Page 19 - 1962-11
P. 19

Nr. 2446                                                                                                                              DRUMUL SOCIALÍSMULOI                                                                                                                                                             PAG. 3

                                          am                               oviefici făuresc societatea cem iinlsfi

                                                                                                                                                                                                                                                                        <L>-<<>--<L>O                                  W3>-Q>¦0 - 0 -O -??><S>-

1/V F A                                           A DOUĂ HĂRŢI

                                                  de prof. ALEKSEI LAVRIŞEV, doctor în ştiinţe geografice

an urma eu 45 da ani...                                                                terie primă chimică. Totuşi Industria          de locuinţe. Dacă fondul locativ de la
                                                                                       ei lucra pe bază do materie primă im­          oraşe reprezenta în Rusia ţaristă 180
   Două h ă rţi! A Rusiei ţariste şi a        Pe atunci, Industria extractivă era      portată. Totodată această ramură era           milioane m.p., în U.R.S.S., numai în       QifjĂt g v ă ito a p e                     *• Imensa sală de maşini a centralei atomo-electrice din Novo Voronej a }
Ţării Sovietice din zilele noastre. Iar    concentrată numai în trei regiuni ale       foarte slab dezvoltată, producţia ei re-       primii trei ani ai septenalului s-au con­                                             \ fost părăsită de constructori. Locul lor a fost ocupat de montatori şi tehno- ]
între ele — o distanţă de 43 de ani.       ţă r ii: Ucraina, Ural şi Transcaucazla.    prezentţnd numai vreo 5 la sută din            struit 250 milioane m.p. de suprafaţă          • Avîntul impetuos al econo­           - logi. Ei vor instala aici aparate de control la cele trei turbogeneratoare j
Ambele reflectă însă ca o oglindă ni­      La Petcrsburg şi în regiunile centrale      valoarea generală a producţiei indus­          locativă.                                   miei U.R.S.S. îşi găseşte expresia
velul de dezvoltare a ţării în diferitele  era concentrată aproape întreaga in­        triale a ţării. In anii puterii sovietice,                                                 cea mai deplină în creşterea venitu­      | cu o capacitate de 70.000 kilovaţi.                                                                                                      3
ei etape.                                  dustrie prelucrătoare.                      industria chimică nu numai că s-n                Transformările intervenite tn agricul­    lui naţional. In comparaţie cu ni­
                                                                                       dispensat de importul de materie primă,        tură sînt şl ele reflectate pe hartă.       velul prerevoluţionar, venitul naţio­            IN FOT O : O instalaţie deschisă pentru distribuirea curentului,                                                                    ^
   Studiind una din aceste hărţi, Lenin       Iar la toate acestea trebuie adăugate    ci şi s-a dezvoltat puternic pe o bază         100 milioane hectare de pămînt au fost      nal a crescut în 1061 de aproxi­
scria în 192t că la nord da Vologda,       Incultura şl nivelul foarte scăzut de       tehnică nouă. In U.R.S.S. a fost crea­         Incluse suplimentar în circuitul agricol.                                             J__Wf  W       v—f ^ f J\—J J^ u / v—/ 1— i - J t - l v —/ 1— c—/ u J »—Ji—f*— —ly~l»—l
la sud-est de Rostov-pc-Don şi de Sa-      trai. Aproape trei pătrimi din popu­        tă o Industrie constructoare de maşini         Dacă în 1913 suprafeţele însămînţate        mativ 25 de ori. In aceeaşi pe­
ratov, la sud de Orenburg şl de Omsk       laţie era analfabetă. Rusia ocupa unul      pentru Industria chimică, precum şi            din Rusia ocupau 120.000.000 ha., în        rioadă venitul naţional al S.U.A.                Spre ce! mai înaif nivel de frai
se întind spaţii de necuprins, în care     din ultimele locuri între ţările mari în    diferite ramuri ale acestei industrii. In­     prezent depăşesc 215.000.000 ha. In lo­     a crescut de mai puţin de patru
ar putea să încapă zeci de imense          ceea ce priveşte producţia şi consumul      clusiv industria materialelor sintetice şi     cul micilor gospodării ţărăneşti cu         ori, iar în Anglia şi Franţa —                Creşterea producţiei materiale,           Unul din indicii creşterii nivelului
state civilizate. Dar pe aceste spaţii     pe cap de locuitor.                         artificiale. încă în 1958, în ajunul sep-      petecele lor de pămînt au apărut zeci       de mai puţin de două ori.                 transformarea Rusiei dintr-o ţară care      de trai al populaţiei U.R.S.S. îl con­
domneşt« patriarhalismul, semisălbăti-                                                 tenalului, producţia chimică a U.R.S.S.        de mii de colhozuri şi sovhozuri, care                                                în trecut era înapoiată din punct do        stituie creşterea puterii ci de cumpă­
d a şi cea mai autentică sălbăticie.          Tînăra Republică Sovietică a primit      a crescut de 127 de ori faţă de 1913.          dispun de mari întinderi de pămînt şi           • In anul 1917, in Rusia exi­         vedere economic într-o maro putere          rare. In Uniunea Sovietică creşte con­
                                           o moştenire grea. In ani) primului răz­                                                    de puternice mijloace tehnice. Producţia    stau de fapt numai două tipuri de         industrială au permis să se facă un         tinuu circulaţia mărfurilor, volumul
   Aşa arăta pc atunci Rusia. Ţara, care   boi mondial dezvoltarea economică a            In Rusia ţaristă se Importau aproape        agricolă este în prezent mai raţional        transporturi: feroviar şi maritim        salt uriaş în ridicarea nivelului de        comerţului cu amănuntul. Astfel în
ocupa a şasea parte a globului, ţara       Rusiei a fost paralizată. Iar Puterea       jumătate din maşinile şi utilajele ne­         repartizată, ţinîndu-se seama de condi­     (in afară de transportul cu trac­         trai al populaţiei de la oraşe şi sate.     ultimii zece ani acest volum a cres­
care avea bogăţii naturale fabuloase şi    Sovietică nu a putut să treacă de În­       cesara ţării. Astăzi Industria sovietică       ţiile naturale. De nerecunoscut au deve­    ţiune animală). In prezent, în U-                                                     cut de mai bine de trei ori, în timp
resurse de muncă inepuizabile era con­     dată la construcţia paşnică, la reface­     poate produce orice maşină, orice utilaj.      nit regiunile fostelor pămînturi înţele-    niunea Sovietică, pe lingă trans­            Veniturile reale ale muncitorilor şl     ce în S.U.A- a crescut numai cu o
siderată ţara barosului şi a roabei,       rea economiei, la lichidarea înapoierii     In prezent, U.R.S.S. este un mare ex­          nite şi virgine. Intr-o perioadă scurtă,    portul feroviar şi maritim un             ţăranilor au crescut de 6—7 ori în          treime.
a plugului de lemn şi a vârtelniţei, a     el. Asupra tinerei republici a muncito­     portator nu numai de maşini şi utilaje,        aici au fost arate 42 milioane hectare,      rol important 11 au trans­               comparaţie cu nivelul prerevoluţionar.
lemnului şi paiului. Uzinele, fabricile    rilor şi ţăranilor s-au năpustit arma­      ci şi de garnituri întregi de diferite                                                     portul auto, aerian şi prin con­          Cheltuielile statului pentru învăţă-                                 *
şi minele Rusiei erau utilate cu ma­       tele contrarevoluţiei Interne şi ale in-    utilaje. Totodată, în anii puterii sovie­      care au dat o mare recoltă de cereale-       ducte. In anii Puterii Sovietice vo­     mînt şi asistenţă medicală gratuită,          Paralel cu creşterea veniturilor popu­
şini de zece ori mai proaste decît ale                                                 tice au fost create ramuri Industriale                                                      lumul total al trafiailui de mărfuri     plata pensiilor celor inapţi de muncă,      laţiei cresc şi depunerile de economii.
S.O.A. şi de cinci ori mai proaste decît   icrvenţloniştilor străini.                  noi — constructoare de automobile,                                    •fir                 cu toate tipurile de transporturi                                                     Astfel, numărul depunătorilor la ca­
ale Oermaniel.                                                                         tractoare, maşlni-unelte, aparate, avioa­         Gel 46 de ani do putere sovietică au     a crescut de 16 ori.                      plata concediilor anuale şi multe al­       sele dc economii este în prezent de
                                              8-ar fi părut că Ţara Sovietică nu       ne, radiotehnică etc. Tn 1961, industriile     schimbat radical harta U.R.S.S. Schim­                                                                                            peste 52 milioane, adică a crescut de
   Guvernul ţarist a rezervat unor vas­                                                constructoare de maşini şi de prelu­           bări şl mai considerabile sc vor pro­           o In anul 1917 în Rusia existau       tele se cifrează în prezent la peste 28     trei ori faţă de nivelul antebelic, iar
te pămînturi ale Rusiei — nordulu) eu-     va putea găsi o ieşire din această si­      crare a metalului au dat o producţie           duce pe pâmîntul sovietic în următorii       numai două oraşe cu o populaţie                                                      turna depunerilor a crescut de 16 ori.
ropean, Siberiei, Orientului Îndepărtat,   tuaţie. Presa străină prevestea tinerei     de 300 ori mai mare decît în 1913.             20 de ani.                                   de peste un milion de locuitori —        miliarde ruble pe an faţă de 4,2 mi­
Asiei 6entrale, Kazah9tanului ş! altor                                                                                                   Peste 20 de ani Uniunea Sovietică va      Petrograd (Leningradul de astăzi)        liarde în anul 1940.
regiuni periferice — rolul de colonii,     republici sovietice o pleire inevitabilă.      In Rusia ţaristă căli« ferate erau          da aproape de două ori mai multă pro­        şi Moscova. In 1962, in U.R.S.S.
furnizoare tn special de materie pri­                                                  concentrate mai ales în partea euro­           ducţie industrială decît se produce în       există opt oraşe cu o populaţie de
mă şi produse agricole. Bogăţiile na­         Dar chiar şi în acele timpuri grele      peană a ţării. In anii Puterii Sovietice,      prezent în toată lumea nesociallstă. A-      peste un milion de locuitori dintre
turale fabuloase ale acestor regiuni erau                                              o reţea deasă de căi ferate şl şosele a        oeasta „este ca şl cum — a spus N. S.        care Moscova, cu 6,3 milioane de
slab studiate şt zăceau neutilizate. De    Rusia, po care Herbert Wells o vedea        acoperit întreaga ţară. Transportul so-        Hruşciov la Gongresul al XXII-lea al
altfel, nici nu ar fi putut fi vorba de                                                vietio cunoaşte în prezent o perioadă          P.Q.U.S. — pe îmbelşugatul nostru            locuitori şi Leningrad cu 3,5 mi­
folosirea lo r : fn 1012, In întreaga Ru­  „în ceaţă", «ucombind lent, această Ru­     de adevărată revoluţie tehnică. Electri­       pămînt ar mai fi create încă cinci ţâri      lioane, iar 27 de oraşe au fiecare
sie, Comitetul geologic avea la dis­                                                   ficarea şl termoficarea, folosirea largă       industriale şl mal mult de două ţări         o populaţie dc peste 500.000 de
poziţia doar 11 geologi, care trebuiau     sie apărea în faţa privirilor lui Lenin     a electronicii cuceresc poziţii tot mal        agricole cît Uniunea Sovietică de as­        locuitori.
să studieze structura geologica a în­                                                  temeinice tn transport. La începutul a-
tregului teritoriu şi bogăţiile minerale   reînnoită, acoperită cu o reţea deasă de    nulul curent, lungimea totală a liniilor       tăzi“.                                          • In Rusia prcrevoluţionară du­
ale statului                                                                           electrificate era de 15.700 Iun. Anul tre­        ...Două hărţi ale aceleiaşi ţări. Dar     rata medie a vieţii era de 82 de
                                           centrale electrice, dispunînd de o maro     cut a intrat în exploatare cea mal mare                                                     ani — SI de ani pentru bărbaţi
                                           Industrie, do o agricultură mecanizată,      magistrală electrificată din lume —           distanţa de 46 de ani dintre ele le-a        şi 33 de ani pentru femei. In
                                                                                       Moscova—Baikal, lungă de 5,6 mii km-,          făcut să nu mal semene una cu alta.          Uniunea Sovietică s-a realizat cea
                                           o Rusie păşind în fruntea progresului                                                      Acum ne este uşor să ne Imaginăm o           mai mare longevitate din lume —
                                                                                       depăşind de 1,5 ori lungimea tuturor           a treia hartă. Gontururile ei sînt per­      în medie de 69 de ani.
                                           tehnic, ştiinţific şi cultural.                                                            fect vizibile. Aceasta va fi harta ţârii
                                                                                       căilor ferate electrificate din S.U.A.         celei mai puternice din punct de ve­
                                               Sum arată astăzi după 45 de ani                                                        dere economic, harta primei ţări comu­
                                           harta Ţări! Sovietice ?                         G mare amploare a luat construcţia         niste din lume.

          şa«•« aewm

   Pe oricare drum de pe această har­      nîle de pe cumul mijlociu şl inferior            Cu mult entuziasm lucrează în cel de al patrulea an al septenalului                                                                  Cultura accesibilă                     întregului popor
tă am porni, orice Itinerar am alege       al Volgăi, din Ucraina, Kuban, pla­         colectivul uzinei Electrosila „S. M. Kirov“ din Leningrad. Numai anul aces­
pentru călătoria noastră — în Extre­       toul Stavropol, Buhara.                     ta uzina a dat noilor şantiere de construcţie sute de maşini şi aparate,                                                               In Rusia prerevoluţionară numai 33        şi districtele naţionale învăţămîn­
mul Nord sau Orientul îndepărtat, fn                                                   printre care şi generatoare de mare capacitate pentru centrale electrice, agre­                                                      Ia sută din copiii dc vîr6tă şcolară        tul în şcolile elementare şi medii
sud sau vest, în Inima Siberiei sau tn       G.O.E.L.R.O. — primul plan sovietic de    gate electrice pentru Industria minieră şi metalurgică.                                                                              frecventau şcoala elementară. Şcolile       sc face în limba maternă.
locurile considerate pe vremuri perife­    stat de electrificare a Rusiei elaborat                                                                                                                                          medii, sau gimnaziile cum se numeau
rice — pretutindeni vom Intîlni mari       în 1920 din iniţiativa marelui Lenin,             IN FOTO s Montarea rotorului unei mori cu bile destinate Industriei                                                            atunci erau puţine la număr şi erau                                  •k
oraşe şi mari centre industriale. In­      prevedea ca în decurs de 10-15 ani să       carbonifere.                                                                                                                         accesibile copiilor claselor privilegiate.     U.R.S.S. a întrecut toate ţările glo­
dustria ocupă un loc conducător în         se construiască 30 de electro-centrale                                                                                                                                           Revoluţia din Octombrie a deschis co­       bului pămîntcsc în ce priveşte am­
economia socialistă a Uniunii Sovieti­     cu o putere totală de 1.500.000 kW.             Cest m a l m a r e a g rie ts lta iră                                                                                            piilor tuturor muncitorilor şi ţăranilor    ploarea învăţămîntulul superior şi nu­
ce. Astăzi U.R.S.S. ocupă primul loc       Acest plan a fost de mult depăşit de                m ec&oia ata «fíat te m e                                                                                                    calea largă spre învăţămînt.                mărul studenţilor. In Uniunea Sovie­
în Europa şi al doilea în lume, după       cîteva ori. In I960, puterea totală a                                                                                                                                                                                        tică există în prezent 731 de instituţii
S.U.A., în ce priveşte volumul produc­     electrocentralelor din U.R.S.S. era de                                                                                                                                              In anul 1962 s-a terminat trecerea       de învăţămînt superior faţă de 105
ţiei industriale.                          66,7 milioane kW., depăşind de peste                                                                                                                                             la învăţămîntul general obligatoriu de      înainte de revoluţie.
                                           58 de ori puterea centralelor electrice                                                                                                                                          8 ani. In şcolile de cultură generală          In U.R.S.S., la fiecare 10.000 de
   Dacă tn 1917 Ţării Sovietice li reve­   din vechea Rusie.                                                                                                                                                                din U.R.S.S. învaţă peste 40 milioane       locuitori revin 120 de studenţi, în
neau mai puţin de 8 la sută din pro­                                                                                                                                                                                        elevi — de 4 ori mai mulţi deoît            S.U.A. — 106, Franţa — 41, R.F.G.
ducţia industrială mondială, astăzi           In U.R.S.S. se află cele mal mari                                                                                                                                             înainte de instaurarea puterii sovietice.   — 34, Anglia — 20. înainte dc re­
U.R.S.3. dă aproape a clncea parte         hidrocentrale din lume, de pildă, hi­                                                                                                                                                                                        voluţie, în Rusia existau numai opt
din această producţie. Ţara care In        drocentrala „Lenin“ de pe Volga, cu                                                                                                                                                 In toate republicile unionale şl au­     studenţi la 10.000 de locuitori.
trecut importa chiar şi ace, este astăzi   o putere de 2,3 milioane kW. şi hidro­                                                                                                                                           tonome, în regiunile autonome
exportatoare de maşini şi utilaje com­     centrala „Congresul al XXII-1ea al
plexe.                                     P.G.U.S.* de asemenea de pe Volga,                                                                                                    In întrecerea economică cu capitalismul,
                                           cu o putere de 2,5 milioane kW.
   Transformări considerabile s-au pro­                                                                                                                                                                                  socialismul învinge
dus în balanţa de combustibil a ţării         Se desfăşoară pe un front larg con­
sovietice. Ţiţeiul şi gazele devin cele    strucţia de termocentrale cu puteri de                                                                                                tntreoerea economică dintre «ele           In 1928, adică la începutul primului înalt de creştere a productivităţii mun­
mai importante surse de energie termi­     1.500.000-2.500.000 kW.
că. tn 1950, ponderea ţiţeiului şi ga­                                                                                                                                           două sisteme — socialist şi capitalist plan cincinal, producţia industrială a cii. Datorită acestui fapt, în U.R.S.S.
zelor în balanţa de combustibil a ţării       Metalurgia Rusiei ţariste rămînea eh
a reprezentat 88,4 la sută, fiind aproa­   mult în urma metalurgiei altor ţâri ca^
pe de două ori maf mare decît în 1950.     pitaliste. In ani! puterii sovietice, ală­

   In anif puterii sovietice au fost       turi de vechile regiuni aie metalurgiei
create noile baze carbonifere în Kuz-
bas şi Karaganda. Au fost valorificate     dlu sudul ţării, au apărut noi centre ale

 noi regiuni de extracţie a petrolului     industriei metalurgice — în Ural, Siberia,

                                           Kazahstan, Transcaucazla, oentrul

                                           R.S.F.S.R. Astăzi Uniunea Sovietică

între Volga şl Ural, în Gaucazul de        produce aproape tot atîta oţel cît An­                                                                                                — constituie tina din principalele tră­ U.R.S.S. a depăşit nivelul anului 1918 creşte continuu numărul muncitorilor
nord. Asia Gentrală şi Orientul înde­      glia, R.F.G. şi Franţa la un loc şi
părtat. Au fost prospectate şi sînt fo­    ajunge ferm din urmă S.U.A.                    Incă în a doua zi a Marii Revo­             şi-au sporit de aproape zece ori ca­       sături care determină etapa actuală a cu 32 la sută, Iar productivitatea mun­ din industrie.
losite larg gazele naturale din regiu-                                                 luţii Socialiste din Octombrie, la 8           pacitatea lor de producţie şi dau a-
                                              Rusia poseda mart rezerve de ma-         noiembrie 1917, a fost adoptată legea          proximativ 66 la sută din întreaga         dezvoltării omenirii. „Arena principa­ cii ou 20 la sută.                              In S.U.A., producţia industrială, des»
                                                                                       cu privire la naţionalizarea pămîn-            producţie agricolă a ţării.
                                                                                                                                                                                 lă a întrecerii dintre sistemele socia­    In nouă ani ai primului şi celui de-al voltîndu-se în cadrul sistemului ecomn

                                                                                                                                                                                 list şi capitalist — a spus N. S. Hruş­ doilea cincinal volumul producţiei in, mic capitalist, creşte tntr-un ritm

                                                                                                              tului şi transforma­      In afară de colhozuri, In U.R.S.S.       ciov la Songresul al XXII-lea al dustriale a U.R.S.S. a crescut de apro­ lent, oare slăbeşte sistematic. In ulti­
                                                                                                              rea lui în proprie­     au fost create peste 8.000 de mari
                                                                                                              tate a întregului       întreprinderi agricole de stat — sov­      P.9.U.S. — este întrecerea economică ximativ 4,5 ori şi nivelul productivită­ mii opt ani, ritmul anual mediu de
                                                                                                              popor. Aproximativ      hozurile — adevărate fabrici dc ce­
                                                                                                              150 milioane dt         reale, came, lapte, unt, lină, legume      paşnică*. Rezultatul ei va fi determi­ ţii muncii de 2,65 ori.                         creştere a reprezentat 2,8 ta sută, iar
                                                                                                                                      şi fructe.
          O og                             o a realizărilor                                                                                                                      nat într-o uriaşă măsură de întrecerea            In ultimii trei ani car« au precedat creşterea productivităţii muncii — 4,8

                                                                                                                                                                                 dintre Uniunea Sovietică şi Statele începutul celui de-al doilea război la sută. Aceasta duce la înlăturarea

                                                                                                                                                                                 Unite ale Amerlcli.                        mondial (1937—1940), producţia in­ unui mare număr de muncitor! din Ina

          Uniunîi                                                          So                                 hectare de pămînt                               •ic                Productivitatea muncii, nivelul şi dustrială a orescut cu 45 la sută şl dustrla americană.
                                                                                                              ale moşierilor, ţaru­     Spre deosebire de gospodăria in­
                                                                                                              lui şi bisericilor,     dividuală, agricultura socialistă a că­    ritmul ei constituie unul din prin­ productivitatea muncii cu 33 la sută.              In următorii zece ani (pînă în anul
                                                                                                              au fost date în fo­     pătat un evident caracter industrial.
                                                                                                              losinţă gratuită ţă­    In prezent, în agricultura U.R.S.S. se     cipalii indici, care caracterizează re­    Aşadar între anii 1913-1940 producţia 1970) productivitatea muncii în indus»
                                                                                                              rănimii muncitoare.     folosesc peste 2 milioane de tractoare
                                                                                                                                      (oalculate în unităţi de cîte 15 CP),      zultatele întrecerii economice dinTrei Industrială a U.R.S.S. a crescut de 8,6 tria U.R.S.S. va creşte de peste dou8
                                                                                                                        ?             peste o jumătate milion de combine
       Unul din punctele de a-            te anul acesta cu Premiul Le-    nomtei naţionale a U.R.S.S."             înainte de Re­    cerealiere, peste 800.000 de camioane      socialism şi capitalism. Gălăuzlndu-se ori, Iar productivitatea muncii — de ori şl va atinge nivelul actual al
    tracţie ale Moscovei pentru           nin: nave fluviale fi maritime   constituie o demonstraţie vie                              şi cîteva milioane de alte maşini şi
    oaspeţii din întreaga Ţară a          cu zbaturi subacvatice, linii    pentru toţi cei care o vizi-       voluţie în agricul­     unelte agricole complexe.                  după această teză, economiştii sovietici 4,2 ori.                                      S.U.A., Iar la sfîrşitiil celui de-al doKea
    Sovietelor fi de peste hotare         pentru transportul curentului    tează că poporul sovietic nu       tură existau 25 de
    îl constituie Expoziţia Reali­        alternativ la mari distanţe      numai că-fi propune sarcini        milioane de mici                                 ic                apreciază în mod lucid şi obiectiv atît           Ge s-a petrecut în aceşti enl tn In­ deoentu, pînă tn anul 1980 va depăşi
    zărilor economiei naţionale a                                                                             gospodării ţărăneşti.      La 1 ianuarie 1962 şcptelul de
    U.R.S.S.                              *^c-                             măreţe, ci le fi îndeplineşte                              bovine era în U.R.S.S. de 82,1 mili­       nivelul Iniţial, cit şl ritmul de creş­ dustria S.U.A. 7                               de două ori şl acest nivel.
                                             Mecanizarea fi automatiza-    cu succes,                         In Uniunea So­          oane capete, de porcine — 66,6 mili­
       Aici ai ocazia să vezi ca                                                                              vietică toată ţără­     oane, ovine — 137,4 milioane, ca­          tere a productivităţii muncii în U.R.S.S.         Volumul produoţlei industriale a     Şl, în eîîrşlt, un lum i foarte Im»
    într-o adevărată oglindă tot          rea producţiei - drumul pe          Acum în pragu[ cglei dg_a                               prine — 7 milioane.
    ce a creat mai valoros geniul                                                                             nimea muncitoare a                                                 şl în S.U.A. şi în celelalte ţări capi­ crescut de 2,1 ori, iar nivelul produc­ portant şl care priveşte interesele vi­
    colectiv al talentatului popor        care merge astăzi industria      45_a aniversări a Marii Re.        trecut la organiza­                              iz
    sovietic. In cîteva sute de pa­                                                                                                      In ultimii ani poporul sovietic a       taliste, dezvoltate din punot de ve­ tivităţii muncii — de 1,66 orL                    tale ale tuturor oamenilor simpli, în
    vilioane fi in alte edificii          Uniunii Sovietice - este o-      volu(H Socialiste din Octom-       rea agriculturii pe     intensificai lupta pentru un nou avînt
    ale republicilor sovietice sînt       ghndit tn numeroase pavili-      brîg> oamenii sovietici ra{,or.    principiile socialiste  al agriculturii. In regiunile de răsărit   dere tehnic.                                      Sînt foarte semnificativi ultimii opt U.R.S.S. creşterea productivităţii muncii
    prezentate vizitatorilor peste                                                                                                    ale ţării — în Siberia şi Kazahstan
    100.000 de exponate din do­                                                                               şi s-a unit în col­     — au foBt valorificate peste 42 mili­      Industria Rusiei prerevoluţlonare ră­ ani (1953—1961). In această perioadă, este şl va îi însoţită de creşterea per­
     meniul industriei, agricultu­                                                                                                    oane hectare de pămînturi înţelenite.      mînea mult în urmă, în ceea ce pri­ în U.R.S.S. producţia industrială a manentă a numărului de oameni ocu*
    rii, ştiinţei fi culturii sovietice.                                                                      hozuri.                                                            veşte nivelul utilării tehnice, înzestra­ crescut de 2,27 ori şl productivitatea păţi în toate ramurile de activitate şi
                                                                                                                     In ultimii 80                                               rea electroenergetică a muncii şi nive­ muncii cu 65 la sută. In S.U.A., în de continua reducere a zilei de muncă.
       Actuala ediţie a expoziţiei        0ttne‘                           tează noi victorii în muncă                                                                           lul productivităţii muncii faţă de An­ aceiaşi opt ani, producţia Industrială
    — cea de-a 4-a — oferă                                                                                    de ani colhozurile                                                                                                                                        In S.U.A., oreşterea productivităţii
    vizitatorilor o oglindă a înde­        In pavilionul „Construcţii care umplu de bucurie inimi-
     plinirii cu succes de către                                                                                                                                                 glia, Germania şi Franţa şi îndeosebi a crescut cu 19,9 la sută, Iar produc­ muncii este însoţită de şomaj şl este
     oamenii sovietici a primilor         de maşini care de altfel este la popoarelor Uniunii Sovie-                                                                             considerabil în urmă faţă de S.U.A. tivitatea muncii cu 38,5 la sută.
     trei ani ai planului septenal                                                                                                                                                                                                                                      în contradicţie antagonistă, de neîtn-i
     care, după cum se ftie, are ca       şi cel mai mare al expoziţiei, tice, ale ţărilor socialiste şi
     scop principal crearea bazei                                                                                                                                                                                              In ultimii 8 ani, în Uniunea Sovie­      păcat cu Interesele vitale ale muncito­
     tehnico-materiale a comunis­         ne-a impresionat ultramoder­                                                                                                                                                      tică, ritmul anual mediu de creştere        rilor. In Uniunea Sovietică, unde şo­
     mului.                               nul agregat „A S .“ care înde­                                                                                                                                                    a producţiei industriale a crescut în       majul a fost lichidat de tnulf, creşterea
                                          plineşti singur funcţia a pa­                                                                                                                                                     medie cu 10,9 la sută, depăşind în mod
        Centrul de atracţie al ex­        tru stnmguri universale:                                                                                                                                                          considerabil chiar şi ritmul foarte         productivităţii muncii nu înrăutăţeşte cu
    poziţiei îl constituie pavilionul                                                                                                                                                                                                                                   nimic situntia clasei muncitoare.
     „Academici de Ştiinţă — Cos­                                          ale luptătorilor pentru pace                                                                          227% AMn19S5~1961 [PONDEREAvn;In 1918, productivitatea muncii mun­
     mosul" — macheta cabinei                                              din întreaga lume.
     navei satelit cu care a zbu­                                                                                                                                                citorilor industriali din Rusia era de
     rat primul cosmonaut din lu­                                            Aflînd despre ele încerci
     me, costumul de cosmonaut,                                            să le încadrezi în universul                                                                          aproximativ nouă ori mai scăzută deelt
     alimente rare le-au avut pe                                                                                                                                                 in S.U.A
ţ bord Gagarin fi Titov, ra-              strunguri universale cu co-      cuprins în expoziţie. Dar ine­                             PRODUCŢIA DF. MAŞINI Ş t                   ÎNTRECEREA DINTRE U.R.S.S. $/ S.U.A. N/TRg
( chete. Un film de poli-ecran            mandă-program, diverse ma-       vitabil ele depăşesc acest ca­                                         UTU.A3E
     înfăţifează cucerirea paşnicăa       şini-unelte, automate prevăzu­   dru: intrarea în funcţiune a                                                      O-
     Cosmosului de către omul so-         te cu anumite dispozitive care   celei mai puternice linii dt
ă vietic. In alte pavilioane am           le sporesc de două-trei ori      înaltă tensiune din lume —
a luat cunoftinţă de realizări
? de scamă ale ftiinfei fi teh-           productivitatea muncii. Atrage   linia Volgograd-Donbas.                                                                                                                                               SISTEMULUI SOCIALIST PE PLAN MONDIAL
f nicii sovietice, lucrări distin-        de asemenea atenţia vizitato­                                                                                                                                                                          i L. i i . _ : ------- ------ " " W c a z M v r .T M C T r a r c q i  ----------------------------------------------
                                          rului magnetofonul stereofonic,    Noua magistrală electrică de
                                          care permite înregistrarea su­   800 kilowolţi — una din cele                                                                                                                                                                 (IN PROCENTE^
                                          netului pe patru canale sau      mai remarcabile cuceriri ale
                                          televizorul portativ „Mosco­     ştiinţei şi tehnicii secolului                                                                                             6 5 7 .,                 An
                                          va“ de numai 8 kg. fi cu e-      X X . Fiecare grup de izolatori                                                                                                      j           ^ Ie
                                          cran de 15/20 cm., produse       de pe stîlpii de înaltă ten­
                                          care sînt expuse în pavilionul   siune ai acestei linii cîntăreşte
                                          „Electronicii“.                  o tonă.

                                                                              Linia care leagă Volgogra-

                                           In standurile amenajate în dul cu marele bazin Donbas

                                          aer liber am văzut numeroa­ traversează Donul şi Doneţul

                                          se maşini agricole moderne de nord. Pe baza experienţei                                                                                                                  38*%

                                          printre care: semănătoare cu obţinute oamenii sovietici vor
                                          brazdă lată, tractoare rapide, construi alte linii şi mai pu­

                                          diverse tipuri de cultivatoare ternice.

                                          precum şi numeroase mijloace Amploarea realizărilor este

                                          tehnice noi pentru mecaniza­ pe măsura dimensiunilor con­                                                                              U.RA3 3 U-A . U.R.S.S. S-UA U.R.3.S. s.u.A
                                          rea lucrărilor din zootehnie. strucţiei desfăşurate a comu­

                                           Expoziţia „Realizările eco- nismului.                                                                                                 PRODUCŢIA            PRODUCTIVITATEA ftlTMULMEOtUANUAL          1917 1961 1017                        1961 1917                       1961

                                                                                                                                                                                 INDUSTRIALĂ          MUNICH                AL PROD. IN0.        POPULAŢIA              TERITORIUL                                     PRODUCŢIA IN D .
   14   15   16   17   18   19   20   21   22   23   24