Page 22 - 1962-11

'W
pag. 2
» © R I M A PRODUCTIVITĂŢII
ANIMALELOR © SARCINĂ
MEREU ACTUALA
Datorită îndrumării permanente din
partea organizaţiei de partid, în cci
aproape 13 ani care au trecut do la
înfiinţarea gospodăriei agricole colec­
tive în satul nostru, sectorul zooteh­
nic al acesteia 8-a dezvoltat continuu.
Făcînd o comparaţie între efectivele
pe care le deţinea gospodăria colec­
tivă în anul inaugurării' ţi cele exis­
tente în prezent, rezultă o sporire
simţitoare a numărului de animale.
Astfel, la început de drum, numărul
animalelor proprietate obştească era
de numai 5 bovine. La 1 octombrie
a.c. efectivul a ajun* la 644 bovine,
din care 234 vaci şi juninci şi 251
capete tineret taurin. In afară de a-
cestea noi mai deţinem acum în pro­
prietate obştească 1046 ovine, pesta
300 porcine şi 1200 păsări.
Pentru adăpostirea animalelor am
construit 8 grajduri cu o capacitate
totală de 700 capete vite mari (al nou­
lea grajcU pentru 100 capete va fi dat
în folosinţă zilele acestea) şi un sai­
van din cărămidă pentru 1000 ovine.
Cîteva cmviate despre
organizarea mtmcîi
Sporirea numărului de animale a
necesitat o mai bună organizare a
muncii în sectorul zootehnic, în care
scop a fost creată o brigadă perma­
nentă formată din 60 colectivişti pri­
cepuţi în creşterea şl Îngrijirea ani­
malelor.
Totodată, organizaţia de bază
P.M.R. a luat măsuri ea în această
brigadă să fie creată o grupă de
partid a cărei activitate s-a făcut sim­
ţită încă din primele zile ale existen­
ţei ei,
La indicaţia organizaţiei de partid,
consiliul de conducere al G.A.G. a
luat măsura de a numi doi brigadieri
care să coordoneze activitatea în a-
cest important sector de activitate.
Personal am primit sarcina de a în­
druma munca îngrijitorilor de bovine
şi de a urmări productivitatea anima­
lelor, iar tovarăşul Ilarle Saladc răs­
punde de fem ele de porcine, ovine,
păsări şi de baza furajeră.
De asemenea, la fiecare grajd a
fost numit cîte un responsabil din
rîţidul celor mai harnici şi conştiin­
cioşi colectivişti, care are sarcina de
a urmări ordinea şi curăţenia adă­
posturilor în interior şi exterior, fu­
rajarea animalelor, precum şi respec­
tarea programului zilnic.
Incepînd cu anul acesta, noi am in­
trodus caiete de evidenţă primară în
care, îngrijitorii-mulgători notează cu
PE SCURT P E SCU RT PE SCURT
o La oficiul poştal din comuna Dobra
s-a depus în aceste zile un deosebit in­
teres pentru colectarea de abonamente
la presa sovietică. Astfel s-a reuşit ca
numărul acestora să fie cu mult de­
păşit. S-au evidenţiat factorii poştali
Floare Bogdan, Roman Loman şi Pe­
tru Mateaş.
V. DOINA TOMAŞ - funcţionară
Sfatul specialistului Livezile intensive, mijloc.mod,erii
din horticultura de sporire a producţiei de fructe
Directivele ©ongrcsului al IIMea al
P.M.R. au trasat sarcină ca pînă în
anul 1965 producţia de fructe să creas­
că la 1.700.000 tone faţă de 1.170.000
tone în 1959, asigurînd astfel un con­
sum mediu de 80 kg. fructe pe cap de
locuitor. Realizarea acestui important
obiectiv va trebui să aibă la bază nu
nqmai extinderea suprafeţelor de livezi,
dar şi sporirea producţiei de fructe la
unitatea de suprafaţă.
Uvezite intensive duc la creşterea
producţiei de fructe cu cheltuieli re­
duse. Ele asigură un număr marc de
pomi la ha-, intrarea rapidă pe rod a
acestora şi o mai compleţi mecanizare
a lucrărilor agrotehnice.
In timp ce de la livezile obişnuite
producţia medie este de 5-000—10.000
kg. mere la ha., în livezile intensive
producţia medie depăşeşte 30.000 kg. la
ha. Trebuie adăugat şi faptul că aceste
livezi dau producţii susţinute începînd
chiar din al 3-lea sau al 5-lea an de
la plantare, pe cînd livezile obişnuite
fructifică numai după 8-12 sau chiar
15 ani.
Pentru pomicultura noasiră, cultura
intensivă a pomilor este de perspectivă
şi ea îşi găseşte din ce în ce o tot
mai mare aplicaţie.
In regiunea noastră, asemenea plan­
taţii au fost înfiinţate la Staţiunea
experimentală Geoagiu, G.A.G. Pianul
de Jos, Toteşti etc. Potrivit planului de şi a solului. Pentru măr şi păr, altoiţi
dezvoltare în perspectivă a pomicultu-
rii, în prima etapă sînt destinate 550
ha. pentru asemenea livezi, iar In vii­
torii ani suprafaţa va fi mult extinsă.
Din numeroasele sisteme existente
vom prezenta palnietele italiene care
s-au dovedit că întrunesc cele mal
multe avantaje sub
raportul concor­
danţei între biolo­
gia pomilor şi agro-'
tehnica aplicată, a'
posibilităţilor de
mecanizare a lucră­
rilor şl a obţinerii
producţiilor mari şl
de bună calitate.
Oca maf valoroasă
dintre ele este pal-
trieja cu rafllUiiJe de
schelet înclinate.
La -crearea plan­
taţiilor sub forma de
palmetă, în afară POM DE \
de marea atenţie ce
regularitate producţia de lapte ebţî*
nută.
Periodic, la indicaţia grupei de
partid formată din comuniştii care
muncesc în sectorul zootehnic, anali­
zăm diferite aspecte ale muncii în­
grijitorilor de animale. De la începu­
tul anului şl pînă In prezent, de pil­
dă, s-au analizat cauzele pentru care
producţia de lapte a fost Inconstantă,
cum se face păşunatul, unde duce ri­
sipa de furaje, iar în analiza făcută
zilele trecute s-a discutat despre pre­
gătirea animalelor pentru iernat.
Gu prilejul unei asemenea analize
s-a constatat că îngrijitorii-mulgători'^
Eustache Glbu şi Vasile Cibu făceau
risipă de furaje, iar uneori întîrziau
de la program, Tovarăşii respectivi
au fo6t criticaţi, iar efectul a fost
acela că cei doi îngrijitori-mulgători
în prezent, depun mai mult interes in
activitatea lor, numărîndu-se printre
colectiviştii fruntaşi care lucrează în
sectorul zootehnic.
De mare eficacitate In munca noa­
stră s-a dovedit a fi lecţurarca unor
materiale ca: „Importanţa silozului in
hrana animalelor“, „îngrijirea şi fu­
rajarea animalelor de producţie“,
„Menţinerea curăţeniei în sectorul zoo­
tehnic“ etc, care au îmbogăţit cuno­
ştinţele profesionale ale îngrijitorilor
de animale.
Producţia obţinută
nu ne mulţumeşte
La 1 octombrie a.c. producţia de
lapte pe cap dc vacă furajată ajun­
sese la 1392 litri. Analizînd cauzele
care au determinat această producti­
vitate scăzută, rezultă că în afară de
unele cauze obiective (seceta din vară)
au mai existat şi unele mai puţin o-
biectivc, care au depins în marc mă­
sură de noi. Este vorba dc păşunatul
raţional, de hrănirea raţională cu fu­
raje combinate în perioada de stabu-
laţie, de risipa de furaje. In primul
rînd, în perioada cînd trebuie să se
facă curăţirea şi îngrijirea păşunii,
acţiunile întreprinse în această direc­
ţie n-au fost bine organizate. Dato­
rită delăsării noastre, păşunatul nu s-a
făcut în mod raţional, pe parcele, prin
rotaţie, •lucru ce a avut o influenţă
negativă asupra regenerării ierbii şi
asupra productivităţii animalelor.
Vorbind despre hrănirea raţională
în perioada dc stabulaţie, trebuie să
arătăm că aceasta nu s-a făcut în­
totdeauna potrivit regulilor zootehnice.
Cînd s-a trecut la furajarea la grajd,
de pildă, s-a folosit nutreţul însilozat
® De curind, asociaţia sportivă „Ele­
vul“ din oraşul Petroşani a organizat
un concurs de atletism la oare au par­
ticipat peste 100 elevi şi eleve. Cele
mai bune rezultate le-au obţinut elevii
Mircea Niculescu, Ladi-slau Krausz, Lu­
cian Popescu, Dorin Gerbu ş.a.
S. BALOIU — activist sportiv
trebuie si, se acorde la alegerea locu-
lui, pregătirea înainte de plantare, dis-
tanţa şi timpul de plantare, de o im­
portanţă hotărîtoare este şi alegerea
pprtaltoiului, soiurilor, precum şi for­
marea şi conducerea corectă a coroanei.
In regiunea noastră livezile Intensive
pot fi înfiinţate şi pe terenurile în
pantă uniformă pînă la 15-18 la sută,
cu condiţia să fie ferite de curenţi reci, toiul este franc sau sălbatic. Din mu­
să aibă un sol fertil şi cu umiditate
suficientă.
Pe pantele pînă la 18 la sută, terenul
se amenajează în terase continue, cu
lăţimea platformei care să admită 2-3
rînduri de pomi (8-10). In cazul plan­
telor mai mari de 18 la sută, platforma
teraselor se face mai mică (5-7 m.)
tn care caz se pot planta 1-2 rînduri
de pomi, pe fieoare platformă a terasei
Executarea teraselor se face odată
ou desfundatul. In toate celelalte tere­
nuri destinate culturilor intensive de
pomi, desfundatul de-a valma esle obli­
gatoriu, acesta favorizînd dezvoltarea
rapidă a pomilor şi punerea lor tim­
purie pe rod.
Odată cu desfundatul se încorporea­
ză în sol 30—35.000 kg. gunoi de grajd
şi 5—6.000 kg. îngrăşăminte fosfatice şi
poiasice la ha.
Distanţa de plantare se stabileşte în
funcţie de sol, de vigoarea portaijoiului
pe portaltoi vegetativi slabi şi mijlocii
cum sînt: EM. II, VII, IX, IV, MM,
104, 106, distanţa este de 3-5 m. în­
tre rîncîurl şi 2,5-4 m. între pomi pe
rînd.
Pentru aceleaşi specii, altoite pe
portaltoi vegetativi de vigoare puter­
nică (Era. XI) sălbatÎG şi franc, dis­
pinS fa terminarea Iul, apoi grosie­
rele, cocenii etc, neglijindu-sc admi­
nistrarea unor raţii de furaje combi­
nate. Nu putem să spunem că îngriji­
torii n-au cunoscut acest sistem de
furajare a animalelor deoarece toţi
au participat la cursurile organizate
pe timp dc 5 zile la G,A,C. din
Clinic şi la învăţămîntul agrozooteh­
nic, unde au avut prilejul să-şi în­
suşească multe cunoştinţe preţioase
privind hrănirea animalelor dc pro­
ducţie. Rezultă însă că în primul
rînd, noi, brigadierii, ne facem vino­
vaţi de această stare dc lucruri, de-
oarece n-am urmărit îndeaproape a-
plicarea în practiră a cunoştinţelor că­
pătate la aceste cursuri ori la învăţă­
mîntul agrozootehnic,
Nici în privinţa selecţiei nu s-a fă­
cut totuj în gospodăria noastră colec­
tivă. Ne-am mulţumit să sporim con­
tinuu numărul animalelor, fără a ur­
mări reţinerea pentru prăsilă a pro-
duşilor cei mai valoroşi, ori să scoa­
tem din efectiv animalele slab pro­
ductive.
Noi sîntem convinşi că sporirea
productivităţii animalelor este o sar­
cină mereu actuală pe care partidul
ne-a pus-o în faţă. De aceea, situa­
ţia în care ne aflăm în prezent nu
ne mulţumeşte deloc.
La indicaţia organizaţiei de bază
P.M.R., consiliul de conducere al
G.A.C. a făcut un studiu minuţios în
scopul sporirii necontenite a produc­
tivităţii animalelor. Primele măsuri
au şi fost luate. Astfel, s-au asigurat
pentru hrana animalelor 125 tone fîn
natural, 194 fîn-trifoi, 58 tone trifoi
însilozat, peste 300 tone porumb în­
silozat în amestec cu resturi de la
grădina dc legume, 400 tone paie,
200 tona sfeclă furajeră, 100 tone co­
ceni pe care-i vom administra tocaţi
în amestec cu paie tocate şi sfeclă
furajeră, porumb uruit etc.
Totodată s-au fixat raţiile de fu­
raje, deoarece zilele acestea s-a înce­
put furajarea animalelor la grajduri.
Considerăm că administrînd zilnic în
hrana animalelor cîte 24 kg. furaje,
în care. vor intra cîte 4 kg. fînuri,
10 kg. siloz, 5 kg. sfeclă în amestec
cu coceni tocaţi, 3 kg. paie şi, 2
kg. concentrate, pe cap dc animal,
vom reuşi să sporim substanţial pro­
ductivitatea animalelor.
Pentru sporirea productivităţii ani­
malelor vom lua măsuri de curăţire,
îngrăşare şi supraînsămînţare a păşu­
nii, vom urmări cu mai mult spirit
de răspundere furajarea raţională a
animalelor, eliminarea risipei de fu­
raje, respectarea cu stricteţe a progra­
mului de către fiecare colectivist care
lucrează în sectorul zootehnic. De ase­
menea vom căuta să introducem fu­
rajarea diferenţiată, în funcţie de pro­
ducţia obţinută.
Considerăm că aplicînd cu stricteţe
acest complex de măsuri, ’ îndrumaţi
mai îndeaproape de organizaţia de
partid, vom reuşi să sporim neconte­
nit productivitatea animalelor.
MIHAIL PALCU
brigadier zootehnic la G.A.C.
Daia, raionul Sebeş
tanţele pot fi de 4-6 m. între rînd ş!
4-5 m. pe rînd. Aceleaşi distanţe se pot
folosi şi în cazul livezilor intensive de
prun, cais, cireş etc.
Pomii se plantează sub formă de ver­
gele, formate în oîmpul II pepinieră.
După plantare, cînd pomii sînd altoiţi
pe portaltoi vegetativi el se taie la
60 cm. sau la 80-90 om. ©înd portal-
gurii din partea de sus cresc obişnuit
4-6 lăstari. In luna Iulie, cînd aceştia
Iu o dezvoltare bună, se aleg din ei
3 lăstari care vor forma scheletul pri­
mului etaj din care dof laterali cu orien­ tere neuniformă a lăstarilor şi a axu­
tarea în cele două direcţii ale rîndu-
lul, şi axul. Restul ramurilor se arcu­
iesc de-a lungul tulpînel (Fig. 1). Prin
arcuire, aceşti lăstari devin ramuri de
rod şi se dă posibilitatea ramurilor de
schelet să se dezvolte bine.
Ramurile de schelet nu se scurtează
cînd ramurile laterale se dezvoltă slab,
ci ele vor fi aduse în poziţie verti­
cală pentru a le favoriza creşterea. In
cazul cînd una din ramuri este mai
puternic dezvoltată faţă de cealaltă,
ramura slabă se aduce spre verticală,
iar cea puternică se înclină. ©înd axul
este mai slab faţă de cele 2 ramuri,
acesta se înclină pentru a-i favoriza
dezvoltarea. In anul doi, primăvara,
pomii formaţi sub formă de palmetă au
două ramuri de schelet bine dezvoltate
şi un ax cu o creştere puternică.
Axul se scurtează la 60 cm. de la
ramurile ce formează primul etaj, pen­
tru soiurile de măr şi păr cu o creştere
mai slabă şi altoiţi pe portaltoi slabi,
şi la 80-120 cm. pentru solurile cu
creştere viguroasă pe portaltoi, cu creş­
tere mijlocie sau puternică.
PAUSARE PRIN STACHEJl
SRUMíJL SflCÍAtl»
Formaţii artistice cu o rodnică activitate
In cadrul clubului muncito­
resc al sindicatelor din Lupenl
Îşi desfăşoară, activitatea 6 bri­
găzi artistice de agitaţie şl 2
echipe de teatru. Dintre brigă­
zile artistice de agitaţie, trei
prezintă cu regularitate specta­
cole In cadrul Exploatării m inie­
re, una la filatură, una la şan­
tierul 7 construcţii jşi alta la
cooperativa „Sprijinul minier“.
Repertoriul acestor brigăzi e
strîns legat de preocupările oa­
menilor muncii, oglindind aspec­
te din procesul de producţie. Aşa
de pildă, brigada artistică de
agitaţie de la sectorul IX al mi­
Spectacol muzical-coregrafic
Zilele trecute la Casa raională
de cultură din Sebeş a avut loc
un spectacol muzlcal-coregrafic.
Spectacolul a fost prezentat de
ansamblul artistic al Casei pio­
nierilor din localitate. Evoluţia
Numai în cazul pomilor cu creştere
puternică, ramurile de schelet pot fi
dirijate sub un unghi de .45° în di
recţia rîndului, legîndu-se de diferiţi
suporţi cu scopul de a păstra înclina
rea indicată. Legarea se face primă
vara sau în iulie-august. In toate ce
lelaite cazuri, ramurile se lasă libere.
In iulie anul II lăstarii pe ramurile
de schelet şi ax se arcuiesc pentru re­
glarea creşterii şi formarea mugurilor
fertili. Nu se arcuiesc lăstarii ce vor
forma scheletul etajului II, plasaţi ca
şi în cazul etajului I. In caz de creş­
lui se procedează ca şi în primul an.
La sîîrşitul anului doi, pomul ae pre­
zintă ca în fig. 2.
In cel de-aî treilea an, tăierea a1«
execută după aceleaşi principii ca şi
în anul I şi II, adică scurtîndu-se axul
la înălţimea celui dc-al treilea etaj,
dacă a atins lungimea necesară.
Dacă în anul II nu se Impune con­
ducerea creşterii ramurilor de schelet
în anul III aceasta devine obligatorie.
Pallsarea se poate, face ou ajutorai
unor ştachete care se aranjează încli­
nate sub un unghi de circa 45» orien­
tate în direcţia rîndului şl se leagă cu
sfoară sau răchită. Pentru o mai bună
stabilitate, ştachetele se înfig puţin Iri
pămînt (fig. 3). ’'Conducerea ramurilor
se mal poate face prin spalier! de sîr-
mă întinsă pe pari sau prin ancorarea
ramurilor prin sfori legate de ţăruşi
bătuţi în pămînt.
In anul al IlI-lea se obţin primele
trude Ia primul etaj al palmetel fără
ca aceasta să se răsfrîngă negativ asu­
pra creşterii şl fructificării ulterioare
nei Lupenl a prezentat de cu-
Und un program Întitulat „Prin
uzina noastră“, iar brigada ar­
tistică de agitaţie de la Fila­
tură programul „Timpuri noi,
viaţă nouă“ care s-au bucurat
de un succes deosebit.
O rodnică activitate au desfă­
şurat în acest an şi formaţiile
de teatru care au pregătit şi
pus în scenă 3 piese de teatru.
Acestea au fost prezentate în
oraşele Petroşani, Petrlla şi
Uricanl. In prezent o formaţie
de teatru pregăteşte o nouă pie­
să intitulată „Piaţa ancorelor“.
micilor artişti amatori, a c&ror
talente s-au dezvoltat în cadrul
cercurilor ce-şi desfăşoară acti­
vitatea la Casa pionierilor, a
plăcut publicului spectator.
C. TONESCT.J
corespondent fectuate în gospodărie tn pri­
ă palmetelor. Iri cazul rodirii puternice,
se Indică rărirea fructelor.
In anul III ramurile din etajul II
se lasă să crească libere.
La aflrşitui anului III, pomii vor
arăta ca în fig. 4.
La formarea ramurilor de schelet tre­
buie să se pornească de la ideea că
ajungerea la lungimea tor maximă tre­
buie să se realizeze înlr-o perioadă de
timp mal scurtă. In cazul distanţelor
mici pe rînd, în anul III ramurile dc
schelet din primul etaj se întîlnesc cu
cele ale pomului vecin. Acestea se în­
crucişează şi se leagă fără să se scur­
teze prelungirile lor.
Proccdînd în acest fel, în 5-6 arii
vom realiza palmeta cu ramuri încli­
nate (fig. 5).
In anul IV ramurile de garnisiră sînt
aproape pe toată lungimea ramurilor
din primul etaj şi parţial pe ramurile eta­
jului II. In anul V ramurile din eta­
jul trei încep să fructifice, iar în cel
de-al Vl-Iea şi cele din etajul patru.
Palmeta italiană neregulată a fost
adaptată pentru pomii cu vigoare sla­
bă, altoiţi pe port vegetativ. Spre deo­
sebire de palmeta regulată cu ramuri
înclinate, ramurile de schelet sînt aşe­
zate neregulat şl la mici distanţe în­
tre ele, variind între 15-50 cm. Toate
ramurile care nu intră în formarea
scheletului, ca şl cele roditoare, se
arcuiesc.
Formarea palmetelor regulate şi ne­
regulate cu ramuri înclinate, spre deo­
sebire de alte forme artificiale, Se for­
mează mult mai uşor şl au un efect
economic şl biologic mai ridicat.
Livezile intensive se dovedesc foarte
economice. De aceea ele trebuie să In­
tre în practica tuturor gospodăriilor
agricole de stat şi colective din regiu­
ne.
ing. fi. rMANUGHEVICT
ing. STELIAN CAŢAVELA
staţiunea experimentală horticolă
Geoagiu
I ii»
Şcoala 'profesională 'de uce­
nici din cadrul grupului
şcolar al C.S.H. pregăteşte
muncitori calificaţi în meserii­
le de oţelari, jurnalişti, lami-
natori, cocsari etc. In fotogra­
fia de faţă, maistrul instruc­
tor C.arol Studniczky descrie
principiul funcţionării rabote-
zei unui grup de ucenici din
anul I G.
Un pensionar povesteşte
Pe tovărăşia Laăislau Len­
ghel l-am- cunoscut cu clţlva
ani In urmă cînd era laraina-
tor la Combinatul siderurgic
Hunedoara. Zilele trecute ne­
am reîntîlnit la sediul gospo­
dăriei agricole colective din
Zlaşti. După ce ne-am dat
bineţe şl ne-am strîns m a­
nile. am început unele discu­
ţii, aşa, ca între vechi cu­
noştinţe.
— Vreau să-ţi povestesc li­
nele lucruri din viaţa mea de
acum. şi din trecut îmi spu­
ne tov. Lenghel. Din 1957 stnt
pensionar. Stau aici in Zlaşti.
Duc o viaţă liniştită şt în­
destulată. Primesc în fiecare
lună 1.200 lei pensie, dar
muncesc împreună cu soţia
şi la gospodăria agricolă co­
lectivă. O facem nu pentru
că n-am avea cu ce trăi, dar
ne place să muncim şi puteri­
le ne ajută. In gospodăria co­
lectivă munca este rodnică.
Pentru cele 150 zile-m uneăe-
mele 9 luni ale anului am
prim it numai ca avans de 40
la sută S20 leg. grîu şi po­
rumb.
Drept să spun, in trecut
nici n-aş fi putut visa la a-
semenea zile ca acestea pe
care le trăim astăzi. îm i a-
minţesc cu amărăciune cit de
greu se putea cîştiga o buca­
tă de pline în timpurile regi­
murilor burghezo-moşiereştf.
Am lucrat la minele de fier
din Ghelar, la Nădrag şi la
uzinele de fier din Hunedoara,
dar, peste tot era aceeaşi
cruntă exploatare. Lucram cî­
te 10—12 ore pe zi muncă
grea, pentru care primeam un
salariu de mizerie. Soţia lu­
cra şl ea pe pămintul bogă­
taşilor. ¦Abia ciştigam oit să
ne ducem viaţa de pe o zi.
pe alta, mai ales că aveam
şi 3 copii.
Aşa a fost, dar acele timpuri
au apus pentru totdeauna.
\ IE M t© /% ”
(H adid
6 NOIEMBRIE 1962
PROGRAMUL 1 : 5,07 Glntcce in­ ful „Al. Sabia"; ALBA: Aparta­
spirate din viaţa nouă n satului; mentul —- cinematograful „Victo­
6,20 Emisiunea pentru sate; 6,45 Sa­
lut voios de pionier; 7,30 Sfatul
medicuţui: Reguli de igienă pri­
vind îngrijirea copilului mic; 8,00
Sumarul presei centrale; 8,08 Mu­
zică populară romînească 9,00
Vreau să ştiu; 14,30 Gintă Constan­
ţa Gîmpeanu şl Gică Pctrescu;
16.15 Vorbeşte Moscova; 17,14 Partl-
dul, călăuza noastră — program de
cîrjfece; 19,00 Jurnal de întrecere;
19.15 Program muzical pentru frun­
taşi în producţie din Industrie.
BULETINE DE ŞTIRI $1 RADIO- ful „St. roşie"; LONEA: Am su­
JURNALE: 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
13,00; 17,00; 22,30; 23,50 (pro-
gramul I) 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; două iubiri — cinematograful „V.
21,00; 23,00 (programul II).
? p e e fa m tp ,
8 NOIEMBRIE 1982
DEVA: Revista de Uc miezul
nopţii — cinematograful „Patria";
HUNEDOARA: 9 zile dintr-un an
kiwi»
Mir. 2447
Veşti din Vulcan
® Tinerii de la uzina electrică
din Vulcan au efectuat un volum
mare de lucrări prin acţiuni pa­
triotice. Partlclpînd la demolarea
unei clădiri, ei au curăţat şl sti­
vuit peste 1.000 bucăţi de cără­
midă. Cele două brigăzi conduse
do Nlcolae Rîmbol şi Georgeta
Tenchlu, sînt întotdeauna în fruntea
acţiunilor patriotice.
® In mişcarea de inovaţii este
antrenat şi colectivul secţiei de bo­
bina] de la uzina electrică din Vul­
can. Cele 6 propuneri de inovaţii
cîte au fost înregistrate de ia în­
ceputul anului, au şi fost aplicate
în procesul de producţie. Printre
inovatorii fruntaşi se numără Du­
mitru Bălan, Cecîlla Coşuţă şl Io-
slf Iacob. Cea mal preţioasă pro­
punere aparţine tînărului Ştefan
Garaman, Intitulată „Suport pentru
perii la motoarele cu acumulatoare
LMZ-4“.
• La şantierul de construcţii din
Coroeşti a fost organizată o seară
literară pe tema „Eroi al constric­
ţiei desfăşurate a comunismului, o-
gilndlţi în literatură“. Cel peste
180 de participanţi şi-au manifestat
dorinţa de a mai lua parte la a-
semenea acţiuni culturale Intere­
sante, de a căror organizare se va
ocupa comitetul sindicatului, comi­
tetul U.T.M. şi bibliotecara Elena
Boda.
N. ROVENŢA
corespondent
Colectiv frunfaş
pe întreprindere
Colectivul secţiei iîmplărfe a I.I.L’.
„I. G. Frinui" din Orăştie ocupă de
mai multe luni de zile locul de fruntaş
pe întreprindere, Fiecare lună aici se
încheie cu însemnate depăşiri de pian.
Astfel, în 9 luni din acest an s-au pro­
dus peste plan 32 bucăţi table şcolare,
52 catedre şcolare, 70 birouri şi 680
scaune.
In statul nostru democrat- 9
popular a fost desfiinţată ex­
ploatarea şi a fost înlăturată
mizeria. Sub soarele vieţii noi
socialiste înfloresc oraşele şi
satele patriei, creşte bunăsta­
rea celor ce muncesc, li dea-
juns să privim tn satul nos- 9
tru. A.proape toate casele sînt *
nou construite sau renovate ,
in avii puterii populare. Nu \
mai găseşti case din lemn sau )
acoperite cu pute. Din nici-o 9
casă nu lipseşte lumina elec­
trică şi aparatul de radio. In
ultim ii 2-3 ani zeci de fa ­
milii şi-au cu m părat' mobilă
de cîte 6-7 pînă la 10.000 'ci.
Firul povestirii in care tov.
Lenghel oglindea crimpeie din
viaţa de acum şt de altă dată
făcuse ca tim pul aă treacă pe
neobservate. Deodată el intre-
rupse vorba csrinău-şi scuze: 9
Aş mat avea multe de 9
spus, dar trebuie să plec. Am •
unele treburi acasă. Mă pre-
gătesc să plec in concediu, a- t
dică plec la băi. Mă duc im- )
preună cu soţia, Du am bilet j
de la sindicat iar soţia mer- 1.
ge prin O.N.T. Dacă in trecut şţj
nu ne-am pu tu t bucura de a- 9
semenea condiţii fiindcă în )4
staţiunile balneare mergeam
?
numai acel care exploatau i
munca noastră, acum aceste 9
locuri minunate de odihnă şi 9
1
tratam ent sînt puse la Inde- )
mlna oamenilor muncii tineri
şi vîrstnici. iată încă o ex­ 9
presie a preţuirii celor ce 9
9
muncesc.
9
In aceste zile tov. Lenghel 9
Laăislau împreună cu soţia se- 9
află tn frumoasa staţiune bal 9
neară Călimăneşti. împreună ¦jj
cu alţi pensionari sau m un­ 9
9
citori, tehnicieni, ingineri,
funcţionari, trăiesc aici. cli­ 9
pe care-i fac să înţeleagă şi 9
mai m ult deosebirea mare ca
de la cer la păm înt care e-
xistă Intre condiţiile de viaţă
de astăzi şi cele de altădată, !5
A. ZAHARIE i
— cinematograful „Victoria"; PE­
TROŞANI: Soare fi umbră — ci­
nematograful „7 Noiembrie"; Start
către nepwwscuţ ¦— cinematogra­
ria“; Oameni pe gbiaţă — cine­
matograful „23 August"; ORĂ­
ŞTIE: Fantomele din Spessarţ —
cinemaţograful „V. Rodită“; In-
toarce-ţe — cinematograful „Flacă­
ra"; SEBEŞ: Pompierul atomic —
cinematograful „Progresul"; Sentin­
ţa se va da foi — cinematograful
„M. Sadoveanu"; SIM ERIA: Aca­
demicianul din Askania — cine­
matograful „llie Pintilie"; H A­
ŢEG: La începutul secolului —
cinematograful „Popular"; BRAD:
Arme şi porumbei — cinematogra­
pravieţuit morţii mele — cinema­
tograful ..Minerul“; TEIUŞ: Intre
Roaită"; Z L A T N A ; Carmen de la
Ronda — cinematograful „Munci­
torul“; ILIA: Neînfricata — cine­
matograful „Gh. Doja"; APOL-
DUL DE SUS —• Poveste despre
o fată — cinematograful „23 Au­
gust",