Page 2 - 1962-11

PAG. 2 VRU MUL s o c m u s w u L m Nr. 2442

aBOttNtteuras

Sporirea producţiei de lapte Să/ / voroim şi scriem corect / /

şi reducerea preţului de cost - şl E la ÎBBeepat de ©tivişi şl die silabă,

obiective de seamă Este un lucru îndeobşte cunos. ied, ieftin, iepure, iernatic, ierta, este deprinderea grafică din cele
cut că forma scrisă a cuvintelor mai vechi tim puri), se rostesc
Aflîndu-se într-o zonă pedo­ producţie corespunzătoare dato­ are o mare influenţă asupra de­ iesle, ieşi, cu ie la început de cu­ cu ie : ieu, ieste, »erai etc. Aşa­
prinderii grafice şi chiar asupra vîn t; şi: bale (ba-ie), caiet, dar, rostirea corectă este cu
climatică propice creşterii ani­ rită faptului că ea a fost bine rostirii. De aceea, e foarte im­ claie, cheie, femeie, seînteie, sta­ ie- (ici), iar scrierea corectă cu
malelor, gospodăria agricolă de curăţată, grăpată şi îngrăşată. portant ca ceea ce se scrie pen­ e-. Pronunţarea (chiar de către
stat din Slntămăria Orlea a dez­ In toată, perioada de vaTă s-a tru marele pub lic: afişe, anun­ tuie, voie, precum şi verbele ale unii profesori): eu, el, este apa­
voltat continuu această ramură practicat metoda păşunatului pe ţuri, indicatoare etc., să cores­ căror rădăcini se termină In re ca forţată, neconformă cu rea­
de producţie profilîndu-se pe parcele, lucru care a contribuit pundă întrutotul normelor orto­ î : trebuie, atribuie, constituie, litatea limbii.
grafice în vigoare. Din păcate
creşterea şi ingrăşarea tinere­ la regenerarea ierbii. această obligaţie elementară restituie (la prezent indicativ, 2. In cuvinte neologice, cave
tului bovin l'n ultimii doi ani In lunile august-3eptembrie, este uneori uitată de către fac­ persoana a m -a ) , cu -ie la în­ de cele mai m ulte ori sînt si
insă, Ia propunerea şi sub îndru­ ctad iarba s-a împuţinat, vacile torii responsabili. ceput de silabă, după vocală. recent introduse în limbă, se ros.
marea organizaţiei de partid, au păşunat şi o parcelă de 70 teşte şi se scrie corect cu e, la
ne-am creat şi o fermă de vaci ha. cu’trif oi, care, din cauza se­ Un exemplu concludent nl-1 Sînt însă în limba noastră şi început de cu vîn t: echilibru,
de lapte, ştiind că astfel bene­ cetei, se compromisese în mare oferă Indicatoarele din gări, de unele cuvinte care se scriu cu echinox, echipă, ecran, epocă,
ficiile gospodăriei pot spori con­ parte. Tot de prin luna august, la cinematografe, din magazi­ e, atît la început de cuvînt, cît eră, erou, eveniment, examen
siderabil. La sîirşitul anului vacilor li s-a mai dat ca hrană nele mari cu „celebrul“ EŞIRE. şi la început de silabă, după vo­
trecut, de pildă, efectivul de zilnic, şi cîte 35-40 kg. porumb cală. etc., şi la început de silabă dună
Deşi nimerii nu pronunţă eşire,
vaci număra peste 150 capete, masă verde. ci ieşire, de la verbul a ieşi (nu: Din punctul de vedere aii ros­ vocală f alee (ale-e), coechipier,
nucleu pe care l-am mărit în Curiosoînld importanţa mare pe a e ş i !) şl deşi s-a vorbit mult tirii, aceste cuvinte se prezintă
acest an la 190 capete. Dar noi dare o au nutreţurile Insilozate Radu Dan se numără printre cel mai buni mecanici de locomotive elec­ despre scrierea acestui cuvînt, în două fe lu r i:' coexistenţă, duet, poet, poezie
nu ne-am îngrijit numai de spo­ în hrana animalelor, în acest ari trice de la Exploatarea minieră Barza. El a prelungit durata de funcţionare alcătuitorii unor astfel de indi­
a locomotivei pe care lucrează, între reparaţiile mijlocii planificate, cu 3 luni. catoare continuă greşeala, co­ 1. Unele : eu, el, ei, ele, eşti, etc.
rirea efectivului de vaci. In cen­ noi am însilozat 1.778 tone po­ piind pe cele vechi. este, eram, erai, erau, deşi se
In foto: Mecanicul de locomotivă Radu Dan şi cu însoţitorul de tren scriu cu e- (pentru că aceasta
De asemenea, apare scris gre­
trul atenţiei noastre a stat per­ rumb (cultură pură), iar acum Remus Valea. şit, în linele panouri sau anun­ n u m e ra l u lu i iuta!
manent şi creşterea producţiei însilozăm coconii de porumb ca­ ţuri, cuvîntul treime. Şl în acest
de lapte,’ şi reducerea preţului re vor asigura încă circa 200 to­ caz, toată lumea pronunţă :'
de cost. Astfel, la data de 26 ne siloz. Baza furajeră este apoi trebii-ie (nu! ? trebu-e !). Să Uri cititor îşi exprimă nedu­ neşte o funcţie adjectivală, com-
completată şl cu scriem Seci cum pronunţăm, merirea în legătură cu folosirea
octombrie pla­ Supă unul din principiile de numeralului ordinal întîi. Intr-a­ portîndu-se ca un adjectiv cu
100 tone tăiţei bază ale sistemului nostru orto­ devăr apare scris şi clasa I şl o singură term inaţie. Or, este
nul global al pro­ Prietenii cărţii vyywvW v./ g r a fic :' IEŞIRE şi TREBUIE. clasa l-a. ştiut faptul că adjectivele în lim ­
de sfeclă de za­ ba noastră primesc articol nu­
ducţiei de lapte F le c a r e 0 , A.S. Aceste greşeli se întîlnesc însă Actualele norme ortografice mai cînd preced substantivul pe
hăr, 700 tone f i­ ş'i în scrierea altor cuvinte cu si­ cer să rostim şi să scriem întîi care-1 determină. Urmează deci
(raportat la un o u n ita te r e n ta b ilă broase (fînuri tuaţie similară. Pentru a putea după substantive de orice gen : ca şi întîi să apară articulat
evita o astfel de greşeală e bine băiatul întîi, clasa întîi, gradul numai în formulări ca acestea :
efectiv mediu de daturale, de tri­ 7 înărul urcă in grabă trepte­ T..Pentru început Mihai ceru să se ţină seama de regula or­ întîi. Majoritatea celor ce vor­ înfîiul volum, întîia zi de toam ­
le, bătu la uşă şi intră. Prietenos, cartea „Mama“ de Gorki. toepică potrivit căreia, în cuvin­ besc şi scriu romîneşte întrebu­ nă, întîia constatare etc., deşi
176 canete vaci cum ii e obiceiul, Gal Francisc, tele romîrieştl mai vechi, la în ­ inţează, după substantivele mas­ majoritatea vorbitorilor preferă,
furajate), era îndeplinit în pro­ foi şi bcrceag), 400 tone concen­ bibliotecarul, îl întîmpină în prag: Din ziua aceea, tînărul Mihai ceput de cuvînt şi la început de culine şi neutre la singular, co­ în astfel de situaţii, să foloseas­
Puia, electrician, proaspăt absol­ silabă, după vocală se rosteşte rect pe întîi. Insă mai sînt încă că pe primul, prima.
porţie de 110 la sută, dindu-se trate etc. — Poftiţi, p o ftiţi! Avem multe vent al şcolii profesionale din Lu­ ie ; e necesar deci ca acesta să mulţi care după substantivele
noutăţi. Cu ce vă putem fi de fo­ peni, repartizat la sectorul nos­ anară şi în scris. Aşa vor fi pro­ feminine, la singular, folosesc Tn urma substantivelor trebuie
peste plan 43.400 litri lapte, ia De cîteva săptămîni vacile gos­ tru, s-a împrietenit cu eroii lui nunţate şi scrise cuvinte ca? forma articulată: întîia. Chiar să fie folosit întotdeauna inva­
un preţ de cost per hl. mai mic podăriei se găsesc din nou în los ? Gorki, Sadoveanu, Ostrovski, Şolo- şi la radio mai auzim :’ ...,,s-a riabil : partea întîi. clasa întîi,
cu 15 lei decit cel planificat, stabulaţie. Condiţiile de hrăni- Tînărul nu mai fusese pînă a- NOTA încheiat partea întîia a concer­ conjugarea întîi, pauza întîi. re­
hov ele. tului“... sau .... am transmis re­ priza întîi etc. Adjectivul întîi
ceea ce echivalează eu 65.805 lei re sînt aceleaşi ca şi în arini tunci în biblioteca volantă a sec­ ...De la acel început au trecut O oră la stru g u ri... priza întîia a m eciului“... etc. pus în urma substantivelor poa­
trecut. Avem însă convingerea torului, de aceea roşi pînă în vîrful te fi redat şi prin cifra romană
economii. urechilor, apoi spuse: aproape 6 luni. Recent Mihai a In ce constă greşeala ? I : calitatea I, clasa I, (fără nici
fermă că, după felul cum se fa­ cerut să ie prezinte în faţa co­ In faptul că se uită că nume­ un semn si fără nici o literă : nu
Este de la sine Înţeles că la ce acum brănârea (vacile primesc — Vreau să devin purtător al misiei de examinare, împreună cu ralul ordinal întîi, întrebuinţat I-a !).
această creştere a producţiei de mai multe nutreţuri murate), insignei „Prieten al cărţii“, mă încă 25 de tineri. Apreciindu-i pe lingă un substantiv, îndepli­
lapte şi la reducerea preţului de producţia de lapte ps cap de înscrieţi şi pe mine la concurs ? răspunsurile, comisia de examina­ V. ŞERBAN
cost au contribuit o serie în­ vacă furajată va ajunge la sfîr- re l-a declarat reuşit, alături de
treagă de factori şi, în primul şitul anului la cel puţin 3.200 — Da, dar ce tc-a îndemnat ceilalţi. Acum Mihai Puia este
rind, îngrijirea şi hrănirea ra­ litri, faţă de 3.030 litri cît s-a să faci asta? întrebă bibliotecarul. purtător al insignei „Prieten al
ţională a animalelor. Alimenta­ cărţii“.:
rea lor s-a făcut diferenţiat, ţi- planificat. — La noi toţi cei din brigadă
sînt purtători ai insignei. De ce tir
nîndu-se cont de perioada, vîrsta Dacă gospodăria noastră a n-aş fi şi eu ? Şi-apoi îmi place In sectorul nostru sînt mulţi ti­
şi mie să citesc... neri ca Puia Mihai. Cetean loan,
şi greutatea vacilor. In perioada reuşit să depăşească planul de Dina Stelian, Goşa loan, Vîlceanu
de stabulaţie, bunăoară, furajul lapte (la zi), aceasta se dato- Bibliotecarul Feri, cum e cunos­ loan, Preotu Mihai, sînt doar cîţi-
de bază în hrana vacilor l-a con­ reşte şi altor factori, tot atît cut de tot sectorul IX C de la va din cei 192 de tineri care au
stituit porumbul siloz, tăiţeii de de importanţi. mina Lupeni, ii spuse pe scurt devenit prieteni nedespărţiţi ai bi­
regulamentul de desfăşurare a con­ Atîta am stat luni 29 octom­ Pentru protecţia muncii
sfeclă de zahăr, fibroasele şi întrecerea socialistă între ce­ cursului şi-i întinse o foaie pe bliotecilor, purtători ai insignei brie, pentru ea să cumpăr 1 kg.
care erau trecute cărţile obligato­ „Prieten al cărţii“. de struguri de la magazinul
concentratele. Furajarea s-a fă­ le două brigăzi şi între ingri- rii şi la alegere. Mihai le citi re­ „Gostat“ din Deva. De la un an la altul cresc su­ tate o serie de lucrări pentru
pede, apoi adăugă : EUGEN POPA mele cheltuite de stat pentru a- îmbunătăţirea condiţiilor c!e
cut pe grupe de producţie, iar jitorii-mulgători, consfătuirile de corespondent Ciorchinii aurii m-au ademe­ sigurarea tehnicii securităţii şi muncă, s-au asigurat Ia timp
— Inscrieţi-mă!, Am să citesc nit în timp ce erau descărcaţi protecţiei muncii. In acest scop şi în cantităţi suficiente alimen­
vacile cu O producţie mai mare producţie organizate în fiecare toate cărţile. din camion. Am luat loc la rind la uzina de preparare a cărbu­ taţia specială, echipamentul de
şi am aşteptat taman... o oră. nelui din Petrila s-au cheltuit lucru şi cel de protecţie
de 4.000 litri lapte au fost hră­ lună, s-au dovedit deosebit de In faţa mea mai erau cîteva zeci pînă acum aproape 313.000 lei.
nite individual. Raţia zilnică s-a folositoare. de persoane atrase de aroma Cu această sumă au fost execu­ C. BADUŢA
plăcută. Intr-adevăr, recolta de corespondent.
administrat in trei tainuri — In această bătălie ce continuă struguri din această toamnă este
frumoasă. Ca urinare, oraşele
dimineaţa, la prinz şi seara — să se desfăşoare cu tot mai ma­ regiunii noastre sînt aprovizio­
nate cu cantităţi sporite de stru­
întotdeauna la aceleaşi ore. Fie­ re însufleţire, fruntaşă se situea­ guri.

care raţie conţinea circa 7,5 — ză plnă acum brigada din Ber- In urmă cu cîteva săptămîni z m :.
strugurii te îmbiau- ia unităţile
8 unităţi nutritive şi 0,600 kg. al­ thelot unde avem 86 de vaci. Îrafăpîusrea p ro p u n e rilo r ^ le g a ta r ilo r — de fructe şi legume,, în piaţă, la
chioşcurile volante şi, bineînţe­
búmina digestibilă. Cantităţile Producţia pe cap de vacă fura­ les, la magazinul „Gostat“. Iată sin m o en m u L b e
însă că, deşi valorificarea lor B T H T ilm m iSI
de suculente administrate au va­ jată este aici cu 50 litri lapte sarcină im p o rfao fă a s fa tu rilo r p o p u lare este in toi şi sînt tot mai des
căutaţi, procurarea lor devine ..i tsm
riat zilnic între 20-40 kg., so- mal mare decit cea realizată la (Urmare din pag. l-a) precum şi a deputaţilor comunali Ni- anevoioasă. După cîte am aflat,
colae Gîrştoi şi Constantin Jianu în prezent în întreg oraşul De­
cotindu-se la 5 kg. siloz 1 kg. brigada din Sîntămăria. De ase­ ţa contribuţiei deputatului la vrezolva­ (Brad)-, Maria Marcu şi Octavian Flo- va unicul loc unde se găsesc de
rea anumitor probleme din circumscrip­ rea (Alba), Ioan Goman, Alexandru vînzare struguri este magazinul
de fibroase. menea, în fruntea întrecerii sînt ţia respectivă, cît şi a aportului cetăţe­ Ocolişan, Alexandru Toma (Deva) şi „Gostat“ de pe str. Dr. Petru 2 NOIEMBRIE 19î>2
nilor. mulţi alţii. Groza.
Concentratele au fost de ase­ îngrijitorii-mulgători Ioan Bud, Programul I: 5,07 Jocuri popu­ 19,00 Cîntă Klaudia Suljenko şi
Analizînd stadiul de îndeplinire a Sfaturile populare acordă o mare Ce părere au tovarăşii din con­ lare romîneşti; 5,40 Muzică uşoa­ Florin Dorian; 19,30 Teatru la
menea administrate în funcţie de Adam Diconi, Ioana Stanciu, propunerilor alegătorilor pe raioane şi atenţie transpunerii în viaţă a propu­ ducerea O.A.D.L.F. despre aceas­ ră ; 6,07 Prelucrări corale; 6,20 m icrofon: „Cînd scapătă luna“,
oraşe regionale, putem aprecia felul nerilor alegătorilor. Obiectivele înfăp­ tă situaţie ? Oare este normal Emisiunea pentru sate; 6,30 scenariu radiofonic de Floria
producţia de lapte a fiecărei Ioan Huţuţuc şi Moise Mcraru în care sfaturile populare respective tuite pînă în prezent sînt o dovadă ca cetăţenii să piardă ore în­ Marşuri de estradă; 6,45 Salut Stancu; 20,56 Muzică uşoară;
au muncit în această direcţie. Prin concludentă a acestui lucru. Mai sînt tregi pentru a cumpăra un ki­ voios de pionier; 7,10 Din reper­ 21,15 Solişti instrum entişti de
vaci. Spre exemplu, vacile cu o care de la efectivele pe care le prisma acestor rezultate se poate con­ însă raioane ca Haţeg, Orăşfie şi ora­ logram sau două de struguri ? toriul violonistului Ion Matache; muzică populară romînească;
sidera ca pozitivă activitatea desfăşu­ şul regional Petroşani, unde cu toate 7.30 Sfatul medicului: Prişnlţe- 22,30 Moment poetic „Fiori ale
producţie zilnică de 10 litri lap­ au în îngrijire au muls în me­ rată In raioanele Brad, Ilia, Sebeş şi că s-au obţinut multe rezultate bune Nu poate fi găsită o modali­ le, catapiasm ele şi băile de m uş­ prieteniei“ — versuri populare
Alba, precum şi în oraşele regionale pe această linie, sînt încă multe pro­ tate ca şi Ia unităţile de fructe tar; 8,00 Sumarui. presei centra­ închinate prieteniei romîno-so-
te au primit cite 20 kg. siloz, die (în perioada ianuarie-octom- Deva şi Hunedoara. Cele mai impor­ puneri care aşteaptă să fie înfăptuite. şi legume să se vîndă în mod le; 8,08 Muzică vocală; 9,30 Săp- vietice; 23,35 Muzică uşoară;
tante realizări din aceste raioane şi ora­ Este necesar ca sfaturile populare, de­ regulat struguri în sezonul de 23,10 Concert de noapte.
3-4 kg. fibroase, 2 kg. paie sara­ brie) cîte 2.800 — 3.100 litri lap­ şe pe linia transpunerii în viaţă a pro­ putaţii, cu sprijinul maselor, să treacă toamnă ? Consider că aceasta tămîna muzicii sovietice; 10,30
punerilor alegătorilor s în t: două că­ neîntîrzîat Ia realizarea tuturor propu­ nu este o problemă imposibil de Muzică d e’ estrad ă; 11,30 Val­ Buletine de ştiri şi radiojur­
murate, 2 kg. tăiţei de sfeclă de te pe cap de vacă furajată, a- mine culturale şi două şcoli în raio­ rezolvat. rAr putea fi evitate în suri din operete; 12,20 Mari or­ n a le : 5.00; 6,00; 7^00; 11,00;
nul Brad, instalarea şi darea în folo­ nerilor făcute de cetăţeni. Avînd la acest fel aglomeraţia, oboseala chestre de muzică populară ro- 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50
zahăr, 3 kg. tărîţe de grîu, 2 kg. ducîndu-şl astfel o contribuţie sinţă a unui grup electrogen necesar bază experienţa de pînă acum, există neplăcută, timpul pierdut. Este mînească; 15,20 Clntă orchestra (programul I ) ; 12,00; 14,00;
aparatului Roentgen în comuna Intregal- toate posibilităţile ca şi aceste propu­ vorba de o mai bună deservire de estradă a Radioteleviziunii 16,00; 18,00; 21,30; 23,00 (pro­
şroturi şi 1 kg. tărîţe de porumb. de seamă la creşterea produc­ neri să fie înfăptuite în termenul cel sovietice; 16,15 Vorbeşte Mosco­ gramul! n ) .
de, raionul Alba, 11 construcţii de şcoli mai scurt a populaţiei, căreia organele de va; 16,45 Jocuri populare romî­
Vacilor a căror producţie ajun­ ţiei globale de lapte. şi 4 cămine culturale în raionul Ilia, aprovizionare trebuie să-i acor­ neşti; 18,00 Fragmente din ope­ j CONSUMATORI! |
electrificarea completă a satelor Doştat Folosind în continuare legătura strîn- de atenţia cuvenită. retele lui Offenbach; 18,40 Mu­
gea la 15 litri lapte zilnic, li se In curind vom intra în noul şi Roşia de Secaş, raionul Sebeş şi să dintre deputaţi şi alegători, contb zică de estradă de compozitori | Consumaţi produsele |
nuînd cu perseverenţă organizarea în- I. LAZAR romîni; 19,00 Jurnalul satelor;
mai adăuga In raţie cîte 2 kg. an. Pentru a obţine o produc­ altele. Merită a fi scos în evidenţă tîlnîrilor dintre aceştia şi cetăţenii din 20.30 Noapte bună, copii : „Lu­ i 1. 0. I. L. SiMERSA |
aportul deputaţilor regionali Benedic Ha- circumscripţii, sfaturile populare au da­ In procesul instruetiv-educativ crul cel mai de seamă“ de Con­
tăiţei de sfec/lă, 1 kg. tărîţe şi ţie şi mai bună de lapte, cu un {egan din circumscripţia nr. 8 Alba, învăţătorul este ajutat în mod stantin Teodori; 20,40 Muzică | fabricate din fa ite |
Ioan Gotronză din circumscripţia nr. toria de a mobiliza în permanenţă ma­ substanţial de către colectivul de dans; 21,30 Cîntec, joc şi voie
5 kg. siloz. De asemenea, din ra­ procent ridicat de grăsime şi la 83 Lupeni, a deputatei raionale Rozina sele Ia îndeplinirea tuturor propuneri­ de părinţi al clasei. Mi-am dat bună, pe ogorul înfrăţit; 22,20 | pasteurizat: |
Haţegan (circumscripţia nr. 14 Ilia), lor, la îndeplinirea cu succes a tuturor seama că, colaborînd cu membrii Valsuri.
ţia zilnică n-au lipsit nici cal­ un preţ de cost cît mai redus, sarcinilor trasate de partid şi guvern. acestui colectiv, cerîndu-i spri­
jinul pentru a rezolva diferite Programul II : 12,15 Lucrări
ciul furajer şi nici sarea, care ne vom strădui să depunem toa­ probleme ce se ivesc zilnic in
însuşirea cunoştinţelor de către
s-au dat la discreţie. O grijă te eforturile pentru ca, în frun­ elevi, aceasta se face mai uşor,
colectivul de elevi se încheagă
'deosebită s-a purtat şl vacilor te cu comuniştii, să dăm viaţă mai bine, se întăreşte discipli­
na, într-un cuvînt pot afirma
gestante, acestea fiind hrănite şi hotărîrilor luate în această pri­ că se ridică nivelul general al
clasei iar numărul celor rămaşi
îngrijite special. vinţă cu ocazia dezbaterii sar­ în urmă la învăţătură este din
ce în ce mai redus.
In perioada de vară sistemul cinilor de producţie ce ne revin
Legătura familiei cu şcoala a
!de furajare s-a schimbat. Pă­ pentru anul 1963. fost şi rămîne o problemă im­
portantă. Imbinînd în mod ar­
şunea existentă, în care vacile NIOOLAE MARTA monios educaţia din şcoală cu
au păscut oÎTca 100 zile, a avut, ing. zootehnist la G.A.S. din cea din fam ilie, putem să dăm!
elevilor noştri o educaţie sănă­
ou toată seceta din acest an, o Sîntămăria Orlea, raionul Haţeg toasă, cunoştinţe temeinice, să de compozitori romîni înaintaşi;
formăm omul nou, cu o înal­ 12,45 Concert de prinz; 13,25
tă conştiinţă morală, cu o înal­ Preludii şi balete din opere de | — la pte pa st e u r i- |
tă pregătire politico-profesiona- compozitori francezi; 14,10 Mu­
lă. zică distractivă interpretată de jg ZAT ÎMBUTELIAT
fanfară; 14,30 Melodii de estra­
comportarea elevilor in şcoală şi Consider că pentru atingerea dă: 15,00 Din muzica popoare­ I — IAURT
în afara ei. De Ia începutul anu­ acestui ţel mai am încă multe lor; 16,30 Ansambluri de copii;
lui şcolar am ţinut două ase­ de făcut. Va trebui, bunăoară, | — BRÎNZA GRASA UE J
menea şedinţe. Cu aceste ocazii să-mi formez convingeri cît mai
lutuluita <îy am discutat teme c a : „Exem­ clare, mai exacte, despre fiecare | VACI |
plul personal, autoritatea şi răs­ elev. Va fi necesar să întocmesc
punderea părinţilor pentru edu­ caietul de caracterizări al cla­ | — BRSNZ'A PRIMA
caţia copiilor“, „Organizarea tim ­ sei în care să notez toate obser­
pului liber pentru şcolari“, vaţiile privind comportarea fie­ § — FRIŞCA =
„Cum să ne ajutăm copiii la cărui elev, capacitatea de asi­
învăţătură“ etc. Discuţiile au milare şi de expunere, progresul 1 — SM1NT2NA EXTRA Şi 1
fost purtate pe marginea unor zilnic, aptitudinile etc. Bineîn­
Legătura fain ei şcoala referate pregătite şi prezentate 1 SUPERIOARA |
în faţa părinţilor. Trebuie să ţeles că, în acest scop, de un
o necesitate eu actuală arăt că de fiecare dată, proble­ real folos îmi va fi colaborarea | — CREMA „CARATMAN“ g
mele ridicate de părinţi au fost permanentă nu părinţii elevilor 1 ŞI CREMA „MOLDOVA“ jj
lămurite pe loc, împreună cu ei. pe care voi căuta să mi-i apro­
PEN TRU 24 ORE I — SANA — PRODUS RA- i
Cea mai discutată problemă a pii în continuare, să-m l fac din Vreme schimbătoare cu cerul mai
fost cea a notărilor. Chiar în mult noros ziua. Vor cădea ploi sla­ 1 CORITOR §
prima şedinţă părinţii elevilor ei prieteni de nădejde. be. Temperatura staţionară: ziua în­
In munca d& educare a tine­ să le dezvolte dragostea pentru pre felul cum îşi pregătesc co­ R. R. şi L. V. şi-au exprimat pă­ tre 14 şi 19 grade, iar noaptea înlre | __ UNT PREAMBÂLAT |
retului, şcoala &e foloseşte ne­ activitatea independentă. In pri­ piii lecţiile, alţii mi-au vorbit rerea că notele primite la anu­ VASILIOA DAVED 5 şi 10 grade. Vînt potrivit cu intensi­
mijlocit de ajutorul familiei. mele zile de şcoală, am consta­ despre timiditatea, exprimările ficări din sectorul sud-vest şi vest- I LE 12 DE TOATE SORTIMENTE- m
Părinţii sînt aceia care creează tat că unul din elevi absenta greoaie sau emotivitatea exage­ mite obiecte au fost prea mici. învăţătoare Ia Şcoala de 8 ani Dimineaţa ceaţă locală.
copiilor, în afara şcolii, toate nemotivat. I-am vizitat familia. rată ce-i caracterizează pe anu­ „Dr. Petru Groza* — Deva m Sînt hrănitoare şi folo. 2
condiţiile necesare unei pregă­ Am discutat cu părinţii despre miţi elevi şi mi-au cerut sfatul „Dimineaţa, înainte de a ple­ PENTRU URMĂTOARELE
tiri temeinice. necesitatea frecventării ou regu­ pentru a învinge aceste greutăţi. ca la şcoală l-am pus pe copil 3 SILE gf sitoare organismului şi se î
laritate a cursurilor. In pre­ Este interesant de relatat urmă­ să-mi recite poezia pe care o
Formarea omului nou, multi­ zent elevul respectiv şi-a îm ­ torul fapt,: elevul R. A. are o avea de învăţat — spunea ma­ Vreme nestabilă cu cerul variabil şi fj găsesc la toate magazinele j g
lateral pregătit, se realizează cu bunătăţit atît situaţia frecvenţei doză prea mare de emotivitate ma elevului L. V. A ştiut poe­ temperalura staţionară.
atît mai bine cu cît învăţătorul, cît şi a învăţăturii, O altă vi­ şi, în unele cazuri, se exprimă zia fără nici o greşeală. Eu i-aş § alimentare, coorm^rivcle H
profesorul sau dirigintele ştie zită deosebit de fructuoasă am greoi. La început n-am ştiut a- fi dat nota 10. Dumneavoastră H de consum şi T.A.P.L'.
să organizeze un colectiv de pă­ făcut-o nu de mult la familia cest lucru şi consideram că ele­ însă l-aţi notat numai cu 9. De
rinţi bine închegat'. O dată rea­ unui elev care, după ce pleca vul este slab pregătit (trebuie ce ?“ îîij||l!lillllllllllliliniiililh'tmillimi!lllilllllliillllll!llllililli!lil!li!il!ihi;:iil
lizat acest lucru, cadrul didactic de la şcoală, era indisciplinat să menţionez că clasa pe care o
va trebui să îndrume cu mult pe stradă, în instituţiile publi­ conduc, a IV-a C, am luat-o în ®m căutat să lămuresc siste­ SAPTAMÎWAL SE DISTKIB UIE PREMII' MARI LA
spirit de răspundere atitudinea, ce etc. Stind de vorbă cu pă­ primire la începutul acestui an mul de notare, explicînd bineîn­
comportarea şi ajutorul pe care rinţii elevului, aceştia l-au ur­ şcolar). In cadrul convorbirilor ţeles şi greşelile pe care le fă ­ LOTO CENTRAL
părinţii trebuie să-l acorde co­ mărit mai îndeaproape, i-au săptăminale, părinţii elevului cuse elevul L.V. atunci când a
piilor lor. controlat atitudinea, l-au ajutat R. A. m-au informat despre a- recitat poezia. Cei prezenţi la > REŢINEŢI ! AZI ULTIMA 31 ÎN CARE VA MAI PUTEŢI ,
să se debaraseze de unele apu­ ceastă situaţie. Mai tîrzliu am şedinţă m-au înţeles şi au for­ ' PROCURA BILETELE.
Pentru continua legătură cu cături care nu-i făceau cinste, constatat că elevul respectiv in­ mat chiar opinie împotriva ace­
părinţii elevilor din clasa pe ca­ mai ales că este şi pionier. tră în categoria celor buni şi lor părinţi care aveau preten­ O, C, L, P R O D U S E IN D U S T R IA L E
re o conduc, am folosit, încă de are posibilităţi reale de a se ţia de a nota răspunsurile cu o ~ÎN TER R AjO N ALA D E V A ~
ia Începutul anului şcolar, o se­ Cu ocazia fiecărei vizite făcute situa printre fruntaşii clasei. notă mai mare decit meritau e-
rie de forme şl metode care în plnă în prezent, am avut pri­ levii. Consider că atît problema FACE CUNOSCUT CUMPARATORILOR
practica de fiecare zi s-au do­ lejul să mă conving de necesi­ Situaţia la învăţătură a elevi­ notărilor cît şi organizarea tim ­
vedit a fi cele mai eficace. tatea acestora, de contribuţia lor, comportarea lor în şcoală pului liber, organizarea tim pu­ că In vederea asigurării unei desfaceri în condiţii mai bune,
substanţială pe care o au în şi In afara şcolii pe parcursul lui de luoru de către elevi a-
Vizitele ia domiciliul 'elevilor procesul lnstructiv-educativ. unei săptămîni etc. sînt proble­ casă etc. au fost clarificate In A D E S C H I S N O I UNIT AJI:
mi-au dit’ posibilitatea să cu­ me ridicate de obicei de părinţi
nosc nu numai condiţiile de Consultaţiile săptăminale pe cu ocazia convorbirilor săptămâ­ cadrul şedinţelor cu părinţii, — IN PIAŢA ORAŞULUI DEVA —- UN CHIOŞC DE DESFA-
muncă, relaţiile dintre părinţi care Ie am cu regularitate lunea nale. CERE A PRODUSELOR CHIMICE Ş l UNUL DE MENAJ,
şi copii, comportarea acestora între orele 12-13, îmi dau posi­ deoarece în prezent asemenea
în familie, dar mai ales să sti­ bilitatea să ţin un contact per­ Şedinţele cu părinţii organizate cazuri nu se mai Ivesc. — IN PIAŢA ORAŞULUI SIMERIA — UN CHIOŞC PENTRU
mulez interesul părinţilor pen­ manent cu familiile elevilor. Ast­ la sfîrşitul fiecărei luni dau pri­ DESFACEREA ARTICOLELOR DE TRICOTAJE Şl GALANTERIE
tru activitatea copiilor lor, să le fel, părinţii vin Ia şcoală şi-mî lejul atît mie cît şl părinţilor f Ş l UN CHIOŞC PENTRU DESFACEREA ARTICOLELOR DF
întăresc convingerea că numai ' MENAJ.
printr-o preocupare zilnică, prin Împărtăşesc diferite greutăţi în- elevilor ds ? discuta mal pe ?
urmărirea şl organizarea timpu­ tîmplnate în educarea copiilor. larg toate problemele legate de
lui liber al elevilor, vor reuşi
Unii părinţi m-au informat des­ bunul mers al învăţăturii şi de