestrn al anului a fost decer­
nat colectivului minei Aninoasa.
Pentru a-şi menţine şi pe mai
departe distincţia el a luat mă­
suri care să ducă la depăşirea
ritmică a planului de producţie
şi a productivităţii muncii. Ast­
fel au fost create din timp fron­
In sp rijin u l s id e ru rg iş tilo r
Principalii furnizori de căr­
buni cocsificabili din Valea Jiu­
lui pentru siderurgiştii din Hu­
nedoara sînt minerii din Lupeni
şi Uricani. în anul acesta ei s-au
străduit să îe asigure o aprovi­
zionare cît mai ritmică. Pentru
aceasta au făcut drum tot mai
larg tehnicii noi si metodelor noi
La m ina Lonea
Minerii de la Lonea s-au stră­
duit să obţină anul acesta rea­
lizări cit mai frumoase. In acest
scop au luat o serie de măsuri
tehnico-organlzatorice eficiente
iar întrecerea socialistă între
brigăzi şi sectoare a fost urmă­
publicii Populare Ii omine în
R.P. Bulgaria.
în aceeaşi zi delegaţia Comi­
tetului Central al Partidului
Muncitoresc Romîn a sosit ia
Sofia.
(Agerpres).
răşti Avram Bunaciu, rAl. Boabă,
de membri Ambasadei Uidunii
Sovietice, au vizitat studioul ci­
nematografic „Bucureşti“ pre­
cum şi cel de-al IV-Im Pavilion
de Mostre, unde au fost tnttm -
pinaţi de tov. Aria Toma, adjunct
al ministrului comerţului in te­
rior.
(Agerpres).
——
Un colectiv
care a îndeplinit
planul anual
Pentru colectivul şantierului \
U al I.C.S.H., ziua de 25 oc­
tombrie a acestui an a fost o
zi de sărbătoare. Atunci, mun­
citorii, maiştrii şi inginerii şan­
tierului au rafwrlat o izbindă
însemnată : /!lanul pe anul 1902
a fost îndeplinit. Cu 65 de zile
înainte de termen, constructo­
rii au rupt dintr-un calendar
imaginar foaia pe care sta scris
31 decembrie 1962. Un rezultat
deosebit care face cinste entuzi­
astului colectiv, unul dintre pri­
mele colective de constructori
din tară care pot face cunoscut
un asemenea succes.
Constructorii lucrează la noite
linii de laminoare.
J
Halele mari. luminoase, mo­ |
derne, ridicate în ultima vreme )
sînt mărturia vie a eforturilor
lor. Ridicarea halelor, zidirea 5
fundaţiilor pentru utilaje, par-
doselile, canalizarea sînt prin- \
cipalele sarcini ale şantierului j
}
...Sînt impresionante halele î
noilor linii de laminoare. Ca sa I
avefi o idee despre mărimea \
lor este de ajuns să spunem că
in interiorul unei singure ha-
le se toarnă multe zeci de mii
de m c. de beton. Sînt funda­
ţiile nlihjelor. Fundaţiile stil-
pilor au zeci de tone fiecare in
parte. Zvelte, numai metal şi j
sticlă, noile hale fac cinste cc- [
lor care le-au zidit. \
— Betonul e un lucru gingaş, i
spune comunistul Mihai Ştefu- »
niuc, maistru la şantierul li- )
niei de profile mijlocii. Noi I
betonăm în trei schimburi. Fiu- ‘
xul continuu, pe lingă toate
celelalte avantaje, asigură şi o
mai bună calitate a lucrărilor.
Sarcinile pe care le avem sînt
importante şi noi ne străduim
din toate puterile să le facem
fată.
Maşini puternice excavează
pămîntul. Dulgherii fac cofraşe-
le, pe urma lor vin fierarii-bc-
tonişli, apoi betoniştii. M obili­
zaţi de succesele obţinute pînă
acum, constructorii se strădu­
iesc ca angajamentele pe care
şi le-au luat să fie depăşite.
Comunişti ca şefii de echi
pă loan Vlădulcscu şi Gheor­
ghe Latzo, zidarul Lriţan Dol-
ha, mecanicul Cornel Prejban,
geamgiul loan Roşea, inginerul
Lucian Popescu, inginerul ute-
mist Mihai Kelp, maistrul Vio-
rel Andrăşel, zidarul Kovecsi
Domokos sînt în fruntea între­
cerii socialiste.
— Şantierul nostru este şan­
tierul oamenilor tineri, ne spu­
ne iov. loan Stoian, secretarul
organizaţiei de partid. Entuzias­
mul lor este una din cheză­
şiile că toate angajamentele vor
fi realizate. Vrem ca ziua de
1 ianuarie 1963, să ne găseas­
că cu planul anual cit mai mult
depăşit.
Dorinţa secretarului organiza­
ţiei de partid este şi dorinţa
fiecărui om de pe şantier.
G. R. CHIROVICI
turi de muncă pentru brigăzi, s-a
îmbunătăţit organizarea trans­
portului pentru a nu se crea
strangulări în aprovizionare şi
evacuare ş.a.m.d. 8n felul acesta
a reuşit ca Ia finele a 10 luni
de activitate să înregistreze cea
mai mare depăşire de plan pe
b a zin : peste 30.000 tone căr­
bune.
de muncă. La mina Lupeni mai
ales, s-a pus accent pe extinde­
rea armării metalice şi a încăr­
cării mecanice în subteran.
Drept urmare plusul înregistrat
Ia cele două exploatări de !a
începutul anului şi pînă în pre­
zent se cifrează la peste 47.000
tone cărbuni cocsificabili.
rită îndeaproape. Astfei, în cele
10 luni care s-au scurs din acest
un au reuşit să extragă peste
plan mai mult de 18.000 tone
cărbune. în luna octombrie nu­
mai. piu'-ul înregistrat se ,,;<îică
la peste 2.700 tone cărbune.