Page 19 - 1962-11
P. 19
Nr. 2446 DRUMUL SOCIALÍSMULOI PAG. 3
am oviefici făuresc societatea cem iinlsfi
<L>-<<>--<L>O W3>-Q>¦0 - 0 -O -??><S>-
1/V F A A DOUĂ HĂRŢI
de prof. ALEKSEI LAVRIŞEV, doctor în ştiinţe geografice
an urma eu 45 da ani... terie primă chimică. Totuşi Industria de locuinţe. Dacă fondul locativ de la
ei lucra pe bază do materie primă im oraşe reprezenta în Rusia ţaristă 180
Două h ă rţi! A Rusiei ţariste şi a Pe atunci, Industria extractivă era portată. Totodată această ramură era milioane m.p., în U.R.S.S., numai în QifjĂt g v ă ito a p e *• Imensa sală de maşini a centralei atomo-electrice din Novo Voronej a }
Ţării Sovietice din zilele noastre. Iar concentrată numai în trei regiuni ale foarte slab dezvoltată, producţia ei re- primii trei ani ai septenalului s-au con \ fost părăsită de constructori. Locul lor a fost ocupat de montatori şi tehno- ]
între ele — o distanţă de 43 de ani. ţă r ii: Ucraina, Ural şi Transcaucazla. prezentţnd numai vreo 5 la sută din struit 250 milioane m.p. de suprafaţă • Avîntul impetuos al econo - logi. Ei vor instala aici aparate de control la cele trei turbogeneratoare j
Ambele reflectă însă ca o oglindă ni La Petcrsburg şi în regiunile centrale valoarea generală a producţiei indus locativă. miei U.R.S.S. îşi găseşte expresia
velul de dezvoltare a ţării în diferitele era concentrată aproape întreaga in triale a ţării. In anii puterii sovietice, cea mai deplină în creşterea venitu | cu o capacitate de 70.000 kilovaţi. 3
ei etape. dustrie prelucrătoare. industria chimică nu numai că s-n Transformările intervenite tn agricul lui naţional. In comparaţie cu ni
dispensat de importul de materie primă, tură sînt şl ele reflectate pe hartă. velul prerevoluţionar, venitul naţio IN FOT O : O instalaţie deschisă pentru distribuirea curentului, ^
Studiind una din aceste hărţi, Lenin Iar la toate acestea trebuie adăugate ci şi s-a dezvoltat puternic pe o bază 100 milioane hectare de pămînt au fost nal a crescut în 1061 de aproxi
scria în 192t că la nord da Vologda, Incultura şl nivelul foarte scăzut de tehnică nouă. In U.R.S.S. a fost crea Incluse suplimentar în circuitul agricol. J__Wf W v—f ^ f J\—J J^ u / v—/ 1— i - J t - l v —/ 1— c—/ u J »—Ji—f*— —ly~l»—l
la sud-est de Rostov-pc-Don şi de Sa- trai. Aproape trei pătrimi din popu tă o Industrie constructoare de maşini Dacă în 1913 suprafeţele însămînţate mativ 25 de ori. In aceeaşi pe
ratov, la sud de Orenburg şl de Omsk laţie era analfabetă. Rusia ocupa unul pentru Industria chimică, precum şi din Rusia ocupau 120.000.000 ha., în rioadă venitul naţional al S.U.A. Spre ce! mai înaif nivel de frai
se întind spaţii de necuprins, în care din ultimele locuri între ţările mari în diferite ramuri ale acestei industrii. In prezent depăşesc 215.000.000 ha. In lo a crescut de mai puţin de patru
ar putea să încapă zeci de imense ceea ce priveşte producţia şi consumul clusiv industria materialelor sintetice şi cul micilor gospodării ţărăneşti cu ori, iar în Anglia şi Franţa — Creşterea producţiei materiale, Unul din indicii creşterii nivelului
state civilizate. Dar pe aceste spaţii pe cap de locuitor. artificiale. încă în 1958, în ajunul sep- petecele lor de pămînt au apărut zeci de mai puţin de două ori. transformarea Rusiei dintr-o ţară care de trai al populaţiei U.R.S.S. îl con
domneşt« patriarhalismul, semisălbăti- tenalului, producţia chimică a U.R.S.S. de mii de colhozuri şi sovhozuri, care în trecut era înapoiată din punct do stituie creşterea puterii ci de cumpă
d a şi cea mai autentică sălbăticie. Tînăra Republică Sovietică a primit a crescut de 127 de ori faţă de 1913. dispun de mari întinderi de pămînt şi • In anul 1917, in Rusia exi vedere economic într-o maro putere rare. In Uniunea Sovietică creşte con
o moştenire grea. In ani) primului răz de puternice mijloace tehnice. Producţia stau de fapt numai două tipuri de industrială au permis să se facă un tinuu circulaţia mărfurilor, volumul
Aşa arăta pc atunci Rusia. Ţara, care boi mondial dezvoltarea economică a In Rusia ţaristă se Importau aproape agricolă este în prezent mai raţional transporturi: feroviar şi maritim salt uriaş în ridicarea nivelului de comerţului cu amănuntul. Astfel în
ocupa a şasea parte a globului, ţara Rusiei a fost paralizată. Iar Puterea jumătate din maşinile şi utilajele ne repartizată, ţinîndu-se seama de condi (in afară de transportul cu trac trai al populaţiei de la oraşe şi sate. ultimii zece ani acest volum a cres
care avea bogăţii naturale fabuloase şi Sovietică nu a putut să treacă de În cesara ţării. Astăzi Industria sovietică ţiile naturale. De nerecunoscut au deve ţiune animală). In prezent, în U- cut de mai bine de trei ori, în timp
resurse de muncă inepuizabile era con dată la construcţia paşnică, la reface poate produce orice maşină, orice utilaj. nit regiunile fostelor pămînturi înţele- niunea Sovietică, pe lingă trans Veniturile reale ale muncitorilor şl ce în S.U.A- a crescut numai cu o
siderată ţara barosului şi a roabei, rea economiei, la lichidarea înapoierii In prezent, U.R.S.S. este un mare ex nite şi virgine. Intr-o perioadă scurtă, portul feroviar şi maritim un ţăranilor au crescut de 6—7 ori în treime.
a plugului de lemn şi a vârtelniţei, a el. Asupra tinerei republici a muncito portator nu numai de maşini şi utilaje, aici au fost arate 42 milioane hectare, rol important 11 au trans comparaţie cu nivelul prerevoluţionar.
lemnului şi paiului. Uzinele, fabricile rilor şi ţăranilor s-au năpustit arma ci şi de garnituri întregi de diferite portul auto, aerian şi prin con Cheltuielile statului pentru învăţă- *
şi minele Rusiei erau utilate cu ma tele contrarevoluţiei Interne şi ale in- utilaje. Totodată, în anii puterii sovie care au dat o mare recoltă de cereale- ducte. In anii Puterii Sovietice vo mînt şi asistenţă medicală gratuită, Paralel cu creşterea veniturilor popu
şini de zece ori mai proaste decît ale tice au fost create ramuri Industriale lumul total al trafiailui de mărfuri plata pensiilor celor inapţi de muncă, laţiei cresc şi depunerile de economii.
S.O.A. şi de cinci ori mai proaste decît icrvenţloniştilor străini. noi — constructoare de automobile, •fir cu toate tipurile de transporturi Astfel, numărul depunătorilor la ca
ale Oermaniel. tractoare, maşlni-unelte, aparate, avioa Gel 46 de ani do putere sovietică au a crescut de 16 ori. plata concediilor anuale şi multe al sele dc economii este în prezent de
8-ar fi părut că Ţara Sovietică nu ne, radiotehnică etc. Tn 1961, industriile schimbat radical harta U.R.S.S. Schim peste 52 milioane, adică a crescut de
Guvernul ţarist a rezervat unor vas constructoare de maşini şi de prelu bări şl mai considerabile sc vor pro o In anul 1917 în Rusia existau tele se cifrează în prezent la peste 28 trei ori faţă de nivelul antebelic, iar
te pămînturi ale Rusiei — nordulu) eu- va putea găsi o ieşire din această si crare a metalului au dat o producţie duce pe pâmîntul sovietic în următorii numai două oraşe cu o populaţie turna depunerilor a crescut de 16 ori.
ropean, Siberiei, Orientului Îndepărtat, tuaţie. Presa străină prevestea tinerei de 300 ori mai mare decît în 1913. 20 de ani. de peste un milion de locuitori — miliarde ruble pe an faţă de 4,2 mi
Asiei 6entrale, Kazah9tanului ş! altor Peste 20 de ani Uniunea Sovietică va Petrograd (Leningradul de astăzi) liarde în anul 1940.
regiuni periferice — rolul de colonii, republici sovietice o pleire inevitabilă. In Rusia ţaristă căli« ferate erau da aproape de două ori mai multă pro şi Moscova. In 1962, in U.R.S.S.
furnizoare tn special de materie pri concentrate mai ales în partea euro ducţie industrială decît se produce în există opt oraşe cu o populaţie de
mă şi produse agricole. Bogăţiile na Dar chiar şi în acele timpuri grele peană a ţării. In anii Puterii Sovietice, prezent în toată lumea nesociallstă. A- peste un milion de locuitori dintre
turale fabuloase ale acestor regiuni erau o reţea deasă de căi ferate şl şosele a oeasta „este ca şl cum — a spus N. S. care Moscova, cu 6,3 milioane de
slab studiate şt zăceau neutilizate. De Rusia, po care Herbert Wells o vedea acoperit întreaga ţară. Transportul so- Hruşciov la Gongresul al XXII-lea al
altfel, nici nu ar fi putut fi vorba de vietio cunoaşte în prezent o perioadă P.Q.U.S. — pe îmbelşugatul nostru locuitori şi Leningrad cu 3,5 mi
folosirea lo r : fn 1012, In întreaga Ru „în ceaţă", «ucombind lent, această Ru de adevărată revoluţie tehnică. Electri pămînt ar mai fi create încă cinci ţâri lioane, iar 27 de oraşe au fiecare
sie, Comitetul geologic avea la dis ficarea şl termoficarea, folosirea largă industriale şl mal mult de două ţări o populaţie dc peste 500.000 de
poziţia doar 11 geologi, care trebuiau sie apărea în faţa privirilor lui Lenin a electronicii cuceresc poziţii tot mal agricole cît Uniunea Sovietică de as locuitori.
să studieze structura geologica a în temeinice tn transport. La începutul a-
tregului teritoriu şi bogăţiile minerale reînnoită, acoperită cu o reţea deasă de nulul curent, lungimea totală a liniilor tăzi“. • In Rusia prcrevoluţionară du
ale statului electrificate era de 15.700 Iun. Anul tre ...Două hărţi ale aceleiaşi ţări. Dar rata medie a vieţii era de 82 de
centrale electrice, dispunînd de o maro cut a intrat în exploatare cea mal mare ani — SI de ani pentru bărbaţi
Industrie, do o agricultură mecanizată, magistrală electrificată din lume — distanţa de 46 de ani dintre ele le-a şi 33 de ani pentru femei. In
Moscova—Baikal, lungă de 5,6 mii km-, făcut să nu mal semene una cu alta. Uniunea Sovietică s-a realizat cea
o Rusie păşind în fruntea progresului Acum ne este uşor să ne Imaginăm o mai mare longevitate din lume —
depăşind de 1,5 ori lungimea tuturor a treia hartă. Gontururile ei sînt per în medie de 69 de ani.
tehnic, ştiinţific şi cultural. fect vizibile. Aceasta va fi harta ţârii
căilor ferate electrificate din S.U.A. celei mai puternice din punct de ve
Sum arată astăzi după 45 de ani dere economic, harta primei ţări comu
harta Ţări! Sovietice ? G mare amploare a luat construcţia niste din lume.
şa«•« aewm
Pe oricare drum de pe această har nîle de pe cumul mijlociu şl inferior Cu mult entuziasm lucrează în cel de al patrulea an al septenalului Cultura accesibilă întregului popor
tă am porni, orice Itinerar am alege al Volgăi, din Ucraina, Kuban, pla colectivul uzinei Electrosila „S. M. Kirov“ din Leningrad. Numai anul aces
pentru călătoria noastră — în Extre toul Stavropol, Buhara. ta uzina a dat noilor şantiere de construcţie sute de maşini şi aparate, In Rusia prerevoluţionară numai 33 şi districtele naţionale învăţămîn
mul Nord sau Orientul îndepărtat, fn printre care şi generatoare de mare capacitate pentru centrale electrice, agre Ia sută din copiii dc vîr6tă şcolară tul în şcolile elementare şi medii
sud sau vest, în Inima Siberiei sau tn G.O.E.L.R.O. — primul plan sovietic de gate electrice pentru Industria minieră şi metalurgică. frecventau şcoala elementară. Şcolile sc face în limba maternă.
locurile considerate pe vremuri perife stat de electrificare a Rusiei elaborat medii, sau gimnaziile cum se numeau
rice — pretutindeni vom Intîlni mari în 1920 din iniţiativa marelui Lenin, IN FOTO s Montarea rotorului unei mori cu bile destinate Industriei atunci erau puţine la număr şi erau •k
oraşe şi mari centre industriale. In prevedea ca în decurs de 10-15 ani să carbonifere. accesibile copiilor claselor privilegiate. U.R.S.S. a întrecut toate ţările glo
dustria ocupă un loc conducător în se construiască 30 de electro-centrale Revoluţia din Octombrie a deschis co bului pămîntcsc în ce priveşte am
economia socialistă a Uniunii Sovieti cu o putere totală de 1.500.000 kW. Cest m a l m a r e a g rie ts lta iră piilor tuturor muncitorilor şi ţăranilor ploarea învăţămîntulul superior şi nu
ce. Astăzi U.R.S.S. ocupă primul loc Acest plan a fost de mult depăşit de m ec&oia ata «fíat te m e calea largă spre învăţămînt. mărul studenţilor. In Uniunea Sovie
în Europa şi al doilea în lume, după cîteva ori. In I960, puterea totală a tică există în prezent 731 de instituţii
S.U.A., în ce priveşte volumul produc electrocentralelor din U.R.S.S. era de In anul 1962 s-a terminat trecerea de învăţămînt superior faţă de 105
ţiei industriale. 66,7 milioane kW., depăşind de peste la învăţămîntul general obligatoriu de înainte de revoluţie.
58 de ori puterea centralelor electrice 8 ani. In şcolile de cultură generală In U.R.S.S., la fiecare 10.000 de
Dacă tn 1917 Ţării Sovietice li reve din vechea Rusie. din U.R.S.S. învaţă peste 40 milioane locuitori revin 120 de studenţi, în
neau mai puţin de 8 la sută din pro elevi — de 4 ori mai mulţi deoît S.U.A. — 106, Franţa — 41, R.F.G.
ducţia industrială mondială, astăzi In U.R.S.S. se află cele mal mari înainte de instaurarea puterii sovietice. — 34, Anglia — 20. înainte dc re
U.R.S.3. dă aproape a clncea parte hidrocentrale din lume, de pildă, hi voluţie, în Rusia existau numai opt
din această producţie. Ţara care In drocentrala „Lenin“ de pe Volga, cu In toate republicile unionale şl au studenţi la 10.000 de locuitori.
trecut importa chiar şi ace, este astăzi o putere de 2,3 milioane kW. şi hidro tonome, în regiunile autonome
exportatoare de maşini şi utilaje com centrala „Congresul al XXII-1ea al
plexe. P.G.U.S.* de asemenea de pe Volga, In întrecerea economică cu capitalismul,
cu o putere de 2,5 milioane kW.
Transformări considerabile s-au pro socialismul învinge
dus în balanţa de combustibil a ţării Se desfăşoară pe un front larg con
sovietice. Ţiţeiul şi gazele devin cele strucţia de termocentrale cu puteri de tntreoerea economică dintre «ele In 1928, adică la începutul primului înalt de creştere a productivităţii mun
mai importante surse de energie termi 1.500.000-2.500.000 kW.
că. tn 1950, ponderea ţiţeiului şi ga două sisteme — socialist şi capitalist plan cincinal, producţia industrială a cii. Datorită acestui fapt, în U.R.S.S.
zelor în balanţa de combustibil a ţării Metalurgia Rusiei ţariste rămînea eh
a reprezentat 88,4 la sută, fiind aproa mult în urma metalurgiei altor ţâri ca^
pe de două ori maf mare decît în 1950. pitaliste. In ani! puterii sovietice, ală
In anif puterii sovietice au fost turi de vechile regiuni aie metalurgiei
create noile baze carbonifere în Kuz-
bas şi Karaganda. Au fost valorificate dlu sudul ţării, au apărut noi centre ale
noi regiuni de extracţie a petrolului industriei metalurgice — în Ural, Siberia,
Kazahstan, Transcaucazla, oentrul
R.S.F.S.R. Astăzi Uniunea Sovietică
între Volga şl Ural, în Gaucazul de produce aproape tot atîta oţel cît An — constituie tina din principalele tră U.R.S.S. a depăşit nivelul anului 1918 creşte continuu numărul muncitorilor
nord. Asia Gentrală şi Orientul înde glia, R.F.G. şi Franţa la un loc şi
părtat. Au fost prospectate şi sînt fo ajunge ferm din urmă S.U.A. Incă în a doua zi a Marii Revo şi-au sporit de aproape zece ori ca sături care determină etapa actuală a cu 32 la sută, Iar productivitatea mun din industrie.
losite larg gazele naturale din regiu- luţii Socialiste din Octombrie, la 8 pacitatea lor de producţie şi dau a-
Rusia poseda mart rezerve de ma- noiembrie 1917, a fost adoptată legea proximativ 66 la sută din întreaga dezvoltării omenirii. „Arena principa cii ou 20 la sută. In S.U.A., producţia industrială, des»
cu privire la naţionalizarea pămîn- producţie agricolă a ţării.
lă a întrecerii dintre sistemele socia In nouă ani ai primului şi celui de-al voltîndu-se în cadrul sistemului ecomn
list şi capitalist — a spus N. S. Hruş doilea cincinal volumul producţiei in, mic capitalist, creşte tntr-un ritm
tului şi transforma In afară de colhozuri, In U.R.S.S. ciov la Songresul al XXII-lea al dustriale a U.R.S.S. a crescut de apro lent, oare slăbeşte sistematic. In ulti
rea lui în proprie au fost create peste 8.000 de mari
tate a întregului întreprinderi agricole de stat — sov P.9.U.S. — este întrecerea economică ximativ 4,5 ori şi nivelul productivită mii opt ani, ritmul anual mediu de
popor. Aproximativ hozurile — adevărate fabrici dc ce
150 milioane dt reale, came, lapte, unt, lină, legume paşnică*. Rezultatul ei va fi determi ţii muncii de 2,65 ori. creştere a reprezentat 2,8 ta sută, iar
şi fructe.
O og o a realizărilor nat într-o uriaşă măsură de întrecerea In ultimii trei ani car« au precedat creşterea productivităţii muncii — 4,8
dintre Uniunea Sovietică şi Statele începutul celui de-al doilea război la sută. Aceasta duce la înlăturarea
Unite ale Amerlcli. mondial (1937—1940), producţia in unui mare număr de muncitor! din Ina
Uniunîi So hectare de pămînt •ic Productivitatea muncii, nivelul şi dustrială a orescut cu 45 la sută şl dustrla americană.
ale moşierilor, ţaru Spre deosebire de gospodăria in
lui şi bisericilor, dividuală, agricultura socialistă a că ritmul ei constituie unul din prin productivitatea muncii cu 33 la sută. In următorii zece ani (pînă în anul
au fost date în fo pătat un evident caracter industrial.
losinţă gratuită ţă In prezent, în agricultura U.R.S.S. se cipalii indici, care caracterizează re Aşadar între anii 1913-1940 producţia 1970) productivitatea muncii în indus»
rănimii muncitoare. folosesc peste 2 milioane de tractoare
(oalculate în unităţi de cîte 15 CP), zultatele întrecerii economice dinTrei Industrială a U.R.S.S. a crescut de 8,6 tria U.R.S.S. va creşte de peste dou8
? peste o jumătate milion de combine
Unul din punctele de a- te anul acesta cu Premiul Le- nomtei naţionale a U.R.S.S." înainte de Re cerealiere, peste 800.000 de camioane socialism şi capitalism. Gălăuzlndu-se ori, Iar productivitatea muncii — de ori şl va atinge nivelul actual al
tracţie ale Moscovei pentru nin: nave fluviale fi maritime constituie o demonstraţie vie şi cîteva milioane de alte maşini şi
oaspeţii din întreaga Ţară a cu zbaturi subacvatice, linii pentru toţi cei care o vizi- voluţie în agricul unelte agricole complexe. după această teză, economiştii sovietici 4,2 ori. S.U.A., Iar la sfîrşitiil celui de-al doKea
Sovietelor fi de peste hotare pentru transportul curentului tează că poporul sovietic nu tură existau 25 de
îl constituie Expoziţia Reali alternativ la mari distanţe numai că-fi propune sarcini milioane de mici ic apreciază în mod lucid şi obiectiv atît Ge s-a petrecut în aceşti enl tn In deoentu, pînă tn anul 1980 va depăşi
zărilor economiei naţionale a gospodării ţărăneşti. La 1 ianuarie 1962 şcptelul de
U.R.S.S. *^c- măreţe, ci le fi îndeplineşte bovine era în U.R.S.S. de 82,1 mili nivelul Iniţial, cit şl ritmul de creş dustria S.U.A. 7 de două ori şl acest nivel.
Mecanizarea fi automatiza- cu succes, In Uniunea So oane capete, de porcine — 66,6 mili
Aici ai ocazia să vezi ca vietică toată ţără oane, ovine — 137,4 milioane, ca tere a productivităţii muncii în U.R.S.S. Volumul produoţlei industriale a Şl, în eîîrşlt, un lum i foarte Im»
într-o adevărată oglindă tot rea producţiei - drumul pe Acum în pragu[ cglei dg_a prine — 7 milioane.
ce a creat mai valoros geniul nimea muncitoare a şl în S.U.A. şi în celelalte ţări capi crescut de 2,1 ori, iar nivelul produc portant şl care priveşte interesele vi
colectiv al talentatului popor care merge astăzi industria 45_a aniversări a Marii Re. trecut la organiza iz
sovietic. In cîteva sute de pa In ultimii ani poporul sovietic a taliste, dezvoltate din punot de ve tivităţii muncii — de 1,66 orL tale ale tuturor oamenilor simpli, în
vilioane fi in alte edificii Uniunii Sovietice - este o- volu(H Socialiste din Octom- rea agriculturii pe intensificai lupta pentru un nou avînt
ale republicilor sovietice sînt ghndit tn numeroase pavili- brîg> oamenii sovietici ra{,or. principiile socialiste al agriculturii. In regiunile de răsărit dere tehnic. Sînt foarte semnificativi ultimii opt U.R.S.S. creşterea productivităţii muncii
prezentate vizitatorilor peste ale ţării — în Siberia şi Kazahstan
100.000 de exponate din do şi s-a unit în col — au foBt valorificate peste 42 mili Industria Rusiei prerevoluţlonare ră ani (1953—1961). In această perioadă, este şl va îi însoţită de creşterea per
meniul industriei, agricultu oane hectare de pămînturi înţelenite. mînea mult în urmă, în ceea ce pri în U.R.S.S. producţia industrială a manentă a numărului de oameni ocu*
rii, ştiinţei fi culturii sovietice. hozuri. veşte nivelul utilării tehnice, înzestra crescut de 2,27 ori şl productivitatea păţi în toate ramurile de activitate şi
In ultimii 80 rea electroenergetică a muncii şi nive muncii cu 65 la sută. In S.U.A., în de continua reducere a zilei de muncă.
Actuala ediţie a expoziţiei 0ttne‘ tează noi victorii în muncă lul productivităţii muncii faţă de An aceiaşi opt ani, producţia Industrială
— cea de-a 4-a — oferă de ani colhozurile In S.U.A., oreşterea productivităţii
vizitatorilor o oglindă a înde In pavilionul „Construcţii care umplu de bucurie inimi-
plinirii cu succes de către glia, Germania şi Franţa şi îndeosebi a crescut cu 19,9 la sută, Iar produc muncii este însoţită de şomaj şl este
oamenii sovietici a primilor de maşini care de altfel este la popoarelor Uniunii Sovie- considerabil în urmă faţă de S.U.A. tivitatea muncii cu 38,5 la sută.
trei ani ai planului septenal în contradicţie antagonistă, de neîtn-i
care, după cum se ftie, are ca şi cel mai mare al expoziţiei, tice, ale ţărilor socialiste şi
scop principal crearea bazei In ultimii 8 ani, în Uniunea Sovie păcat cu Interesele vitale ale muncito
tehnico-materiale a comunis ne-a impresionat ultramoder tică, ritmul anual mediu de creştere rilor. In Uniunea Sovietică, unde şo
mului. nul agregat „A S .“ care înde a producţiei industriale a crescut în majul a fost lichidat de tnulf, creşterea
plineşti singur funcţia a pa medie cu 10,9 la sută, depăşind în mod
Centrul de atracţie al ex tru stnmguri universale: considerabil chiar şi ritmul foarte productivităţii muncii nu înrăutăţeşte cu
poziţiei îl constituie pavilionul nimic situntia clasei muncitoare.
„Academici de Ştiinţă — Cos ale luptătorilor pentru pace 227% AMn19S5~1961 [PONDEREAvn;In 1918, productivitatea muncii mun
mosul" — macheta cabinei din întreaga lume.
navei satelit cu care a zbu citorilor industriali din Rusia era de
rat primul cosmonaut din lu Aflînd despre ele încerci
me, costumul de cosmonaut, să le încadrezi în universul aproximativ nouă ori mai scăzută deelt
alimente rare le-au avut pe in S.U.A
ţ bord Gagarin fi Titov, ra- strunguri universale cu co- cuprins în expoziţie. Dar ine PRODUCŢIA DF. MAŞINI Ş t ÎNTRECEREA DINTRE U.R.S.S. $/ S.U.A. N/TRg
( chete. Un film de poli-ecran mandă-program, diverse ma- vitabil ele depăşesc acest ca UTU.A3E
înfăţifează cucerirea paşnicăa şini-unelte, automate prevăzu dru: intrarea în funcţiune a O-
Cosmosului de către omul so- te cu anumite dispozitive care celei mai puternice linii dt
ă vietic. In alte pavilioane am le sporesc de două-trei ori înaltă tensiune din lume —
a luat cunoftinţă de realizări
? de scamă ale ftiinfei fi teh- productivitatea muncii. Atrage linia Volgograd-Donbas. SISTEMULUI SOCIALIST PE PLAN MONDIAL
f nicii sovietice, lucrări distin- de asemenea atenţia vizitato i L. i i . _ : ------- ------ " " W c a z M v r .T M C T r a r c q i ----------------------------------------------
rului magnetofonul stereofonic, Noua magistrală electrică de
care permite înregistrarea su 800 kilowolţi — una din cele (IN PROCENTE^
netului pe patru canale sau mai remarcabile cuceriri ale
televizorul portativ „Mosco ştiinţei şi tehnicii secolului 6 5 7 ., An
va“ de numai 8 kg. fi cu e- X X . Fiecare grup de izolatori j ^ Ie
cran de 15/20 cm., produse de pe stîlpii de înaltă ten
care sînt expuse în pavilionul siune ai acestei linii cîntăreşte
„Electronicii“. o tonă.
Linia care leagă Volgogra-
In standurile amenajate în dul cu marele bazin Donbas
aer liber am văzut numeroa traversează Donul şi Doneţul
se maşini agricole moderne de nord. Pe baza experienţei 38*%
printre care: semănătoare cu obţinute oamenii sovietici vor
brazdă lată, tractoare rapide, construi alte linii şi mai pu
diverse tipuri de cultivatoare ternice.
precum şi numeroase mijloace Amploarea realizărilor este
tehnice noi pentru mecaniza pe măsura dimensiunilor con U.RA3 3 U-A . U.R.S.S. S-UA U.R.3.S. s.u.A
rea lucrărilor din zootehnie. strucţiei desfăşurate a comu
Expoziţia „Realizările eco- nismului. PRODUCŢIA PRODUCTIVITATEA ftlTMULMEOtUANUAL 1917 1961 1017 1961 1917 1961
INDUSTRIALĂ MUNICH AL PROD. IN0. POPULAŢIA TERITORIUL PRODUCŢIA IN D .