Page 28 - 1962-11
P. 28
PAG. « DRUMUL SOCIALISMULUI :sir >448
7 Noiembrie la Moscova . „ Y . ^ e r . e r c Yi Di * Hi TIMPI F STIOI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIR! _
Parada militară şi demonstraţia
sărbătorească din Piaţa Roşie
MOSCOVA 7 (Agerpres). - TASS Mareşalul Malinovski a amintit că mici ale rachetelor cu ajutorul cărora Telegrama Prezidiului C.C. ai P .G .U .S . O lovifură dată politicii de apartheid
transm ite: Uniunea Sovietică promovează neabă au fost lansaţi sateliţii Pămîntului Şl
tut politica de coexistenţă paşnică a ai Soarelui, a fost fotografiată partea adresată lui Anasfas Mikoian Adunarea Generală cere excluderea
In dimineaţa zilei de 7 noiembrie, statelor cu orînduiri sociale diferite şi invizibilă a Lunii, au fost plasate pe
a avut loc în Plaja Roşje — inima ca- urmăreşte rezolvarea tuturor probleme orbită navele din seria „Vostok", avînd din O.N.U. a Republicii Sud-Africane
pitalel U.R.S.S. — festiv pavoazată, lor litigioase prin tratative. „Dar, dacă la bord cosmonauţi şi cu totul recent
parada militară şi demonstraţia sărbă contrar voinţei tuturor popoarelor, im — staţia interplanetară „Marte-1". MOSCOVA 7 (Agerpres). — rea cuceririlor revoluţiei, împo NEW YORK 7 (Agerpres). — vemului R.S.A.: să rupă relaţiile di
torească consacrată celei de-a 45-a ani perialiştii vor cuteza să dezlănţuie un care a străbătut pînă acum peste TASS tran sm ite: triva uneltirilor Imperialismului, plomatice ca R.S.A. sau să se abţină
versări a Marii Revoluţii Socialiste din nou război mondial, ei vor pritni o 1.600.000 km. Au defilat, de asemenea, în lupta pentru triumful măre La 6 noiembrie, Adunarea Genera de la stabilirea unor asemenea re la ţii:
Octombrie. contralovilură zdrobitoare“. rachete cu destinaţie strategică. Aceste Prezidiul C.C. al P.C.U.S. a a- ţelor idealuri revoluţionare, al să închidă porturile pentru toate navele
rachete au făcut să dispară din stra dresat lui Aniastas Mikoian, marxism-lenlntsmu lui. lă a O.N.U. a solicitat din nou Con care navighează sub pavilionul R.S.A.;
In tribunele de ambele părţi ale Ministrul apărării al U.R.S.S. a de tegia militară noţiunea de invulnera pr im-vicepreşedinţe al Consiliu să interzică navelor lor să ancoreze în
Mausoleului, pe frontispiciul căruia stă clarat că ostaşii Armatei sovietice şi bilitate geografică. lui de Miniştri al U.R.S.S., care / . Kadar a sosit siliul de Securitate să ia în discuţie porturile din R.S.A.; să boicoteze toate
scris numele nepieritor ,,Lenin" se Flotei maritime militare „stau cu vi-, se află In Cuba, o telegramă de la Moscova mărfurile R.S.A.; să nu exporte mărfuri
aflau invitaţii: muncitori şi oameni de gilenţă de strajă muncii constructive a Parada, care a durat trei sferturi de felicitare cu prilejul zilei de 7 problema excluderii guvernului rasist in R.S.A., inclusiv arme şi muniţii; să
ştiinţă, colhoznici şi studenţi, deputaţi oamenilor sovietici şi sînt gata să-şi oră, a fost încheiată prin defilarea fan Noiembrie. In telegramă se 'MOSCOVA 7 (Agerpres). — refuze avioanelor R.S.A. dreptul de a
în Sovietul Suprem, ofiţeri superiori ai îndeplinească cu cinste datoria patrio farei militare. Ocupînd aproape întrea- spune printre altele: te rugăm TASS tran sm ite: al Republicii Sud-Afrlcane din Organi zbura prin spaţiul lor aerian şi de a
Armatei Sovietice şi Flotei maritime mi. tică faţă de ţară“. ga lăţime a pieţei ea a trecut în sune să feliciţi cu căldură, din toa ateriza pe teritoriul lor. Rezoluţia preve
iitare. Printre invitaţi se aflau repre tele marşului „26 iulie“ — melodie re tă inima pe tovarăşul Fidel Răspunzând invitaţiei C.C. al zaţia Naţiunilor Unite. de constituirea unui comitet special pen
zentanţi ai partidelor comuniste şi soli S-au tras salve de artilerie, s-a in voluţionară a îndepărtatei şi în acelaşi P.C.U.S. şi guvernului U.R.S.S., tru supravegherea politicii rasiste a gu
ai ţărilor socialiste frăţeşti, diplomaţi tonat Imnul Uniunii Sovietice. timp atît de apropiatei Cuba. Castro, gloriosul conducător al în seara zilei de 7 noiembrie a Rezoluţia, aprobată de Adunarea Ge vernului R.S.A. tn intervalul dintre
şi ataşaţi militari străini. sosit la Moscova Janos Kadar,
După tradiţie, parada a fost deschi După parada militară sunetele solem revoluţiei cubane, să transmiţi prim-searetar al C.C. al P.M.S.U., nerală, împuterniceşte Consiliul de Se sesiunile Adunării Generale a O.N.U.
Cei prezenţi au întîmpinat cu ovaţii să de Academia Militară „Frunze“ — ne ale fanfarelor au vestit începerea preşedintele Guvernului Revo Acestui comitet i se încredinţează sar
apariţia la tribuna centrală a Mauso şcoala viitorilor comandanţi de oşti ai demonstraţiei sărbătoreşti a locuitori- prietenilor şi tovarăşilor săi de luţionar Muncitoresc Ţărănesc curitate să ia măsurile cuvenite, in cina de a prezenta rapoarte direct Adu
leului a conducătorilor Partidului Co Armatei sovietice. Apoi prin faţa tri lor Moscovei. Ungar. nării Generale şl Consiliului de Secu
munist şi guvernului sovietic în frunte bunelor au defilat ofiţerii şi generalii luptă un cald salut. clusiv aplicarea sancţiunilor, pentru a ritate.
cu N. S. Hruşciov. Academiei politice-inilitare „Lenin", ai Tradiţionala demonstraţie a fost des-
Academiei de geniu-artilerie „Dzer- chisă de sportivii din Moscova. Cîteva Moscova şi Havana, Uniunea asigura îndeplinirea de către guvernul
Ministrul Malinovski, care a primii
Sovietică şi Cuba vor fl în veci R.S.A. a rezoluţiilor Adunării Generale
alături în lupta pentru apăra şi Consiliului de Securitate, care cer
acestui guvern să renunţe la politica
rasistă. '
Rezoluţia prevede ca statele membre
ale O.N.U. să înfăptuiască următoarele
măsuri împotriva politicii rasiste a gu-
parada, însoţit de mareşalul Krîlov, a jinski“, ai academiilor aeriene militare. mişcări şi pe granitul cenuşiu al pieţei Pentru această rezoluţie au votat de
Ei erau urmaţi de subunităţile şcolilor sportivii formează din trupurile lor o
trecut în revistă trupele aliniate în militare, marinarii, grănicerii şi, în S ă r b ă to r ir e a zilei «le ? Noiem brie legaţiile din 67 de ţări (ţările socialiste
Pîaţa Roşie şi pe arterele învecinate şi sfîrşit, în aclamaţii calde de salut şi stea şi cifra „45". şi ţările afro-asiatice). Au votat contra
a felicitat pe ostaşii sovietici cu prile „Slavă Comitetului central leninist delegaţiile din 16 ţări (Inclusiv S.U.A..
jul celei de-a 4B-a aniversări a Marelui aplauze au defilat cei mai tineri par al partidului nostru 1“ răsună vocile ia străinătate Anglia şi Franţa). 23 de delegaţii s-au
Octombrie. ticipanţi la paradă — elevii şcolilor mi. celor 5.000 de sportivi. abţinut de la vot (în principal cele din
Iitare „Suvorov“ şi „Nahimov“. R. P. Polonă R. P. Ungară lutat cu deosebită căldură apariţia in ţările latlno-americane).
In acordurile solemne ale marşului Din rîndurile sportivilor se desprin prezidiu a lui A. I. Mikoian, prim-
„Slavă ţie“, ministrul apărării s-a ur In piaţă au defilat ostaşii diviziei de un grup de copii, în costume de VARŞOVIA 7 (Agerpres). — BUDAPESTA 7 (Agerpres). — vicepreşedirte al Consiliului de Mi Geneva: Puterile
cat la tribuna Mausoleului. El a ros de gardă de infanterie motorizate Ta cosmonauţi, care oferă flori conducă La 6 noiembrie, în Sala Congreselor Cu prilejul celei de-a 45-a aniver niştri al U.R.S.S. La adunare, primul
tit o cuvîntare adresată ostaşilor, oa man. Au trecut în viteză autocamioane torilor Partidului Comunist şi ai guver din Palatul culturii şi ştiinţei din Var sări a Marii Revoluţii Socialiste din a luat cuvîntul A. I. Alekseev, amba occidentale împiedică
menilor muncii din Moscova, întregu de transport, urmate de maşini blin nului sovietic. şovia a avut loc o adunare festivă con Octombrie, a avut loc la Teatrul sadorul extraordinar şi plenipotenţiar realizarea acordului
lui popor sovietic şi invitaţilor străini. date. sacrată celei de-a 45-a aniversări a „Erkel“ din Budapesta o şedinţă fes al U.R.S.S., în Republica Cuba. Carlos cu privire la încetarea
Moscoviţii poartă lozinci, machete, Marii Revoluţii Socialiste din Octom tivă. Din prezidiul şedinţei festive Rafael Rodriguez, membru al condu experienţelor cu arma
Mareşalul Malinovski a declarat eă Şi-au făcut apariţia impetuos trupele ale celor mai noi maşini şi aparate. brie. La adunare au luat parte W. Go- au făcut parte Istvan Dobi, preşedin cerii naţionale a Organizaţiilor revo
anul acesta, sărbătorirea Marelui Oc de desant. Stîrneşte entuziasm tehnica Deasupra coloanelor plutesc portretele mulka, prim-secretar al G. G. al tele Consiliului Prezidenţial al Re luţionare integrate din Cuba, directo nucleară
tombrie „coincide cu prima âniversare lor, — inclusiv instalaţiile de artilerie conducătorilor Partidului Comunist şl P.M.U.P., A. Zawadzkl, preşedintele publicii Populare Ungare, membri ai rul Institutului naţional pentru re
a luptei pline de abnegaţie a oamenilor autopropulsate. In urma infanteriei ae ai guvernului sovietic. Aproape fiecare Consiliului de Stat al R.P. Polone. Biroului Politic al C.C. al Partidului forma agrară, a prezentat apoi un am GENEVA 7 (Agerpres)1. — TASS
sovietici pentru traducerea în viaţă a ropurtate au venit tancurile de luptă, coloană poarlă o carte mare deschisă Raportul Ia adunare a fost prezentat Muncitoresc Socialist Ungar, vete plu raport consacrat celei de-a 45-a transmite:
măreţului program al construcţiei co capabile să descopere pe inamic în con pe care scrie „Programul P.C.U.S.". de J. Gyramriewicz, preşedintele Con rani ai mişcării muncitoreşti, repre aniversări a Marelui Octombrie. Cu
muniste, stabilit de istoricul Congres diţii de zi şi de noapte, distrugîndu-t siliului de Miniştri al R. P. Polone. zentanţi ai ştiinţei şi culturii, pre vintele de salut rostite de el in cin La 6 noiembrie, 'a avut loc o şedin
al XXH-lea al P.G.U.S.“. cu focul lor precis. Au urinat în forma Constructorii din moscova poarta Asistenţa a salutat cu căldură cuvîn- cum şi V. I. Ustinov, ambasadorul stea prieteniei indestructibile şi veşnice
ţie de apărare instalaţiile autopropul tarea rostită de A. B. Arlstov, ambasa Uniunii Sovietice în R. P. Ungară. dintre popoarele sovietic şi cuban au ţă ordinară a Subcomitetului celor trei
„De la asaltul Palatului de Iarnă la sate de artilerie antiaeriană, avînd me o pancartă: „In cinci ani — locuinţe dorul U.R.S.S. în R.P. Polonă. fost ovaţionate îndelung şi cu multă puteri în problema încetării experlen«
asaltul Cosmosului— acesta este dru nirea să respingă atacurile aeriene. pentru 2 milioane de oameni!“. Munci Raportul cu privire la însemnătatea căldură. ţelor cu arma nudeară.
mul glorios parcurs de patria noastră în torii de la uzina „Vladimir Ilici“, cu R. D. Germană Marii Revoluţii Socialiste din Octom
cele patru decenii şi jumătate care au Coloanele de artilerie au fost înche noscuţi prin înalta calitate a produse brie a fost prezentat de Zoltan Ko- R. P. Bulgaria După cum s-a aflat, li şedinţă au
trecut“, a spus ministrul apărării al iate de tunurile supraputernice, care lor lor, proclamă : „Sovietic — înseam BERLIN 7 (Agerpres). — mocsin, membru supleant al Biroului luat cuvîntul delegaţii Uniunii Sovie
iU.R.S.S. pot distruge orice fortificaţii defensive nă e x c e le n t„ F ie c a r e al cincilea lo La 6 noiembrie, a avut loc la Berlin Politic al C.C. al P.M.S.U., şeful co SOFIA 7 (Agerpres). — tice, S.U.A. şi Angliei. Reprezentanţii
şi să asigure înaintarea nestînjenitâ cuitor din U.R.S.S. învaţă“ scrie pe o o şedinţă festivă la care au participat legiului redacţional al ziarului „Nep- In dimineaţa zilei de 7 noiembrie occidentali nu au prezentat propuneri
El a subliniat că sistemul mondial a trupelor. pancartă dusă de studenţii de Ia In szabadsag“,- sute de mii de locuitori ai Sofiei s-au noi de natură să înlesnească regle
socialist, care creşte şi se întăreşte pe stitutul energetic. reprezentanţi ai oamenilor muncii din adunat in piaţa „9 Septembrie" pentru mentarea problemei încetării experien-'
zi ce trece, îşi demonstrează superio O animaţie vizibilă în tribune au Franţa a participa la demonstraţia organiza ţelor nucleare în condiţii reciproc ac
ritatea incontestabilă asupra capitalis produs trupele de rachete care au apă Deasupra coloanei oamenilor de ştiin toate regiunile R.D.G. pentru a sărbă tă cu prilejul celei de-a 45-a aniver ceptabile.
mului şi exercită o înrîurire hotărâtoa rut în Piaţa Roşie. ţă de la Academia de Ştiinţe a U.R.S.S., tori cea de-a 45-a aniversare a Marii PARIS 7 (Agerpres). — sări a Marii Revoluţii Socialiste din
re asupra întregului mers al dezvoltă se află pancarta: „Cucerirea Cosmo Revoluţii Socialiste din Octombrie. Mii de oameni au umplut pînă la Octombrie. Reprezentantul U.R.S.S., S. K. Ţa-
rii sociale. Instalaţiile uşoare cu sisteme de ra-' sului este un triumf al omului sovie refuz uriaşa sală a Palatului spor rapkiri, a relevat necesitatea unei ase
chete au trecut în ritm lent. Ele erau tic, al energiei, voinţei şi raţiunii sale“. Printre ce, prezenţi se afla W. Ul- turilor din capitala franceză, unde a La Tribuna Mausoleului „Gheorghi menea reglementări El a amintit că
Un pericol serios pentru cauza păcii urmate de rachetele antiaeriene de cu In rîndurile demonstranţilor păşesc fi avut loc un miting consacrat celei de-a Dimitrov“ se aflau conducători de aproape toate statele membre ale O-N.U.
l-au Implicat acţiunile cercurilor impe loare argintie, in formă de săgeată, zicienii care au descoperit noi posibi brichf, prim-secretar al C.C. al PiS.U.G., 45-a aniversări a Marii Revoluţii So partid şi de stat ai R. P. Bulgaria, doresc ca acordul să fie atotcuprinză
rialiste din S-U.A. împotriva Republicii aceleaşi racheie antiaeriene care au po lităţi de folosire paşnică a energiei nu preşedintele Consiliului de Stat al cialiste din Octombrie. conducătorii delegaţiilor partidelor co tor, ca el să interzică toate experien
Cuba, a arătat mareşalul Mali- tolit elanul spionilor americani de a cleare, biologi, ch!mişti, istorici. In faţa celor adunaţi a rostit o am muniste şi muncitoreşti frăţeşti care ţele cu arma nucleară fără excepţie
novskl. „Aceste acţiuni brutale ale zbura deasupra teritoriului sovietic. Ori R.D.G., membri ai Biroului Politic al plă cuvîntare Jeannette Vermeersdi, participă la Congresul P. C. Bulgar, — în atmosferă, spaţiul cosmic, sub
cercurilor guvernante americane au ce avion modern poale fi doborî! de Păşesc încolonaţi muncitorii din Mos CC. al P.S.U.G. membru al Biroului Politic al Partidu apă şl sub pămînt
constituit o sfidare Ia adresa tu o singură sau în caz extrem de două cova, care au muncit excelent In acest lui Comunist Francez, conducători ai organizaţiilor obşteşti,
turor popoarelor iubitoare de pace şi rachete de acest fel. an. Industria Moscovei a îndeplinit îna Hermann Axen, membru al Comite Reprezentanţii puterilor occidentale,
au pus omenirea în pragul unui război inte de termen planul pe 10 luni. Şco tului Central al P.S.U.G., a prezentat Cuba 'diplomaţi străini. a spus S. IC Ţarapkin, în continuare,
termonuclear“. Defilarea a continuat cu instalaţii lari şi savanţi, constructori şi studenţi raportul consacrat celei de-a 45-a ani-: formulează condiţii care fac cu nepu
autopropulsate pe şenile şi cu autove poartă machete ale navelor cosmice. Demonstraţia oamenilor muncii din tinţă încheierea unui acord general cu
Ministrul apărării al U.R.S.S. a spus-. hicule de mare capacitate de străbatere privire la încetarea experienţelor cu
;,In situaţia creată, guvernul sovietic, a drumurilor grele. In faţa tribunelor In Piaţa Roşie nu contenesc cînte-
au trecut în ritm lent, legănîndu-se cele, muzica, rîsul voios. Numeroşi lo
păstrîndu-şi stăpînirea de sine şi sîn- uşor pe arcuri, rachetele. Ele constituie cuitori ai Moscovei au sosit la demon versări a Marelui Octombrie. 'HAVANA 7 (Agerpres). — TASS Sofia a durat două ore< arma nucleară.
gele rece, animat de gjnduri nobile şi forţa de bază a trupelor terestre. straţie cu flori, ramuri, iar uneori se transmite :
umanitare, a luat toate măsurile ce pare că întreaga Piaţă Roşie s-a trans R. S. Cehoslovacă Votarea în Adunarea Generală
i-au stat în putinţă pentru a lichida Calibrul rachetelor creşte mereu. Au format într-o uriaşă grădină. In seara zilei 'de 6 noiembrie la a rezoluţiilor cu privire la încetarea
criza care s-a ivit în relaţiile interna trecut în formaţie de defilare subuni PRAGA 7 (Agerpres). — Teatrul „Garcxa Lorca“ din Havana
ţionale, pentru a preîntîmpina o agre tăţi ale frupelor de rachete cu desti In rîndurile demonstranţilor se află Cu prilejul celei de-a 45-a aniversări a avut loc o adunare festivă a oa experienţelor cu arme nucleare
siune împotriva Cubei şi a asigura naţie strategică — principalul gen de lucrători din agricultură, îndeosebi în a Marii Revoluţii Socialiste din Oc menilor muncii din Havana consacrată
omenirii pacea pe pămînt". El a adău frupe ale forţelor armate ale Uniunii coloanele raionului „ l imiriazev“. în tombrie, la 6 noiembrie, în sala Tea celei de-a 45-a aniversări a Marii Re NEW YORK 7 (Agerpres). - ţiile puterilor occidentale, în frunte
gat că grija guvernului sovietic şi a Sovietice. Oamenii de ştiinţă şi ingi trului Naţional din Praga a avut loc voluţii Socialiste din Octombrie. La La 6 noiembrie, Adunarea Generală cu S.U.A. şi Anglia s-au abţinut a-
lui Hruşciov personal pentru menţine nerii proiectanţi sovietici au creat ra treaga coloană este un rînd de snoptiri un spectacol festiv. A fost prezentată adunare au luat parte mii de locui a O.N.U. a pus la vot rezoluţiile cu tunci cînd a fost pus la vot punctul
rea păcii s-a bucurat de sprijinul şi chete uriaşe. Ele au fost transportate şi spice aurii, iar deasupra lor pancar piesa „Pămînt desţelenit", după roma tori ai Havanei. privire Ia încetarea experienţelor cu din preambulul rezoluţiei care preve-
aprobarea întregii omeniri progresiste. prin Piaţa Roşie de puternice tractoare ta — „2.212.000.000“ — atitea puduri nul lui Mihail Şolohov. La spectacol au
pe şenile. Acestea sînt surorile mal de cereale au vlndut statului munci In prezidiu au luat loc Osvaldo
torii din agricultură din R.S.F.S.R. asistat Antonin Novotny, prim-secretar Dorlicos, preşedintele Republicii Cu
ba, Carlos Rafael Rodriguez, Emilio
arme nucleare adoptate cu o zi îna 'dc că memorandumul celor 8 ţări de
R e c e p ţ i a d e la K re m lin a! C.Q. al P.G. din Cehoslovacia, pre Aragones — membri ai conducerii inte de Comitetul Politic. la Geneva reprezintă o bază sănă
şedintele Republicii Socialiste Geho-' naţionale a organizaţiilor revoluţionare toasă, suficientă şi justă pentru du
integrate din Cuba, miniştri, reprezen Reprezentantul Uniunii Sovietice a cerea tratativelor în vederea înlăturării
MOSCOVA' 7 (Agerpres). — poporului, a declarat el, constă în slovace, şi aiţi conducători de partid tanţi ai organizaţiilor revoluţionare propus ca rezoluţia celor 37, de ţări 'divergenţelor existente în probie-na u-
TASS transmite : aceea că ia chemarea partidului şi nui control eficient asupra experienţe
pentru pace în întreaga lume, pen şi de stat din R. S. Cehoslovacă. şi obşteşti din Cuba. Asistenţa a sa- să fie pusă la vot pe puncte. Delega- lor subterane.
La 7 noiembrie a avut loc la Pa tru ambasadorii care reprezintă la
latul Congreselor din Kremlin o re Austria Puterile occidentale au dovedit ast
cepţie oferită de guvernul sovietic cu a lui Lenin a săvîrşit revoluţia so Moscova numeroase ţări, pentru po -.izo- fel că toate asigurările lor că sînt de
priiejul celei de-a 45-a aniversări a acord cu memorandumul celor 8 nu au
MarH Revoluţii Socialiste din Oc cialistă în condiţiile cînd Rusia era porul american care a dat dovadă VIENA 7 (Agerpres). — fost decît vorbe goale. S.U.A. şi An
tombrie. o ţară înapoiată, cînd poporul, în- de înţelepciune îri perioada celei glia au votat împotriva punctului ope
durînd privaţiuni şi mizerie, a parti mal acute încordări a situaţiei in In seara zilei de 5 noiembrie, în uria Intervenjia reprezentantului romîn rativ al rezoluţiei în care se cerc
Au luat parte Leonid Brejnev, în Comitetul nr. 2 a! O.N.U. ca toate experienţele cu arme nuclea
'Andrei Kirilenko, Alexel Kosîghin, cipat la lupta pentru putere şi pen ternaţionale în legătură cu conflic din cele mai mari săli din Viena — re să înceteze imediat şi nu mai tîr-
Frol Kozlov, Otto Kuusînen, Dmi- ziu de 1 ianuarie 1963. Acest punct
tri Poleanski, GhennadI Voronov, tru apărarea revoluţiei literalmente tul din Marea Caraibilor. sala „Konzerthaus“, a avut loc o adu a fost adoptat cu 84 de voturi. Pen
iVikfor Grişin, alţi conducători so tru el au votat printre altele delega
vietici şi de partid, mareşali, gene desculţ şi neînarmat. N. S. Hruşciov a vorbit cu căl nare festivă consacrată celei de-a 45-a NEW YORK 7 De la trimisul spe care să examineze problemele comer ţiile U.R.S.S. şi ale tuturor statelor
rali, amirali şi ofiţeri, cosmonauţi N. S. Hruşciov a toastat pentru cial Agerpres, C. Răducanu: ţului. socialiste. Adunarea Generală a adop
sovietici, fruntaşi de la întreprinde dură şi însufleţire despre popoarele aniversări a Marii Revoluţii Socialis tat rezoluţia cu 75 voturi pentru şi
clasa muncitoare, pentru ţărănimea care au păşit pe calea construirii te din Octombrie. In Comitetul nr. 2 se află depuse Luînd cuvîntul la dezbaterea Co 21 abţineri.
rile şl de pe şantierele din Mos muncitoare şi pentru intelectualita socialismului, popoarele care sub două rezoluţii în legătură cu comerţul mitetului nr. 2, Titus Sinu din partea
cova, colhoznici din satele din re tea ţării sovietice, pentru Partidul conducerea partidelor comuniste şi La adunare au luat parte conducă internaţional — una prezentată de U- delegaţiei R. P. Rornîne a subliniat că rA fost apoi adoptată cu 51 de vo
giunea Moscovei. niunea Sovietică şi propunînd convo o conferinţă internaţională asupra pro turi rezoluţia anglo-americană care la
Comunist, pentru Comitetul lui Cen muncitoreşti construiesc societatea tori ai Partidului (Somunist din Aus carea în 1963 a unei conferinţe in blemelor comerţului va fi un cadru să portiţe de scăpare pentru continua
Printre oaspeţi s-au aflat diplo tral şi pentru guvernul sovietic, socialistă, despre popoarele care tria, în frunte cu J. Koplenig, preşedin ternaţionale cu participarea tuturor ţă favorabil pentru examinarea atentă şi rea experienţelor nucleare. U.R.S.S. şi
maţi străini şi ziarişti. pentru forţele armate care stau de rilor şi alta depusă de 38 de ţări, în completă a problemelor actuale şi a delegaţiile ţărilor socialiste au votat
strajă cuceririlor lui Octombrie, de luptă pentru libertatea şi indepen tele Partidului Comunist din Austria, legătură cu o serie de măsuri pentru perspectivelor comerţului mondial şi în împotriva acestei rezoluţii. 40 de ţări
A participat Alexei, patriarhul strajă păcii şi sînt întotdeauna gata denţa lor, pentru fericire şi pace precum şi V. I. Avilov, ambasadorul convocarea unei conferinţe asupra co acelaşi timp va crea condiţii favora s-au abţinut
Moscovei şi pl întregii Rusii, şi alţi să respingă orice atentat la munca pe pămînt. U.R.S.S. în Austria, şi ambasadorii ţă merţului şi dezvoltării ţărilor slab dez bile pentru instaurarea unui climat de
reprezentanţi ai înaltului cler. paşnică şi la cuceririle oamenilor rilor socialiste acreditaţi la Viena. colaborare paşnică, fructuoasă în re — © ---- ,
sovietici, pentru viitorul lor — ti Toasturile rostite de N. S. Hruş voltate, de asemenea în 1963. Am laţiile dintre state. Cea mai marc
La recepţie au participat dele neretul, pentru gloriosul Comso ciov au fost ascultate cu o deose Raportul consacrat celei de-a 45-a parte a delegaţilor — a spus Titus Primele rezultate ale
gaţii străine care au sosit la Mos bită atenţie şi caldă aprobare. Ele aniversări a Marelui Octombrie a fost bele rezoluţii conţin în fond ideea că Sinu — au arătat în intervenţiile lor
mol care răspunde cu însufleţire la prezentat de Franz West, membru al că se impun fără întîrziere măsuri alegerilor din S.U.A.
chemările partidului şi se integrea au fost subliniate necontenit de marea majoritate, aproape unanimitatea care să facă normale relaţiile comer
aplauze furtunoase. ciale internaţionale. Dezvoltarea co
delegaţilor sînt de acord cu convo merţului internaţional interesează în
ză în cele mal înaintate sectoare Recepţia s-a desfăşurat într-o at Biroului Politic al G.G. al P.G. din mod direct toate regiunile lumii, in
carea unei conferinţe internaţionale diferent de nivelul lor de dezvoltare
ale luptei pentru comunism. mosferă degajată, caldă şi cordială. Austria. economică şi orice amînarc a unei
soluţii proprii rezolvării acestei pro
cova cu prilejul sărbătoririi celei De asemenea, a toastat pentru bleme n-ar fi favorabilă decît acelora
care încearcă împiedicarea unor rela
'de-a 45-a aniversări a Marii Revo solidaritatea revoluţionară interna ţii normale în cadrul comerţului in
ternaţional.
luţii Socialiste din Octombrie. ţională a oamenilor muncii, pentru
La recepţie, N. S. Hruşciov, pre Cuba eroică şi pentru guvernul ei
şedintele Consiliului de Miniştri a! revoluţionar în frunte cu marele
U.R.S.S., a ro-stit un toast în cins conducător al revoluţiei cubane, Fi
tea marelui popor sovietic care a să- del Castro, şi cu glorioşii săi to
vîrşit primul revoluţia socialistă şi varăşi de luptă.
a deschis calea spre un viitor lu N. S. Hruşciov a toastat pentru
minos. prietenia între toate popoarele, pen Titus Sinu a arătat în continuare WASHINGTON 7 (Agerpres). —
că la conferinţa care s-ar organiza La 6 noiembrie, în Statele Unite au
Măreţia faptelor ’de eroism ale tru politica de coexistenţă paşnică, de către O.N.U. anul viitor, ar trebui avut loc alegeri legislative pentru toate
să participe toate statele membre ale locurile din Camera Reprezentanţilor,
@ P E SC U R T PE SCURT Naţiunilor Unite, ca şi oricare alte ţări pentru o treime din numărul senato
interesate, care nu sînt membre ale rilor şi pentru 35 de locuri de guver
LONDRA. 1— Conferinţa în proble NEW YORK. — Ministerul de răz O.N.U., deoarece toate ţările, indife natori. După cum transmit agenţiile
ma acordării independenţei Guianei boi al S.U.A. a comunicat că un a- rent dacă sînt mari sau mici, dezvol occidentale de presă, rezultatele preli
Britanice, care s-a desfăşurat la Lon vion de vînătoare „F-84“ şi-a lan tate sau mai puţin dezvoltate din punct minare ale alegerilor care au deven t
sat întîmplător rachetele sale distrugînd de vedere economic, sînt interesate în cunoscute pînă la ora 17,00 G-MT.
dra timp de două eaptămîni, a eşuat un avion şi avariind altul. După cum organizarea şi în restabilirea unor re arată că partidul democrat şi-a men
transmite agenţia UPI atunci cînd laţii comerciale internaţionale bazate ţinut controlul absolut atît asupra Se
total. La 6 noiembrie, după o scurtă s-a produs acest accident avionul de pe egalitate. natului cît şi a Camerei Reprezentan
ţilor. In Senat au fost aleşi 24 demo
şedinţă, s-a anunţat că conferinţa îşi vînătoare făcînd parte din aripa a 12-a In ce priveşte ordinea de zi a con craţi şi 14 republicani (un loc urmînd
a avioanelor de vînătoare tactice de ferinţei internaţionale asupra proble să fie cunoscut ulterior), în Camera
suspendă lucrările „pe termen nodeter- la baza aeriană militară McDill (statul melor comerţului, delegaţia romînă
m in a tu< consideră că ea trebuie astfel stabi
STOCKHOLM. - Ministerul Aface
rilor Externe al Suediei a făcut cu Florida), se afla pe pista de decolare- lită îneît să permită discutarea sub Reprezentanţilor 255 democraţi şi 173
noscut că la mijlocul lunii ianuarie aterizare. Ministerul de război a de toate aspectele a problemelor care in republicani (rezultatele scrutinului pen
1963 primul ministru al Suediei, T. clarat că aceasta s-a întîmplat în teresează în aceeaşi măsură toate sta tru 7 tocuri neîîind încă cunoscut), iar
Eriander, ya pleca într-o vizită la Pa timpul verificării armamentului avionu tele şi să nu fie limitată la o scrie în postul de guvernatori — 19 demo
ris, lui. de probleme specifice doar unui anu craţi şi 13 republicani (trei posturi
mit grup de ţări. urmînd să fie cunoscute mai tîrziu).
Redacţia şi administra; ziarului :str. 6 Martie L\ 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.l.T.R. ru. 263.828 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „ i Mai« - Deva