Page 24 - 1962-11
P. 24
PAG. 4 BRÜMDI SOCIALISMULUI Nr. 2447
¦MaW8MWaaBBWQaB58flSM»iaM«MBWKBga»LffiBSaaBBgBIWBgí(Bt«S^^
Şedinţa festiva de ta Moscova consacrată U L T ÍM E L E ŞTIR! * ULTIM ELE STIR! * U L T IM E L E ŞTIR! * ULTIM ELE ŞTIR!
colei ie-a 41-a aniversări
»ftw^MawrttwiMttmmaairoMrMwirirflmyaBnaBCTZsiBaawaiauTOtfWwaw«^ ^ ?rsxuu.;c^w-jjrsaxzjszza^xravaîttaoa&awjw»j?ww;aaîBW
a Marii Revoluţii Socialiste din Octombrie
MOSCOVA 6 '(Agerpres). — Au fost de faţă diplomaţi străini,
La 6 noiembrie, anunţă TASS, a oaspeţi din ţări străine, sosiţi la
avut loc la Moscova, şedinţa festi Moscova, pentru a participa la festi
vă consacrată celei de-a 45-a ani vităţile consacrate aniversării lui
versări a Marii Revoluţii Socialiste Octombrie. A apărut volumul V ili Lucrările Congresului Continuarea convorbirilor dintre A.l. Mikoian
din Octombrie. Gel prezenţi au întîmpinat prin
al culegerii istoriei P. C. Bulgar şi conducătorii Republicii Cuba
In Sala Palatului Congreselor 'din aplauze apariţia în prezidiu a lui
Kremlin, cu o capacitate de 6.000 de N. S. Hruşciov şi a celorlalţi con pe bază de documente SOFIA 6 "(Agerpres)'. — al P.C.B. şi al proiectului ele ’direc HAVANA 6 (Agerpres). — TASS Emilio Aragones Machado, Carlos Ra-
locuri, s-au adunat reprezentanţi ai ducători al Partidului Comunist şi La 6 noiembrie — anunţă BTA tive ‘ale Congresului în legătură cu transmite: fael Rodriguez, membri ai guvernului
cîtorva generaţii: vechi bolşevici, guvernului sovietic. „Marea Revoluţie — cel de-al VÎII-lea Congres al dezvoltarea ţării în perioada 1961 — şi ai conducerii naţionale a O.R.I.
participanţi la revoluţia din octom P.C. Bulgar şi-a continuat lucră 1980, Comisia pentru proiectul de La Havana a continuat schimbul
brie 1917, muncitori din întreprinde Alexei Kosîghin, rrtembru al Pre Socialistă din Octombrie “ rile. Primul a luat cuvîntul Iordan statut al P.C.B. şi Comisia pentru de păreri în problemele situaţiei in întrevederea care a avut loc la Pa
rile Moscovei şi ţărani din împre zidiului G.G. al P.G.U.S., prim-vice- Katrandjiev, care a prezentat ra examinarea cererilor şi declaraţiilor ternaţionale între A. I. Mikoian, latul prezidenţial din Havana a de
jurimile Moscovei, oameni de ştiin preşedinte al Consiliului de Mi I—t c -J I---I portul de activitate al Comisiei cen personale. prim-viccpreşedinte al Consiliului de curs într-o atmosferă de prietenie sin
ţă, de cultură, militari din armata şi niştri al U.R.S.S., a prezentat un trale de revizie. Miniştri al U.R.S.S. şi conducătorii
flota maritimă militară sovietică. raport cu prilejul celei de-a 45-a f- MOSCOVA 6 (Agerpres).— 1 întîmpinat cu puternice ovafii, Congresul a început apoi dezba Republicii Cuba, preşedintele Osval ceră şi cordialitate.
aniversări a Marelui Octombrie. * După cum anunţă TASS la J conducătorul delegaţiei P.C.U.S., terile în legătură cu rapoartele de do Dorticos, primul ministru Fidel
L Moscova a ieşit de sub ti- i A. M. Suslov, a rostit o atnplă cu- Castro, Raúl Castro, locţiitor al pri La întrevedere a participat A. I.
l par, volumul VIII al cule- ¦> vîntare şi a dat citire telegramei activitate ale C.C. şi Comisiei Cen mului ministru şi ministru al forţelor
f, gerii isioriei pe bază de do- ^ de salut adresată de C.C. al trale de Revizie. Au luat cuvîntul armate revoluţionare, Ernesto Guevara, Alexeev, ambasador extraordinar şi
L cuniente .,Ma,rea Revoluţie > P.C.U.S. celui de-al VÎII-lea Con Vladimir Videnov, prim-secretar al
i. Socialistă din Octombrie". ) gres aî P.C. Bulgar. Gomitetului orăşenesc de partid So plenipotenţiar al U.R.S.S. în Repu
(. Documentele publicate în a- -j fia şi Mitko Grigorov, membru al blica Cuba.
l cest volum caracterizează si- 'j A fost apoi aleasă Comisia pen Biroului Politic, secretar al C.C.
Hidrocentrala „Congresul al XXll-îea 1 tuaţia din ţară şi avîntul re- ) tru elaborare* rezoluţiei pe margi al P.C.B. Telegrama de condoleanţe adresată de C. 0.
i voluţionaj• al maselor in aju- J nea raportului de activitate al C.C.
al P.C.U.S.'' 1ucrează cu întreaga capacitate C nul măreţelor evenimente is- j După şedinţă, delegaţii la Con ai P.C.U.S. şi Consiliu! ds Miniştri ai O .S .S .
Î lorice ale anultii 1917, arată ) m wmmmmmi j gres au depus o coroană de flori
VOLGOGRAD 6 (Agerpres)'. — Prin darea în exploatare a aces L rolul partidului bolşevicilor 3 la monumentul Armatei Sovietice lui L I. Mikoian
La Hidrocentrala „Congresul al tei turbine, hidrocentrala „Congre L in pregătirea maselor popa- 3 eliberatoare.
XXIl-Iea al P.C.U.S.“ de pe Volga, sul al XXIl-Iea al P.C.U.S.'' ă atins k lare pentru răscoala armată. ) MOSCOVA 6 (Agerpres) TASS „C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul
s-au terminat probele celei de-a 22-a puterea proiectată — 2.563.000 kW. In legătură cu sărbătorirea celei de Miniştri al U.R.S.S. vă exprimă
— ultima turbină — care, aşa cum -----l .----. - .............. de-a 45-a aniversări a Iul Octom transmite'
relatează ziarul !.îzvestia“, consti Constructorii şi montorii acestui C.C. al P.C.U.S. şi Consiliul de dv., scumpe Anastas Ivanovici, pro
tuie prototipul viitoarelor maşini agregat au închinat succesele obţi funde condoleanţe în legătură cu
energetice. nute celei de-a 45-a aniversari a Miniştri al U.R S.S. au adresat lui
A. I. Mikoian o telegramă de con marea durere pe care o încercaţi,
Marii Rcvolu{ii Socialiste din Oc doleanţe în legătură cu încetarea încetarea din viaţă a soţiei şi prie
tombrie. din viaţă a soţiei sale. In tele tenului dv. Aşhen Lazarevna Mi
gramă se spune: koian (Tumanlan)“.
: w i brie, Congresul şi-a întrerupt lucră 0 GiMniare a primului ministru al Iranului
rile pînă la 8 noiembrie.
Zfb©ryS si in te r p la n e ta r e ta . 'k TEHERAN 6 (Agerpres). — zată pe „respectarea obligaţiilor
lili SOFÎĂ 6 (Agerpres)'. — contractuale cu semnatarii pactelor,
„ M a r t e rn decyrge norma IXvxbXvWívxX La 6 noiembrie, delegaţia Comi La 5 noiembrie, primul ministru pe întărirea şi extinderea relaţiilor
tetului Central al Partidului Mun al Iranului, Alam, a rostit la postu de bună vecinătate cu U.R.S.S. şi
MOSCOVA 6 (Agerpres). — TASS transmite: citoresc Romîn, condusă de tovară rile de radio o cuvîntare în care a cu ceilalţi vecini“.
La 6 noiembrie a fost stabilită din nou legătura prin radio cu şul Gheorghe Apostol, membru al caracterizat politica internă şi ex
staţia Interplanetară „Marte-1“. De la bordul, staţiei s-au primit infor Biroului Politic al C.C. al P.M.R., ternă a guvernului. Vorbind despre politica internă a
maţii télemetrice privind funcţionarea agregatelor şi a aparaturii ei care participă la lucrările celui de-al guvernului, Alam a promis „să lupte
ştiinţifice şi au fost efectuate măsu rători ale elementelor traiectoriei. VÎII-lea Congres al Partidului Co Primul ministru şi-a exprimat în cu fermitate împotriva corupţiei şi
munist Bulgar a depus o coroană crederea că poporul iranian va apro a tot felul de dezordini“.
Datele telemăsurătorilor dovedesc că întreaga aparatură a staţiei de fiori la mauzoleul „Gheorghi Di ba politica externă a guvernului, ba.
interplanetare funcţionează în conformitate cu programul dinainte mitrov“ din Sofia.
stabilit. Mijloacele radiotehnice funcţionează normal. Legătura cu staţia „Ne-am convins de marile succese
Interplanetară este bună. Comenzi le transmise prin radio au fost re SeSî’unea Adunării de Sflaî
cepţionate la bordul navei şi executate cu precizie. a R. P. Ungare ale Uniunii Sovietice“
La 6 noiembrie, la ora 12,00, staţia interplanetară s-a aflat la o BULGARIA î yedere a complexului industrial „Mariţa-iztok". BUDAPESTA 6 (Agerpres). — MOSCOVA 6 (Agerpres). — TASS Ne-am convins de marile succese ale
distanţă de 1.664.000 km. de Pămînt. La 9 noiembrie, la ora 12,00, ----------------—» ---------------- La 5 noiembrie a avut loc la Bu transmite: Uniunii Sovietice, a spus Forughi.
staţia interplanetară se va afla la o distanţă de 2,090.000 km. şi v.a dapesta sesiunea Adunării de Stat
avea următoarele coordonate astro nomice: ascensiune dreaptă 7 ore a R.P. Ungare. Participanţii la se Mahmud Forughi, ministru adjunct Refcrindu-se la acordul sovieto-ira-
şi 23 minute şi înclinarea 45 grade şi 32 minute. siune au discutat şi aprobai o sc al afacerilor externe al Iranului, a nian în problemele tranzitului, rati
rie de proiecte de legi. declarat la Moscova în cadrul unei ficat la Moscova la 26 octombrie,
Programul de zbor al staţiei interplanetare „Marte-1“ prevedea conferinţe de presă că relaţiile dintre Forughi a declarat că el „este folo
plasarea ei pe o traiectorie iniţială trecînd la o distanţă de pînă la U.R.S.S., şi Iran în domeniul eco sitor pentru ambele părţi“. Acordul,
500.000 km. în dreptul planetei Marte. Construcţia staţiei interplane nomiei şi culturii se vor dezvolta spre
tare prevede posibilitatea corijării mişcării staţiei prin radiocomenzi binele celor două ţări. El a subliniat a spus el, permite Iranului să obţină
o cale convenabilă pentru importul
că şahul Iranului tinde sincer spre
întărirea acestor relaţii. şi exportul mărfurilor sale.
transmise de pe Pămînt cu ajutorul unui sistem precis de astro-orien In Cemiíefisi Politic a! O.M.U. Puternice greve tn Franţa
tare şi a unui dispozitiv special de motoare pentru a asigura zborul
stafiei automate Ia o înălţime de 1.000—11.000 km. de suprafaţa Aîncepui dezbaterea proofs«!
planetei Marte, Înălţimile menţiona te asigură realizarea în întregime dezarmării generale şi totals PARIS 6 — Corespondentul Ager Aceste greve se datorcsc hotărârii ţă de patru ziarişti ai televiziunii. A-
a programului prevăzut de cercetări ştiinţifice a planetei Marte. guvernului de a institui acţiuni severe ceştia au protestat împotriva utilizării
pres transmite : împotriva muncitorilor feroviari care de către guvern a televiziunii pentru
Elementele traiectoriei de mişcare a staţiei interplanetare ,,Mar La 6 noiembrie, începînd dc la ore vor declara grevă, în ciuda hotărîrii propaganda partidului U.N.R. în ca
te-1“, stabilite în prezent, dovedesc că traiectoria ei, exceptînd corijă guvernului dc a rechiziţiona personalul drul campaniei pentru referendumul
rile efectuate, trece la o distanţă de 261.000 km. de planeta Marte. Co NEW YORK — Corespondentul nal corespunzător propus de U- le cinci dimineaţa, o nouă grevă a căilor ferate în timpul grevelor. Fero dc la 28 octombrie.
rijarea trebuie să asigure trecerea staţiei în limitele stabilite între special Agerp'es, G. Răducanu niunea Sovietică şi constînd din- viarii francezi protestează, de ase
1.000—11.000 km. de suprafaţa planetei Marte. transmite: tr-un preambul şi 45 de articole. muncitorilor din transporturile ferovia menea, împotriva scăderii nivelului de Tot în cursul zilei 'dc luni, în în
trai. treaga Franţă a început greva profe
Observaţiile asupra zborului sta ţiel interplanetare „Marte-1“ con In Comitetul Politic a început Dezbaterea a început în după- re din Franţa a cuprins marca ma sorilor de la liceele tehnice declarată
tinuă. Comunicatele cu privire la zborul ei se vor transmite o dală dezbaterea asupra problemei dezar amiaza zilei de luni şi primul vor Totodată, în seara zilei dc 5 no în semn dc protest împotriva condiţii
pe săptămînă. mării generale şi totale pe baza bitor a fost delegatul R.A.U. joritate a reţelei feroviare franceze. iembrie întreaga reţea a posturilor de lor grele dc muncă, a salariului scă
raportului Comitetului celor 18 sta
* te de la Geneva. Acest raport a fost Marţi dimineaţă primul vorbitor Greva a fost declarată Ia apelul radio şi televiziune din Franţa a fost zut. Greva profesorilor de la liceele
transmis Adunării Generale şi se a fost V. A. Zorin, care a subli
referă la activitatea desfăşurată la niat că ultimele acţiuni ale Sta lansat de principalele organizaţii sin lipsită de programul obişnuit. La che tehnice va contiuua pînă la 14 no
Geneva în 82 de şedinţe între 2 iu iembrie.
nie şi 8 septembrie 1962. Un raport telor Unite au împins din nou lu dicale din Franţa — Confederaţia marea organizaţiilor sindicale ale zia
similar care se referă la perioada mea pe marginea războiului şi e-
dintre 14 martie — 1 iunie 1962 venimentele au arătat necesitatea Generală a Muncii, Force Ouvriere,
a fost depus mai de mult. maximă a găsirii unei^ soluţii asu
pra dezarmării, întrucît pericolul C.F.T.C. etc. La orele 7 (ora Parisu
Pînă în prezent pe masa Comi unui război termonuclear se cere
tetului Politic au fost prezentate a fi imediat lichidat. lui), principalele noduri dc cale fe riştilor, tehnicienilor şi a personalului In semn de solidaritate cu colegii
ca documente o rezoluţie propusă de
lin articol aî aoad. Leonid Sedov consaera! Brazilia în legătură cu considera V. A. Zorin a subliniat faptul rată Paris, Lille, Dijon, Lyon păreau administrativ, posturile de radio şi te lor din învăţămîntul tehnic, profesorii,
lansării raehetei cosmice în direcţia planetei Marie rea continentului Africii şi teritoriu că din nou evenimentele recente au
confirmat necesitatea eliminării ar pustii. Zgomotul puternicelor locomo leviziune şi-au încetat timp de o oră asistenţii şi studenţii de la facultă
lui Americii Latine ca zone denu-
melor nucleare şi a bazelor străine tive au încetat cu desăvîrşirc. programul lor obişnuit. Greva a fost ţile din Paris au hotărît la 6 noiembrie
clearizate, precum şi proiectul de încă din prima etapă a dezarmă
rii generale şi totale. Numeroşii călători din împrejurimile declarată în semn de protest împo de a declara la. 9 noiembrie o grevă
tratat asupra dezarmării generale triva sancţiunilor guvernului luate fa dc 24 dc ore.
MOSCOVA 6 (Agerpres). — TASS tuturor sistemelor alit la lansare, cît In continuarea şedinţei Comitetu Parisului care în fiecare dimineaţă se
transmite: şi în spa(iul lipsit de aer în condi şi totale sub un control internaţio lui Politic au vorbit delegaţii Ita
ţiile imponderabilităţii (această condi liei şi S.U.A. îndreaptă spre capitală n-au putut fo : rs;
La 6 noiembrie, ziarul „Pravda" a ţie nu poate fi reprodusă în mod sa
publicat sub semnătura academicia tisfăcător în cursul cercetărilor preli losi trenul. Greva începută la 6 no
nului Leonid Sedov un articol consa minare efectuate pe Pămînt).
crat lansării rachetei cosmice in di iembrie de feroviarii din Paris, Lille, in Yemen va începe o largă campanie
recţia planetei Mărie. Greutăţile teh Succesul, Subliniază savantul sovietic,
nice care au fost biruite cu prilejul a fost asigurat Pe baza unei analize Dijon, Lyon va fi urmată Ia 7 no pentru lichidarea analfabetismului
lansării laboratorului interplanetar in teoretice profunde. ..Pentru zborul cit
direcţia planetei Marte, scrie autorul, succes cu o durată de şapte luni a iembrie de cea a feroviarilor din cen
întrec tot ce s-a făcut pînă în pre unui aparat spre Marte a fost nece
zent. sar de asemenea să se realizeze sis trele feroviare Toulouse, Marsilia, CAIRO 6 (Agerpres). — întreaga ţară nu exista decît o sin
teme principiul noi, care trebuie să In anul viitor, în Yemen va înce
Acad. Sedov aminteşte că aparatul Bordeaux. 4 pe o largă campanie pentru lichidarea gură şcoală medie şi patru şcoli pri
a fost lansat de la bordul unui sa funcţioneze şi să fie dirijate timp analfabetismului. A fost trasat în li
telit artificial greu al Păminlultii. A Declaraţii lipsite de răspundere nii generale planul de zece ani pentru mare. Existau, de asemenea, clase să
fost necesar să se respecte cu precizie îndelungat de pe Pămînt, de la o
timpul de conectare a instalaţiilor ale unor congresmani americani O lurfună pafernîeă dezvoltarea învăţămîntului. Revoluţiei teşti, care cu greu puteau fi numite
propulsoare, să se asigure funcţionarea distantă de sute de milioane de kilo
metri“. în vesiuî Franţei i-a revenit o moştenire grea. In pre şcoli. In şcoli se învăţa coranul şi
"îj u m t j NEW YORK (Agerpres). — paşnică a situaţiei din regiunea Mării PARIS 6 (Agerpres). — zent, aproximativ 90 la sută din popu alte discipline religioase. *
Caraibilor, Unde planurile agresive ale Asupra coastelor Franţei s-au
TASS transmite : S.U.A. faţă de Cuba au fost dejucate abătut puternice furtuni. De o zi şi laţia Yemenului nu ştie să citească şi In anii viitori, principala atenţie va
datorită iniţiativei paşnice a guvernu jumătate o puternică furtună s-a fi acordată învăţămîntului elementar
In Statele Unite nu încetează încer lui sovietic. abătut asupra litoralului de vest a! nici să scrie. Pînă în ultimul timp, in şi pregătirii de învăţători.
ţării, tn noaptea de 5 spre 6 noiem
cările de a împiedica reglementarea brie, în regiunea Brest, viteza vîn-
tului a atins 130 km. pe oră. Nu
Barry Oldwater şi Bob Wilson, meroase nave s-an refugiat în grabă
în golfuri.
S c u rte ştiri © Scurteştiri © Scurte ştirimembrii republicani ai Congresului Viteza vîntuluî pe Coasta de Azur v e r s a s ! ¦i'i s a
într-o declaraţie comună publicată la a atins 120—130 km. pe oră. Nume
5 noiembrie au cerut ca preşedintele roase localităţi situate în imediata
apropiere a mării au avut de suferit
HARKOV. — La Harkov, R.S.S. 1956. La monumentul eroilor au lost dicamente „calmante", conţinind sub Kennedy să renunţe la angajamentul N E W YORK 6 (Agerpres). - TASS de ţările latino-americane în S.U.A,
Ucraineană, a fost întocmită schiţa de depuse coroane de flori. pagube. transmite: au scăzut în medie cu 20 la sută, în
proiect a Unei turbine cu abur cu un stanţe nocive pentru sănătatea oame luat de a nu întreprinde o invazie ir» O situaţie alarmantă din cauza timp ce preturile la mărfurile impor
singur ax, cu o putere de 750.000 kW. HAMBURG. — La Hamburg a avut Săptămînalul economico • financiar tate din S.U.A. au crescut cu 10 la
Ea va fi cea mai mare turbină din Ioc o demonstraţie de protest împotriva nilor. S-a constatat că aceste „calman Cuba şi s-au pronunţat pentru o agre ploilor torenţiale şi a inundaţiilor „Business W eek“ publică un articol sută.
lume. planurilor de înzestrare cu arma ato s-a creat în regiunile mediteranie- despre situaţia economică a Americii
mică a Bundeswehrului. Demonstraţia te" au o acţiune nocivă în special asu siune făţişă împotriva Insulei Libertă ne ale Franţei, din apropierea gra Latine în care subliniază că preturile In 1961 numai din cauza scăderii
HAVANA. — După cum relatează s-a desfăşurat sub lozinca : „Pretenţiile niţei cu Spania. Aici, în cîteva locuri preturilor la mărfurile exportate, ţă
agenţia Prensa Latina, producţia de Germaniei occidentale la arma atomică pra ficatului. ţii. a fost întreruptă comunicaţia pe la produsele agricole şi materiile pri rile Americii Latine au pierdut
sare a Gubei a atins cifra record de accentuează într»o măsură considerabi şosele. me minerale exportate in S.U.A. de 1.400.000.000 de dolari. Această su
125.884 tone metrice, depăşind în zece lă încordarea internaţională şi primej Dat fiind numeroase cazuri de îm Aceste îndemnuri agresive ale con- mă, subliniază revista, depăşeşte toate
luni cota anuală Fixată în planul eco dia de război 1“. (urile acestei regiuni scad mereu. In fondurile obţinute de aceste ţări m
nomic pe 1952. bolnăvire a persoanelor care au folosit gresmanilor sînt sprijinite de unii re schimb, preturile la mărfurile indus decursul aceluiaşi an silb forma de
GOPENHAGA. - Organizaţia din astfel de produse farmaceutice, Minis prezentanţi ai Pentagonului. Referin- triale importate de ele din S.U.A. „ajutor“ străin.
PARIS. — Proletariatul spaniol con Copenhaga a Uniunii Tineretului Go- terul Sănătăţii a întreprins o anchetă du-se la părerea cercurilor militare,
tinuă luptă sa grea şi perseverentă. munist din Danemarca a organizat o în urma căreia a hotărît interzicerea fostul comandant al colegiului mili cresc necontenit.
Muncitorii de pe plantaţiile de bumbac demonstraţie tn sprijinul Gtibef. in vînzării a 50 de medicamente nocive tar al armatei S.U.A., general maioi In perioada 1953—1961, scrie revi
din provincia Gordoba au declarat cursul demonstraţiei, tinerii danezi au .sănătăţii. în rezervă Max Johnson, scrie în re
grevă, oerînd majorarea salariilor. răspîndit manifeste în care guvernul vista „United States News and World sta, preturile la produsele exportate
este chemat să-şi aducă contribuţia la BLANTYRE, NYASSALAND. - La
LONDRA. — Muncitorii de la uzina Londra urmează să se deschidă în
de automobile din Dagenhatn a socie realizarea dezarmării generale. In semn
tăţii „Ford“, au hotărît să declare la carsul acestei săptămîni conferinţa cu Report“ că Statele Unite „ar trebui
17 noiembrie o nouă grevă în semn de de protest împotriva poziţiei pe care
protest împotriva încercărilor adminis s-a situat guvernul danez în legătură privire la viitorul teritoriului Nyassa- să-şi rezerve dreptul la o invazie în m=
traţiei de a se răfui cu activiştii sin fand, care face parte, după cum se Cuba în viitor dacă acest lucru va
dicali. cu acţiunile agresive ale S.U.A. îm ştie, din Federaţia Rhodesiei şi Nyas- f i cerut de împrejurări“. In S.U. A, Ç q® ma§ m a re d a i o rie
potriva Gubei, a avut loc o demonstra salanduluî.
LONDRA. — La 5 noiembrie, in Ga-
tnera Comunelor din Anglia au început ţie şi în faţa vilei unde locuieşte mi SAIGON. — Potrivit relatărilor agen Pentagonul construieşte baze pentru publică dm is to rie
discuţii asupra politicii economice a nistrul afacerilor externe al Danemar ţiilor de presă, în ultimele cîteva zile
pierderile unităţilor americane care ac rachete în Paraguay NEW YORK 6 (Agerpres). — păşit punctul cel mai înalt atins vreo
guvernului. cei. Demonstranţii au purtat pancarte ţionează în Vietnamul de sud au cres Revista „United States News and dată, .şi constituie cea mai mare dato
GAlRO. — La 6 noiembrie, peste cut Forţele patriotice care se opun re RIO DE JANEIRO 6 (Agerpres).— rachete. Aceste baze vor fi create în World Report“ reproduce extrase din- rie publică din istoria S.U.A Ea
pe care scria: „Jos miinile de pe gimului dictatorial af lui Ngo Dinii Presa paraguyană a publicat decla regiunea „Mariscal Estigarriba“. tr-un discurs rostit dc fostul preşe este cea m ai. mare datorie pe care a
^0.000 de locuitori din Port-Said s-au Diem au doborit un avion de bombar raţia „Frontului Unit al Eliberării dinte al Comitetului pentru alocaţii al avut-o vreodată un popor în istoria
adunat în Piaţa Eroilor pentru a cinsti Guba 1“, „Guba da, yankeii nu 1“. dament „B-26", un avion cu reacţie de Naţionale“ din Paraguay, în care sînt S.U.A. continuă să construiască în Camerei reprezentanţilor, Glarence Can-
memoria victimelor agresiunii din anul demascate planurile agresive ale S.U.A. centrul regiunii Chaco o mare bază non cu privire la situaţia financiaro lumii. Şi noi continuăm s-o sporim cît
ROMA. — .In ultima vreme, în goa vînăioare-bombardamenl „AD-6“, pre în Paraguay. aeriană militară. a Statelor Unite. de repede putem.
cum şi un elicopter. Patru membri, de Marele Stat Major al armatei ame
nă după cîştig, patronii unor fabrici naţionalitate americană ai echipajelor „Frontul Unit de Eliberare Naţio „Cheltuim anul acesta 115 miliarde Iată de ce puterea de cumpărare a
sînt daţi lipsă. Jn felul acesta, numărul ricane, se spune în declaraţie, a în nală“ cheamă poporul paraguyan, toa dolari ceea ce constituie suma cea mai
de produse farmaceutice din Roma. Mi oficial al pierderilor americane în Viet te popoarele Americii Latine să îm mare în timp de pace din istoria dolarului a scăzut la mai puţin de ju
namul de sud, în anul în curs, se ri cheiat cu guvernul paraguyan a! lui piedice pe aţîţătorii americani la răz Congresului american, a spus Glaren
lano, Neapole, Piacenza şi din alte dică la 37 de morţi şi 85 răniţi. boi să creeze baze militare în Para mătate. lată de ce a crescut costul
Strocssncr un acord cu privire la con guay şi în alte ţări ale continentului ce Cannon. Datoria publică este as
oraşe, au pus în vinzare numeroase me latino-american. vieţii pentru fiecare familie din S.U.A.
struirea de baze pentru instalaţii de tăzi de 302 miliarde dolari. Ea a de
Iată de ce aurul nostru dispare de Ia
Fort Knox“.
Redacţia $i administraţia ziarului :str. 6 Martie i \ 9. lelelon ; 188, 189, 75, 674. laxa plâUtâ in numerar conform aprobării Direcţiei Generale IM .l.R. n,. 263.328 din 6 noiembrie lfM9. — liparul; întreprinderea Roligrahcâ „i Ma.“ Deva.