Page 27 - 1962-11
P. 27
Nr. 24*18 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
In întreprinderile !â e
forestiere
Unităţile forestier# din regiunea m o stră an neri în urmă la preţul ăs cost şi la unele zor- J c Ca fl oile întreprinderi forestie-
obţinut anul acesta o seamă de realizări im Umenle. De asemenea, indicii de folosire a uti- * y re din regiunea noastră, I. Fi
portante. In cele 10 luni, planul producţiei glo ? Baia de Crif a fost înzestrată a-
bale a fost depăşit cu 3,6 la sută iar cel al pro lajelor nu s-au ridicat la nivelul cerinţelor.
ducţiei marfă cu 0,6 la sută. Unii indici de plan ( nul acesta ca o seamă de utilaje
n-au fost Insă realizaţi. S-au înregistrat rămi- Prin urmare e nevoie de o activitate mai in
; noi, de productivitate ridicată. In-
tensă pentru ca pină la sfirşitul anului planul
tre altele, forestierii au primit 2
să fie depăşit la toţi indicii.
•' funiculare de tip „Wissen“, 6 fie-
\ răstraie mecanice „Drujba“ fi 4
ACTIVITATE MULTILATERALA > tractoare rutiere. Majoritatea aces-
<’ tor utilaje au fost bine folosite;
REZULTATE HUME dovadă este productivitatea lor. Cu
\ un funicular, a cărui capacitate
lunară de transport este planifi
în primele 9 fttsil aîe finului în baza acestei organizări, şase brigăzi nia cu flerSsfraîd *Drujba° şi la faza cată la 600 m.c., s-a realizat in ^
cur®, întreprindere« i&restiarâ. Hune complexe an realizat 70 la sută faţă de scos-aproplai mecanic cu funiculare de ultimele două luni 750 fi respec
doara a obţinut importante realizări In 60 la ssrtă cît ia revenea din planul tip „Wyssen", „Mîneclu“ dccovile au- tiv 850 m.c.
îndeplinirea sarcinilor «ia plan. Planul de producţie al masei lemnoase pe tri totractate, tractoare rutiere şi K-D., In
producţiei globale a Î03t îndeplinit In mestrul III al a.c. S-a evidenţiat bri dicii de utilizare n-au fost realizaţi. Cu toate acestea, întreprinderea
proporţie de 111,5 la sută, Iar al pro gada condusă de Gheorghe Bombeş din Gara este cauza ? La lipsa unul front a obţinut In anul tn curs rezultate
ducţiei marîă în proporţie de 100,3 la parchetul Dîmbtil Nicttlui şl cea con do lucru continuu al utilajelor prin nesatisfăcătoare. Planul producţiei
sută. dusă de Ribi Bela din parchetul Do aprovizionarea neritmlcă se adaugă şi marfă n-a fost realizat, la preţul
sul Vadului. unele calamităţi naturale. In luna mar ’de cost s-au înregistrat mai puţine
In perioada îa oare ne referim, în tie, bunăoară, funicularul „Mîneclu* din economii decît era planificat. A-
treprinderea a realizat economii su S-au obţinut realizări frumoase şl In parchetul Dîmbul Nlcului fiind avariat ceastă situaţie se datorefte in spe
plimentare la preţul de cost, cu 185.000 ceea ce priveşte depăşirea planului pe de furtună nu a putut fi folosit toată cial unor deficienţe interne în ca
î®i mal mult decît prevede angaja sortimente. Aşa, bunăoară, la sorti luna. Dacă ne referim la celălalt grup priveşte organizarea muncii in
mentul anual. La «capitolul beneficii de utilaje amintit mai sus, vom vedea parchete, pregătirea din timp a
era planificat să se realizeze pînă la mentul buşteni de stejar pentru gater că distanţele de transport stnt mult mai condiţiilor de exploatare In vede
sîîrşitul amilul 288.000 lei şi «-a rea planul a fost realizat în proporţie de lungi decît cele stabilite în plan. rea asigurării îndeplinirii ritmice
lizat 620.000 lei. 183,8 la sută, ia lemn foioase pentru a planului la toţi indicii. O do
mină — 782 Ia sută, lemn foloase pen NeîndepHnirea indicilor intensivi de vadă in acest sens o constituie fi
Un factor hotărîtor ta dobândirea tru construcţii — 280,56 la sută ete. utilizare a agregatelor nu poate fi
acestor succese l-a constituit creşte Justificată însă prin aceasta. Dacă faptul că in vreme ce cu un fu
rea continuă a productivităţii muncii, Subliniem faptul că depăşirile mari exista mal multă preocupare şl interes
ca armare a introducerii tehnicii noi, de plan înregistrate la un număr de In folosirea şi dirijarea utilajelor re nicular nou instalat s-a obţinut o
îmbunătăţirea proceselor tehnologice şl 9 sortimente, faţă de 18 sortimente zultatele puteau fi mai bune.
aplicarea procedeelor moderne în ex plan, nu s-a făcut în detrimentul caii- productivitate ridicată, cu al doi
ploatare a masei lemnoase. Astfel, pro tăţîl sau al valorificării superioare a 0a toato deficienţele semnalate în
masei lemnoase. De exemplu, la sor lea s-a transportat, tn acelafi timp,
cu 110 şi respectiv 61 m.c. mai
'puţină masă lemnoasă.
ductivitatea muncii, pe cap de sala timentul le!mn de fag era planificat un folosirea necoresptmzătoare a utilaje Nici întrecerea socialistă n-a fost Soarta producţiei se hotărăşte
riat S-a realizat în proporţie de 100,4 indice da utilizare de 01,8 Ia sută şl
la antă. «-a realizat 70,2 la sută. ©u toate rea lor, merită evidenţiat faptul că la ma bine organizată. S-au hiat angaja vorabilă asupra îndeplinirii planului
lizării« bune, în activitatea întreprin la toţi indicii. La I.F. Haţeg, planul
înfăptuirea planului de măsuri t«h- derii s-au manifestat şl anele lipsuri. joritatea operaţiunilor indicele de ex mente generale fi nu s-a urmărit în parchete Ia mecanisme nu-i realizat. Nici la
nteo-organfeatorice este un alt factor Planul de desfacere, la sortimentul ploatare mecanică a fost în continuă 'desfăşurarea ei. Experienţa poziti doborît şi secţionat, nici la scos-apro-
eare a dus la succesele amintite lemn do foc, nu a fost îndeplinit. A- creştere. Rezultat» bune s-au obţinut vă n-a fost răspindită. In vreme întreprinderea forestieră Haţeg nu Insuficienta urmărire a procesului piat, nici la încărcare mecanică şi
ceasta se explică prin Indulgenţa con la operaţiunile de doborît şl secţionat, ce unii muncitori fruntaşi cum este şi-a realizat anul acesta unii indica de producţie în exploatări se dato- nici Ia cojit. „Justificări“ sînt o
Astfel, încă din trimestrul IV al anu ducerii întreprinderii faţă de urgenta sco3 şi apropiat, iar la încărcarea me tori de plan, fapt care o situează reşte şi faptului că nici cadrele c- mulţime. Dar nici una n-are o te
lai trecut conducerea întreprinderii s-a rea rezolvării acestei probleme şl mal pc un loc din urmă în întrecerea so xistente în întreprindere nu-şi fac con melie solidă. Bunăoară, o scamă de
îngrijit să asigure stocurile de u rn ă ales prin faptul că numărul de maşini canică s-a realizat un Indice mediu Paul Aurel, prezentat tn fotogra cialistă cu celelalte I.F.-uri. întrebat ştiincios datoria. Se merge prea pu fierăstraie mecanice stau nefolosite,
lemnoasă necesare exploatării în anul auto afectat acestei operaţii este cu care sînt cauzele pentru care între ţin în teren,’ iar atunci cînd se fac pentru că nu există muncitori califi
1902. Au fost pregătite centrele fores totul insuficient faţă de volumul mare mult superior celui stabilit de Direc fia noastră, cunosc bine utilajele prinderea a înregistrat rezultate ne- deplasări acestea nu sînt destul de caţi care să le manipuleze. Dar a-
tiere, punctele de lucru şl parchetele în de masă lemnoasă. D.R.E.F. Deva va mulţumitoare, tov. Danciu, directorul eficiente. Iată un exemplu. Şeful ser ceşti oameni ar putea exista dacă s-ar
vederea bunel desfăşurări a activităţii trebui să ia de urgenţă toate măsurile tivele Congresului al llf-lea al P.M.R. şi le manipulează cu spor, sînt al I.F. Haţeg, nc-a spus: viciului plan-organizarea muncii, tov. fi preocupat de acest lucru conduce
de producţie pe timp de Iarnă. Rato pentru a asigura transportul lemnu-’ pentru anul 1965 (faţă de 65 la sută ţii care se descurcă mai greu. Co Gheorghe Constantin, luni de zile nu rea întreprinderii şi D.R.E.F.-ul. Doar
iiarea parchetelor, stabilirea celor n a i iul de foc la depozitele din Ghelar şi s-a realizat 83 la sută). mitetul sindical nu s-a ocupat de — In primul rînd, neurmărirea ac a fost pe teren, sau a mers foarte şcoli de calificare în această meserie
Judicioase soluţii de exploatare, încă Hunedoara, întrurit în parchetele fo ajutorarea lor. tivităţii la locurile de muncă; în al puţin. Atuncd cum poate să facă o se organizează pe plan regional şi
din toamna anului 1961, şl-au dovedit restiere ale întreprinderii se găsesc Ţlnînd seama că sarcinile de plan doilea, fluctuaţia mare a cadrelor. bună planificare, o organizare supe au o durată de numai trei luni!
eficienţa în munca colectivului pen circa 9.000 m. steri de lemn pregătit pe anul forestier 1962—1963 sînt mult Posibilităţi pentru realizarea tu rioară a muncii? Se pare însă că şi
tru îndeplinirea pianului pe anul în şi apropiat la drumurile de acces auto. sporite, conducerea tehnico-adminis- Intr-adevăr, aşa stau lucrurile. A- în această privinţă tonul e dat tot In afară de aceasta, o seamă de
curs. In prezent, tn toate parchetele cestea sînt cauzele principale pentru de la D.R E.F.. deoarece şi tovarăşii utilaje importante — între altele
forestiere se aplică cu succes meto Conducerea întreprinderii se face vi tratlvă a întreprinderii, sub îndrumarea turor indicilor de plan există la care I. F. Haţeg a obţinut în anul în de aici desfăşoară uneori o activitate funiculare, încărcătoare electrice —
da de exploatare tn trunchiuri lungi novată şi de nerespectarea obligaţiilor curs rezultate ncsatiafăcătoarc. Să ve turistică şi nu de control eficace. In stau nefolosite. Şi aceasta din vi
cu presortare la cioată şl «Oftare de contractuale privind îlvfarea cantită organizaţiei de partid au luat din I.F. Baia de Criş. Aici lucrează dem însă de unde provin ele. ziua de SI octombrie a.c. a sosit la na întreprinderii şi în parte a
finitivă în depozitul final. Haţeg un inginer de la D.R.E.F. Era D.R.E.F.-ului, care n-au manifes
ţilor de mangal către G.8. Hunedoara. timp măsuri corespunzătoare. Au fost mulţi oameni harnici, pricepuţi. Tovarăşul Danciu explica insufici ora 11 cînd a sosit. In centrala în tat preocupare pentru instalarea
Organizarea muncitorfior tn brigăzi întocmite în mare parte devizele de ex Este nevoie însă de mai multă pre enta urmărire a activităţii la locurile treprinderii, în mod normal, nu trebuia noilor mecanisme şi folosirea raţio
complexe, mari şl mici, după nevoi, In ce priveşte gradul de folosire a ploatare şi s-au stabilit procesele teh ocupare din partea întregului co de muncă prin lipsa cadrelor cores să fie aproape nimeni. Şi-atunci, ce nală a celor mai vechi.
cu plata în acord global, stimulează utilajelor, pe faze de operaţiuni, nu nologice penfru toate parchetele. S-au lectiv, de o organizare superioară punzătoare din centrala întreprinderii, făcea inginerul din Deva? Practic
iniţiativă muncitorilor şi îi mobilizea întotdeauna eie au fost exploatate Ju asigurat de asemenea condiţii bune a muncii ceea ce — în parte — c adevărat. pierdea vremea, în timp ce putea De fapt, în acest fel se explică şi
ză la realizarea sarcinilor de plan. Pe dicios. La doborii şi secţionat meca- de viaţă muncitorilor. La întreprindere se duce lipsă de ca merge la Haţeg cu o seară înainte, nerealizarea planului la unele sorti
dre. Postul de mecanic şef e vacant, sau mai de dimineaţă (chiar şi cu mente.
S. TRUŢA a şefului serviciului de investiţii, de autobuzul), ca să ajungă Ia punctele
asemenea; lipsesc apoi şefi de sectoare de lucru din timp şi să lucreze!
sasn etc. Credem că de această situaţie
se face vinovată în mare măsură con
in d icii de mecanizare ducerea Direcţiei regionale a econo
stnt foarte im portanţi miei forestiere — Deva (director tov. Toate acestea au o influenţă nefa Ing N. ANDRONACHE
Carpinecz), care nu numai că n-a luat
măsuri pentru încadrarea acestei în
Gradul de mecanizare el exploa timpiai cu cojltoarcn mecanică de treprinderi cu cadre corespunzătoare, Sînt necesare măsuri
tărilor forestier» creşte da In un an la Feneş în timpul verii. dar a practicat metoda luării unor operative şi eficiente!
la altul. Astăzi, muncitorii fores ingineri de la întreprinderi la direcţie.
tieri mînulesc cu pricepere fierăs O deficienţă mare este aceea că Pînă în prezent au fost luaţi doi in întreprinderile fores tid nu pot fi traşi la zurile din anul acesta,
nu s-a urmărit realizarea planu gineri, iar acum se pare că vrea să-l tiere din regiunea răspundere asupra fe cînd o serie de uti
trăul mecanic la doborîtul şi sec lui pa flecare mecanism în parte. ia pe al treilea. Serviciul investiţii noastră au obţinut a- lului cum se achită do, laje au stat nefolosi
ţionatul arborilor. Locul tracţiunii Drept urmare nu s-a putut face o — unul dintre cele mai importante nul acesta o seamă de sarcini în procesul de te (la I. F. Sebeş, I. P.<
animale este luat tot mal mult de analiză minuţioasă a cauzelor care servicii — n-a avut de la înfiinţarea rezultate bune. Majori producţie. De aseme Orăştie) pentru că
funtculare şl tractoare. Numai în au condus Ia nefolosirea lor cu întreprinderii, şef. Anul acesta se gă tatea au îndeplinit şi nea, nu peste tot au n-au avut front de
anul acesta, pînă în prezent la ex randament mai mare. Bunăoară, o sise, în sfîrşit, un cadru corespunză depăşit planul valoric fost asigurate cele mai lucru, să nu se. mat
ploatările I.F. Sebeş au fost in macara, sosită tn trimestrul Ii, tor. Dar el n-a lucrat decît două şi productivitatea mun bune condiţii de mun repete.
cii. Cele mai frumoa că şi de viaţă mun
troduse două funiculare de tio a stat nefolosită tn curtea între luni, pentru că D.R.E,F.-ul l-a luat...(?l) se realizări au fost citorilor forestieri. Planurile 'de măsuri
„Wyssen" şl unul „Mtneclu", 10 prinderii din cauză dă n-au fost pre Fără îndoială că o asemenea prac obţinute de I, F. Hu trebuie să aibă vn ca
fierăstraie mecanice „Drujba" şi o nedoara — unde lu Slab a fost organi racter mai concret.
macara. Toate acestea au meni gătite condiţiile pentru a se lucra -«as»* Qşfh—lL**. tică e greşită. Soarta producţiei se crează un colectiv mic, zată şi întrecerea so $i mai ales, e nevoie
hotărăşte în parchete, acolo la ex dar harnic. Succesele cialistă. In multe lo ca aceste planuri să
rea de a înlocui munca fizică a oa cu ea. Din această cauză planul la ploatări şl nu la Deva, în birourile obţinute nu se ridică în curi se iau angaja fie duse la îndeplini
menilor, de a fac» ca producţia şi direcţiei. Or, dacă în sectoare nu să la nivelul ceiinţe- mente la general, dar re. Pentru aceasta
încărcare mecanică a rămas nerea lor. Deşi posibilităţi chiar şi atunci cînd trebuie ca col puţin o
lizat. pentru îndeplinirea se iau angajamente dată pe lună să fie,
planului la toţi indicii concrete nu se urmă analizat stadiul înde
productivitatea muncii să craască Planul mecanismelor a fost strf* MACARAUA: — Dar bine mă, pînă cînd credeţi că vă mai sînt cadre corespunzătoare, care să au existat, ele n-au reşte îndeplinirea lor, plinirii fiecărui obiec*
mereu.- bllit în funcţie de capacitatea lor. înghit nepăsarea ? I coordoneze activitatea, nu pot fi ob fost folosite raţional. cîştigătorii fiind stabi tiv.
Deci este pe deplin realizabil. Fap ţinute realizări frumoase oricîţi ingi liţi pe baza realiză
UrmărlnH însă felul în care s-a tul că n-a fost îndeplinit atestă Unele conduceri de rilor planului. La 1. F, La rindui ei, Direc
realizat planul pe mecanisme tn tocmai lipsa de preocupare pentru neri va avea D.R.E.F.-uL întreprinderi (cum es Haţeg, de pildă, situa ţia regională a econo
primele 9 luni ale anului la aceas folosirea lor raţională. Efectuarea te cea din Haţeg) au ţia îndeplinirii anga miei forestiere aste,
tă Întreprindere, vom vedea că lu la timp şi de bună calitate a lu vorbind, nu prea şi-a trăit viaţa, ă desfăşurat o activitate jamentelor se urmă 'datoare să ia măsuri
crurile nu stau tocmai bine. In crărilor de Întreţinere şi reparaţii, dezlînată, fără pers reşte numai o dată la pentru ajutarea mai
afară de funlcularele „Wyssen“,- la după un grafic bine stabilit, apro respins propuneri importante, apre pectivă. Aici a lipsit lună ! eficientă a fiecărei
toate celelalte s-au Înregistrat ră- vizionarea ritmică şi în cantităţi su controlul îndeplinirii întreprinderi, I. F. Ha
mînerl în urmă. O realizare de 90 ficiente cu materie primă, luarea ciate ca bune, numai pentru faptul A ceeaşi grifă, fa ţă ¦ sarcinilor, munca efec O cauză pentru care ţeg a dus lipsă
1» sută s-a înregistrat doar la do- operativă a celor mai eficiente mă că autorii lor nu s-au străduit în sie fo a ie so r tim e n te le ! tivă de îndrumare la planul de producţie de masă lemnoasă,
borît şi secţionat mecanic, în rest suri de preîntâmpinarea strangulă deajuns să le aplice. Este o metodă punctele de luau, în n-a fost realizat inte dar D.R.E.F,, n-a in
cu mult mai puţin. rilor, sînt condiţii esenţiale pentru cît se poate de greşită care dău parchete, acolo unde gral, este folosirea de tervenit la timp. E
a obţine cu ele productivităţi spo nează mişcării de inovaţii şi în ge se hotărăşte soarta fectuoasă a timpului bine ca asemenea ca
O explicaţie, îrrtrucîtvă înteme rite. producţiei. In mai de lucru. La I. F. zuri să nu se mai
iată, pentru nerealizarea planului neral creşterii nivelului tehnic al întreprinderea forestieră din Orăş- important, nu este realizat. La fel multe locuri planurile Sebeş de pildă, indice întîmple. D.R.E.F. să
la doborît-secţlonat mecanic, este In ridicarea gradului de meca producţiei. Inovatorii sînt promo tie şi-a realizat planul producţiei de rău se stă şi la parchetul Cu- de măsuri tehnico-or- le de utilizare a tim- intervină as măsuri
faptul că în primul trimestru n-au nizare a lucrărilor în exploatările tori al noului. Ei trebuie sprijiniţi globale pe primele nouă luni ale gir, de unde se exploatează buştenl- ganizatorice au fost pulid de lucru este eficace pentru realiza
putut fi folosite fierăstraiele din forestiere are o importantă deose şi îndrumaţi cu grija în realizarea acestui an în proporţie de 101,64 la gater de fag. date uitării (I. F. de numai 97 la sută, rea integrală a tutu
cauza zăpezilor. Funlcularele „Mî- bită mişcarea de inovaţii şl raţio concepţiilor lor. Atunci cînd inova sută. Acest lucru a fost posibil da Sebeş, I. F. Haţeg la alta întreprinderi ror sortimentelor (a-
neclu“ n-au fost Instalate In anul nalizări. La I.F. Sebeş numărul ţiile sînt considerate bune pentru torită depăşirii sarcinilor la unele Au existat apoi deficienţe în con etc). O dată întocmi este şi mai scăzut. La cum, în spesial, a lem
1962. Pe de altă parte însă, tre propunerilor de Inovaţii a scăzut a fi aplicate, este necesar să li se sortimente cum ar fi buşteni gater trolul şi îndrumarea exploatărilor, te, aceste planuri au aceasta a dus, tn par nului de foc) şi folo
buie remarcată lipsa unei întreţi anul acesta cu mai mult de 60 la creeze în acest sens toate condiţiile. răşinoase, lemn rotund de stejar, în organizarea muncii. Aşa se face fost puse in sertare şi te, şi normarea de sirea raţională a tu
neri Judicioase a mecanismelor, sutiă faţă de aceeaşi perioadă a lemn rotund răşinoase şi altele. A că la unele sortimente s-au înregis lăsate acolo, neur- fectuoasă a muncii în turor mecanismelor.
anului trecut. Aceasta pentru că Cu alte cuvinte activitatea de ri fost neglijată însă realizarea pla trat depăşiri prea mari (de exemplu mărindu-se felul cum unele locuri
slaba aprovizionare a acestora cu n-a existat preocupare pentru apli dicare a nivelului tehnic al produc nului la alte sortimente, şl încă la la buşteni gater-răşinoase), iar la se îndeplinesc obiec In fine, sînt necesa
carea unor propuneri' preţioase. Ino unele foarte Importante cum sîn t: altele, planul s-a îndeplinit în pro tivele cuprinse în ele. in ultimul timp se re pregătiri temeinice
piese de schimb şi carburanţi. Apoi, vatorii n-au fost sprijiniţi în rea ţiei la I.F. Sebeş a fost lăsată anul lemn de fag pentru construcţii ru porţii mult piea mici. Graficele de observă o îmbunătăţi pentru iama viitoare.
rale (sortiment la oare planul a producţia pa sortimente, la parche In general s-a înre re în activitatea I. Fa Lipsurile din iarna
de multe ori au existat strangulări lizarea obiectivelor lor şl astfel acesta pe planul al doilea. Este ne fost îndeplinit doar în proporţie de ta au fost doar formale. Dirijarea gistrat o mare fluc urilor, ceea ce înseam trecută să fie o lec
s-au demobilizat. 57,5 la sută), lemn celuloză fag eiploatărlî nu s-a făcut după cum tuaţia în rinrlurile nă că pînă la sfirşi ţie pentru toate în
'din cauză că nu s-au creat condi cesar deci să fie impulsionată. Şi în (57,61 la sută), cherestea de fag prevedeau graficei« respective. muncitorilor. O cauză tul anului poate fi treprinderile forestiere.
(98,14 la sută), lemn de mină-ră- •— şi una dintre ce recuperată rămînerea Acum, cînd timpul e
ţii bune de lucru. Nu s-a făcut a acest sens se cere mal multă pre şinoase (64,20 la sută), blle-răşi- O altă cauză care a dus la ne- le mai importante —• în urmă şi planul încă favorabil, să se
îndeplinirea planului la toate sor constă în faptul că poate fi depăşit la toţi ia măsuri pentru asi
aprovizionare ritmică a mecanisme ocupare atît din partea serviciului timentele este şi lipsa de braţe de munca politico-educa- indicii. gurarea cu alimente a
tivă în parchete s-a sectoarelor forestiere,
lor cu materie primă. Aşa s-a în- tehnic ( inginer mecanic principal desfăşurat necorespun Este necesar să se ia să se execute toate
zător. Munca de par toate măsurile pentru lucrările de întreţine
Ioan Zahiu), cît şi a conducerii în tid în unităţile fo asigurarea masei lem re a cabanelor, să se
treprinderii. restiere nu s-a desfă noase necesare înde facă pregătirile nece
şurat la nivelul cerin plinirii ritmice şi in sare exploatării lem
Comisia de inovaţii, care, la drept Ing. GH. COMŞUŢA noase (24,73 la sută), buşteni-ga- muncă. Dar nici pentru înlăturarea ţelor şi din cauză că tegrale a planului de nului şi în condiţii de
ter de fag (restanţă 2.000 m.c.)',' acestui neajuns conducerea între unii membri de partid, producţie. iarnă grea.
ş.a.m.d. NeîndepHnirea planului la prinderii nu a făcut prea multe. lucrători la I. F.-uri, De asemenea, trebu După cum spuneam
ie creata astfel de mai sus, toate unită
aceste sortimente a făcut ca pla Dacă muncitorilor forestieri 11 s-ar fac parte din or condiţii de lucru incit ţile forestiere au po
fiecare utilaj să fie sibilitatea să-şi înde
nul de beneficii să nu fie realizat, fi asigurat cele mal bune condiţii ganizaţiile de partid folosit la întreaga ca plinească planul la toţi
pacitate. Stă în pu indicii. E necesară in
iar preţul de cost să fie depăşit. d° cazare şi de muncă, fluctuaţia din satele unde domi tinţa tuturor între să o activitate mai
prinderilor să la ast
Dar să ne oprim asupra cauze ar fi fost evitată. ciliază. Se înţelege că bogată, mai susţinută.
fel de măsuri incit ca-
lor ce au dus la neîndeplinlrea pla Un factor hotărîtor în realizarea aceşti membri de par-
nului la toate sortimentele. In pri planului la toate sortimentele îl con
mul rînd trebuie arătată orientarea stituie şl felul în care comitetul de
greşită pe care a avut-o conduce partid îndrumă activitatea econo
rea I.F. Orăştie. Pentru a-şi în mică a întreprinderii. Or, comi
deplini planul producţiei globale, tetul de partid al I.F. Orăştie n-a
ea s-a orientat spre realizarea şi urmărit îndeaproape felul cum sînt
depăşirea planului la unele sorti îndeplinite sarcinile de producţie,
mente uşor de realizat, neglijîndu-la Nu s a îngrijit ca birourile orga
pe celelalte. Apoi, n-a fost urmă irizaţiilor de bază să analizeze si
rită înfăptuirea tuturor măsurilor tuaţia îndeplinirii planurilor pe sor
prevăzute în planul M.T.O. Spre timente. Aşa s-au petrecut lucru
exemplu, în planul de măsuri teh rile la Grădişte şi Cugir. La sec
nice şi organizatorice, este pre toarele productive, membrii de partid
văzută organizarea de brigăzi n-au primit sarcini concrete, lega
complexe, cu plată în acord glo te de Îndeplinirea planului la toa
bal. Această măsură n-a fost rea te sortimentele. Nu s-a desfăşu
lizată la toate parchetele. Foarte rat o susţinută muncă politică în
rău se stă la parchetul Grădişte, parchete şl sectoare în sprijinul rea
lizării sarcinilor de producţie la
unde planul de producţie la sor toţi indicii.
- 'famţteră OaşarJSu. Muncitorii [ereftbsri 'dezleagă i m nele de foc aduse de funicular,
timentul celuloză fag, un sortiment
D. CRIGOVEÂNU
