Page 29 - 1962-11
P. 29
PROLETARI DIN T O A T E Ţ Ă R IL E , UN1ŢI-VĂ ! Pentru sip ranţa
mulsocialismului circulaţiei trenurilor
Colectivul secţiei L 11 C.F R.
Alba lulia, şi-a- Intensificat efortu
rile pentru a obţine rezultate cît
mai Frumoase în muncă. Făcînd
bilanţul pe primele 10 luni ale anu
lui, reiese că planul producţiei glo
REGIONAL HUNEDOARA AL RtlR. SI AL SFATULUI POPULÄR REGIONAL bale a fost îndeplinit în proporţie
de 102 la sută, iar productivita
tea muncii a crescut cu 1 la sută.;
In ce priveşte calitatea liniei pu
Anal XIV. Nr. 2449 Vineri 9 noiembrie 1962 4 pagini 20 bani tem arăta oă ea a fost îmbunătă
ţită cu 31 ia sută fată de perioada
corespunzătoare a anului 1961. Ast
CU PLANUL ANUAL ÎNDEPLINIT Vizitele delegaţiei fel, din 131 km. măsuraţi cu căru
Sovietului Suprem ciorul de verificat, 130 km. de linie
U n c o le c tiv harnic au obţinut calificativul „foarte bun“
al U.R.S.S şi un singur km. calificativul „bun“.,
Acest rezultat a fost obţinut prin
Cînd s-au adunat într-o şedinţă 10 luni. Cu fiecare zi ce trecea, pe peste plan 7.016 tone bentonită, ex BRAŞOV 8 (Agerpres). - Sudura trebuie să fie trainică şi atunci cînd este executată sus, pe buna întreţinere şi reparare a li
rde producţie, la siîrşitul anului tre panoul întrecerii se înregistrau noi ploatarea apelor minerale cu 650.000 Delegaţia Sovietului Suprem al Uniu schelele noi lor construcţii.
cut, muncitorii, tehnicienii şi ingi şi noi rezultate. Numai la o parte litri peste plan, cariera de piatră nii Sovietice, în frunte cu G. G. Abra niei.
nerii întreprinderii de industrie lo din secţii, cum este tîmplăria, se din Zam cu 8.647 tone peste plan, mov, membru al Prezidiului Sovietu S-a evidenţiat districtul nr. Îl
cală ,,1 Mai“ Deva, au discutat iveau anumite deficienţe, mai ales cariera de piatră din Deva cu 4.494 lui Suprem al U.R.S.S., a părăsit joi
ceva mai mult ca de obicei." Lu în ce priveşte calitatea lucrărilor tone peste plan. dimineaţa capitala, plecînd în vizită în Alba lulia şi echipele nr. 1 Sîntim-
crul acesta era cît se poate de ex executate. Conducerea întreprinde ţară. bru şi nr. 11 Şibot, care nu au nici]
plicabil ţinînd cont că se analizau rii, organizaţia de bază P.M.R., Tot în această perioadă produc La hotarul dintre regiunile Bucureşti
posibilităţile îndeplinirii planului au luat însă măsuri de îndreptare, tivitatea muncii a crescut cu 4 Ia şi Ploieşti, membrii delegaţiei au fost un kilometru de linie notat cu ca
de producţie pe anul 1962. La dis îndrumarea organizaţiei de bază sută, iar cheltuielile planificate la salutaţi de deputaţii în Marea Aduna lificativul „bine“, ci cu numai „foar
cuţii s-au înscris atunci mulţi mun P.M.R. s-a făcut simţită la tot pa preţul de cost au fost reduse cu re Naţională, Dumitru Balalia, prhn-
citori. Fiecare venea cu propuneri sul. Aşa s-a ajuns ca planul pro 78.000 lei. De asemenea, în pri te bine“. Aceste succese sînt nemi
de îmbunătăţire a activităţii, îşi ducţiei globale la întreprinderea de mele 10 luni ale anului au fost asi secretar al Comitetului regional Plo jlocit legate de siguranţa circula
lua angajamente mobilizatoare. In industrie locală „I Mai" Deva să milate noi produse ca mobilă de ieşti al P.M.R., Gheorghe Stan, pre ţiei trenurilor.
cele din urmă, întregul colectiv a fie îndeplinit cu aproape două luni bucătărie tip- I.L.H.-l, mobilă pen şedintele Sfatului popular regional Plo
hotărît să îndeplinească planul de mai repede. Rezultate deosebite au tru cameră combinată tip I.L.H.-l, ieşti şi de alţi reprezentanţi ai organe DUMITRU ATANASIU
producţie anual înainte de termen. fost obţinute de cariera de bento-i nasturi pentru costume femeieşti şi lor locale de stat. i*f: corespondent
nifcî din Gurasada, care a realizat altele.
De atunci au trecut mai bine de In regiunea Ploieşti, oaspeţii au vi Oammi ii 'ţatfe
Aceste rezultate demonstrează că zitat noi construcţii ale oraşului Plo
Realizări ale ceferiştilor întregul colectiv al întreprinderii ieşti, rafinăria Brazi, Muzeele Doftana Simion Mărilă este un bărbat im doi ani am fost şeful brigăzii de de mama, care nu-mi putea cîştiga
de industrie locală „1 Mai“ din şi Peleş.
Deva a muncit cu multă răspundere punător. înalt, vînjos, foare energic, macaragii. Dar... m-am hotărît să mă existenţa. Trebuia deci să învăţ o
pentru îndeplinirea înainte de vre Preşedintele Sfatului popular regional
îndeplinirea şi depăşirea pla cărcătoare, ei obţin însemnate me a angajamentului luat. Ploieşti a oferit un dineu în cinstea cu umerii obrajilor proeminenţi. L-am fac topitor. Să-fi spun cum a fost. meserie. Dar cît era de greu! Bă
nului de transport' constituie una depăşiri de plan. Numai in lu delegaţiei.
din preocupările de seamă ale na octombrie au fost încărcate ZAHARIE AVRAM întilnil zilele trecute pe platforma o- ...încărcăm un cuptor. Ştiam să taia era „metoda nr. 1" a maiştri
ceferiştilor de la R.C.M. Petro peste plan 7.608 tone. După-amiază, oaspeţii au plecat spre
şani. Asigurând necesarul de va I. G. O. Orăştie oraşul Braşov. La intrarea în regiunea ţclăriei vechi a C. S. Hunedoara. fac bine acest lucru. Dar un prim- lor. Nu mai ţin minte de cîte ori
goane Ia toate întreprinderile în I. CRIŞAN Braşov, ei au fost întîmpinaţi de Ion
corespondent Colectivul de muncă al întreprin Mărcuş, deputat în M.A.N., preşedintele „Numai o secundă“ — îmi spune el topitor. căruia socoteam necesar să-i am primit bătaie. O întîmplarc însă
derii de gospodărire orăşenească din Sfatului popular regional Braşov şi de
Orăştie mobilizat în întrecerea so alţi reprezentanţi ai organelor locale din fugă. Apoi — trecuse de mult mai dau sfaturi, mă tot sîcîia: „Da n-am s-o uit niciodată...
cialistă, a obţinut rezultate impor de s ta t
tante în îndeplinirea sarcinilor de secunda! — l-am văzut venijid îm că eşti aşa deştept, da ce nu te faci ...M-a trimis maistrul acasă la el
plan. EI a îndeplinit planul pro A fost de faţă T. K. .Tegalin, amba
rW :. ducţiei globale pe anul 1962. Prin sadorul Uniunii Sovietice în R.P. Ro- preună cu macaraua. S-a apropiat de topitor să-i aduc mîncarc. Soţia însă n-o
tre ramurile de activitate la care mînă.
Utilaje moderne în exploatările carbonifere din fără s-au înregistrat rezultate bune se tabloul de comandă şi a apăsat pc A doua zi am cerut conducerii terminase şi a tiebuit să întîrzii. Cînd
numără sectorul de prestări servicii în timpul vizitelor, membrii delega
în construcţii, sectorul de întreţinere ţiei au fost însoţiţi de tovarăşii Avram un buton. Una din uşile cuptorului 3 secţiei să mă transfere la cuptoare. m-am întors a început maistrul să
parcuri şl zone verzi, transporturi, Bunaciu, vicepreşedinte al Consiliului
In exploatările carbonifere din ţară în subteran 5 combine moderne care întreţineri imobile şi alte ramuri de de Stat, Anton Moisescu, vicepreşedinte s-a ridicat şi limbile de foc au ţîş- Aşa am ajuns oţelar. Sînt şi zi mă lovească. Cică de ce nu m-am
an fo3t puse în funcţiune în anul a- au ridicat gradul de mecanizare a o- activitate. al Marii Adunări Naţionale, Anton
cesta numeroase utilaje moderne de peraţiilor de tăiere a cărbunelui. Breitenhofer, membru al Consiliului de nit afară. Oamenii însă şi-au văzut dar şamotor Doi ani am lucrai în grăbit! Ce vină aveam ev. ?... Cc
mare capacitate cum sînt : combine, Un aport însemnat Ia obţinerea Stat, Alexandru Boabă, secretar al Ma
maşini de încărcat acţionate electric Extinderea mecanizării a contribuit acestor rezultate nu adus muncitorii rii Adunări Naţionale şi de membri ai de treabă. Pe ei nu-i mai impre meseria aceasta... uşor este pentru ucenicii de astăzi!
şi cu aer comprimat, locomotive la reducerea cu 2,6 la sută faţă de I. Stroia, Fica Eftimie, O. Stroîa, ambasadei U.R.S.S.
şi vagoneţi de mină şi altele. La ex Matei Horvath, Tudor Decarii, Ion sionează un asemenea tablou. Mărilă Macaragiu, zidar, oţelar — iată Toată lumea îi înconjoară cu dra-
ploatările miniere aparţinînd trustu plan a preţului de cost în industria Seclăman, Ilie Petru, loan Trifu, Va.
rilor „Muntenia“, „Ardealul“ şi „Ol carboniferă, obţinîndu-se astfel econo sîle Herţa şi alţii. a sărit pe macara şi a început să-i meseriile pe care le cunoaşte Simion goste. Sînt bine îmbrăcaţi, bine hru-
tenia", de exemplu, au fost introduse
mii suplimentare de peste 30 milioa T. LAZĂRESCU facă semne macaragiului. împreună Mărilă, şeful unei echipe de la cup- niţi.
ne lei. corespondent
au introdus în cuptor o troacă cu torul 3. Trebuie să recunoaştem că Interlocutorul meu s-a oprit. II
dolomită. Apoi a revenii unde mă nu-i puţin lucru. striga un ortac la cuptor. A alergat
lăsase. — După părerea mea — îmi spu înlr-un suflet. Am crezut că cine
— Macaragiul nit putea pune sin- nea tov. Mărilă — ca să fii un bun ştie ce se întâmplase. Cînd s-a în
. gur dolomită în cuptor ? — l-am prim-topitor trebuie să cunoşti bine, tors, mi-a explicat :
întrebat. pînă în cele mai mici amănunte, cup — încă unul la a cărui naştere
— Ba da. Numai că n-o punea torul. Asta înseamă să ştii să-l re n-a plouat I E mic de statură şi nu
acolo unde trebuia. Şi-apoi, şi cu am pari, să ’şti să-l exploatezi. poate lua proba de oţel. Ce să fac,
fost macaragiu ! Pătruns de importanţa acestor fac- pragul trebuie înălţat pentru ca să
— ?! lori, Mărilă se îngrijeşte ca toţi oa- fie şarja grea.
— Da, da. Nu te mira. Pînă acum menii din echipa sa să cunoască bi- — Bine tovarăşe Mărilă, dar dc ce
ne meseria, să stăpînească agregatele, trebuia să alergi aşa 1
Fiecare să •fie un adevărat oţelar — — Cum de ce ? N-ai văzut că era
D ispeceratul adică să cunoască toate procesele le uşa deschisă ? Se pierde temperatu
gate de elaborarea oţelului. ră... Şi avem de gînd s-o dăm „ra
Ajutor preţios p re p a ra to rilo r ..Ştefan Dumitrică e tînăr, ute- pidă“. Am luat toate măsurile. La
mist. Acum îşi petrece. împreuna cu evacuare am cîştigat 10 minute, pen
In ziua de 3! octom avem toate liniile ocu jurul locomotivei, revi- La Uzina de preparare a mine familia, concediul de odihnă. La 6ţe- tru că am făcut simultan ajustarea
brie a.c., ceferiştii din pate cu bruto din capăt zuindu-i şi ungîndu-i reurilor din Gurabarza s-a dat în lărie e ajutor de topitor. Cînd a vetrei, la încărcare iar am mai scos
în capăt şi nu mai avem cu atenţie piesele. folosinţă un dispecerat pentru ur venit aici, nu ştia nimic. S-a spe cîteva minute; focul l-am dirijat bi
staţia Peştiş se găseau loc de manevră în sta mărirea activităţii în sectoarele riat cînd a văzut flăcările ţîşnind ne, în aşa fel ca să avem tempera
intr-o s'iuaţie puţin o- ţie. Gînd impiegatul de pe uşa unui cuptor. Mărilă l-a luat tură constantă...
bişnuită. Trenurile de mişcare raportă prin te productive. Cu ajutorul aparaturii însă alături de el tot timpul şi i-a Da, aşa se produc şarjele scurte.
inarlă destinate staţiei După ce stătu puţin lefon hotărîrea mecani insuflat curaj. I-a arătat cum poa „rapide" — cum le zic oţelarn. Şi
pe gînduri, mecanicul cului Balea operatorului instalate în interiorul dispeceratului
Peştiş pentru C.S. Hu Balea se îndreptă spre R.G. 2 Simerîa, de la
nedoara continuau să locomotivă. Aci vorbi capătul firului se auzi se poate urmări funcţionarea linii te fi focul învins. Dar pentru asta după cum arată rezultatele lunii tre
sosească unul după altul ceva cu fochistul Nico vocea clară şi pătrunză lor de flotare, se înregistrează au trebuia să înveţe. Şi Dumitrică s-a cute, la O S.M. nr. 1 a C. S. Hune
din direcţii diferite. La lae Dina. Cei doi comu toare a comunistului tomat numărul corfelor de funicu- dovedii a fi 'in elev sîrguincios .A doara se elaborează multe asemenea
rîndul lor, feroviarii uzi. nişti de pe locomotivă Anania Herbei. „Foarte !ar transportate, funcţionarea celor învăţat şi mai învaţă încă. A ajuns şarje. Cea mai sexirtă — 7 ore şi
nali au început să scoa au luat hotărîrea ca să b'ne. Spur.eti-le celor de să fie evidenţiatul echipei fruntaşe 10 minute — a fost elaborată la
tă din combinat con a iute pe ceferiştii sta ne locomotivă că le
voaie lungi de vagoane ţiei, să remorce trenu mulţumesc şi la rîndul două funiculare de minereuri, sis din oţelărie! Ceea ce nu-i puţin lu cuptorul nr. 1. Dar şi ortacii lui
care urmau să fie expe rile cu suprafono’. Me meu le voi asigura dru temele de funcţionare a pompelor cru pentru stagiul lui în această Mărilă au elaborai şarje rapide. Una
diate. Cei de ta mişca canicul se îndrentă din mul fără oprire de la „Pantzer“ şi alimentarea cu apă meserie... dintre ele, în greutate de S5 tona
re se frămîntau cu toţii nou spre biroul de miş Peştiş la S'meria Triai“. •industrială. oţel, a avut o durată de numai 7
cc să facă pentru ca care. Povestindu-mi acest „caz“, tovară ore şi 50 de minute.
treaba să meargă mai La ora fixată, trenul şul Mărilă mi-a relatat, în paralel,
bine, să se evite aglome Ştiţi ce-am hotărît a luat-o uşor din loc
rarea vairoane'nr în cH- noi ? — se adresă el ce cu un tonaj sporit de De remarcat că aparatura folo si felul cvm a făcut el cunoştinţă In felul acesta s-a cîştigat timp
ţfc. Deodată, printre lor de la mişcare. Re 471 tone. A aîuns la sită aparţine unor colective dc ino
morcăm trenurile cu to destinaţie în bune con vatori ai uzinei, cum ar fi Dan cu meseria de oţelar. preţios, în care s-a produs mult
ei se iveşte mecanicul naj sporit. diţii de renul ariMe şi Cornel, Mates Nicolae şi Moraru
de locomotivă loan Ba- siguranţă. Fvemnlul me Francisc ..Sînt încă tînăr, aşa-i ? Şi totuşi oţel. In luna octombrie pe întreaga
lea. Auzind acest lucru, canicului Batea a fost
harnicii ceferişti au tior- urmat în aceeaşi zi şi lucrez aici de 21 de a n i! De la oţelărie, — aproape 2.500 tone peste
— Care-i necazul de nit la muncă, unii la de mecanicul Gheorghe
vă văd atit de agitati ? manevră, alţii la ale Putea, care a remorcat vîrsta de 13 a n i! Eram orfan de plan ! N. ANDRONACHE
— întrebă el. un tren de marfă pe ace j lată şi n-aveam pe nimeni în afară
gerea documentelor pen eaşi distantă cu un su-
— Ce să fie — inter tru vagoanele care ur pratonai de 432 fnne. MIHAI ŞMSAN
veni fînărul ufemist loan mau să mai fie ataşate,
Tatomir, impiegat de alţii Ia revizia tehnică EMIL CPF.TU maistru ],, .-părător Seară literară pentru ceferişti
mişcare. Vrem să facem a vagoanelor. Mecanicul corespondent
Brigada de betonişti condusă de comunistul Nicolae Ninu de pe o treabă bună şi nu si fochistul umblau în Metode avansate Zilele trecute, biblioteca raională o serie de lucrări literare ce oglim-
şantierul. Coroeşti, îşi depăşeşte pla nul lunar cu 15-20 la sută. prea putem deoarece din llia a organizat pentru lucră dese avîntul muncii, realizările ob
de turnare torii staţiei C.F.R. şi ai districtu ţinute de poporul sovietic pe dru
In fotografie: In pauză, tov. Ninu citeşte tovarăşilor săi ziarul. mul construcţiei desfăşurate a coJ
Turnătorii de la uzinele siderurgice lui 4 C.F.R. din localitate o seară munismulul. Acestea au fost urmă
„Victoria“ din Călan au început de cu- rite cu viu interes de numeroşi
rînd să toarne lingotiere cu bandaje de literară pe tema „De la revoluţie la participanţi.
ojel la bază. Prin aceasta, durabilita
tea lingotierelor folosite Ia turnarea comunism“. Cu acest prilej tova OH. BABA
lingourilor de oţel răşii loan Damşa şi Petrana Cos- corespondent
creşte cu 10—15 Ia tea, cadre didactice, au prezentai
sută.
Nonă etaje în 13 zile In apărarea sănătăţii
oamenilor O altă metodă
modernă — turna- I
La Hunedoara s-au construit fi patru — sistem turn cu ci. In jurul blocului e o con De la începutul anului şi pînă rea în coji de ba-
multe blocuri. In total peste te 9 etaje se construiesc din tinuă forfotă. La staţia de pre în prezent, brigăzile de medici ale cbelită — a început
170. Cu fiecare din ele harni beton monolit turnat în cofraj parare a betonului vagonetele Spitalului unificat din Sebeş au să fie folosită la
cii constructori au înscris fap glisant. Cele 100 de aparta se încarcă unul după altul, iar efectuat nouă deplasări în punctele uzinele de reparat
te demne de lau dă: au redus mente, cîte are fiecare bloc, cele două macarale moderne, forestiere şi localităţile mai înde- utilaj minier din
mereu tim pul de execuţie, au vor fi turnate in numai 13 de mare capacitate, sînt fără părate. Au fost efectuate în acest Petroşani. Piesele
îm bunătăţit calitatea lucrărilor, zile. odihnă. Smulg cupele vagone- timp 1.014 consultaţii. Tot cu oca care se toarnă acum
au redus preţul de cost. Mulţi telor şi toarnă betonul in co zia acestor deplasări, medicii spe dună acest procedeu
dintre constructorii noului oraş Primii m etri cubi de beton la fraj. Se lucrează intens. Orice cialişti au purtat discuţii cu cetă
muncitoresc lucrează aici de clipă este deosebit de preţioa ţenii, asupra metodelor de preve au o rezistenţă mult
ani de zile. Ca urmare au a- Constructori să. Dulgherii sînt zoriţi de fie nire a diferitelor boli.
cumulat şi o bogată experienţă rarii betonişti, iar aceştia de mai mare, iar con
în muncă, o calificare mai înal şi construcţii betonişti. Şi în acest tim p co- sumul de metal este
tă. frajul se ridică, conturind vii
primul bloc turn s-au turnat toarele apartamente, blocul. mai mic cu 13 la
Acum munca de construire a slmbâtă seara. De atunci lu
noilor blocuri cunoaşte un nou crul a mers continuu, fără în Totodată graficul de lucru sută-
impuls. Pe şantier, la fiecare trerupere. Deja primul palier, se respectă întrutotul. El pre
bloc aflat în construcţie, zida parterul, s-au şi turnat şi se vede ca exact peste 13 zile blo F R U N T A Ş I IIN P R O D U C Ţ IE
rii, dulgherii, parchetarii, fie lucrează la etajul Intii. Dar cul turn cu 9 etaje şi 100 de
rarii, toţi constructorii muncesc plnă la etajul nouă, cîte are apartamente, turnat din beton Muncitorii din de peste 40 la sută. ţie din partea be Echipa de lăcătuşi-întreţinere de Ia bateria nr. 3 a semicocseriei din Călan, condusă de
blocul turn, mai este. Lucrînd în cofraj glisant să fie gata. secţia reparaţii me E un om harnic neficiarilor. comunistul Constantin Pînzaru, întreţine bine şi repară la tfrnp agregatele, contribuind astfel
mai cu spor. E xplicaţia: în însă după un plan de organi canice a U.R.U.M. şi disciplinat. La !a realizarea şi depăşirea planului de producţie.
cadrul adunării de dare de zare minuţios întocmit, avînd Pentru a grăbi insă ritmul de Petroşani aşteptau strunjirea unor axe Toate aceste rea
seamă şi alegeri, în numele fiecare echipă şi om sarcini lucru pe măsură ce cofrajul se cu nerăbdare înce pentru pompele dc l i z ă r i oglindesc IN FOTO : Membrii echipei după lucru.
întregului colectiv, comuniştii concrete, munca se desfăşoa ridică, au fost atacate şi ien- perea consfătuirii 3.000 litri pe- mi faptul că în cei 10
şi-au luat angajamentul să ter ră în cele mai bune condiţiuni. cuielile interioare şi exterioa de producţie. In a- nut de la minele ani care s-au scurs
mine planul anual de dare în re. Două brigăzi îşi dispută în- ceastă consfătuire Petrila şi Vulcan dc cînd s-a califi
folosinţă mai de vreme cu 5 Aici au fost repartizate să lu tiietatea. Zidarii brigăzii comu urma să se înmîne- şi a diferitelor cat, strungarul Ivan
zile. Şi cuvîntul dat trebuie creze brigăzile cele mai bu nistului Ştefan Roşianu execută ze' drapelul de trenuri de roţi pen- Gheorghe a cîşti
respectat. ne de pe şantier, muncitori cu tencuielile exterioare iar cei din muncitor fruntaş în t r u locomotivele gat o bogată expe
bogată experienţă. La turnarea brigada lui loan Froscht pe ce întrecerea socialis Diesel de la mine rienţă.
De cîtva tim p, atenţia între betoanelor lucrează brigăzile le interioare. tă. Toţi au mun le Dîlja, Lupeni şi
gului colectiv este îndreptată conduse ele comuniştii Andrei cit cu tragere de Lonea, a obţinut Pentru realizările
spre o lucrare ce suscită un Weber şi Constantin Păsărelu, Ziua şi noaptea, la construc inimă, dînd lucrări o depăşire de nor obţinute în între
interes deosebit. Pe artera prin la confecţionarea şi montarea ţia noului bloc se lucrează în de bună calitate. mă dc 47 la sută. cerea socialistă, cît
cipală a oraşului muncitoresc, fierului beton, bine cunoscuta Era prezent ?i Lucrările executate şi pentru disciplina
în cartierul Poşta nouă, s-a în brigadă a lui Petru Hoca iar acelaşi ritm . La Hunedoara a .strungarul I v a n de care dă dovadă
ceput construcţia unor noi la dulgherie brigada tov. Samo- Gheorghe. Toţi to de el au fost de în muncă, i s-a în-
blocuri. Sistemul de lucru este ilă Zonlleitner ş.a. apărut astfel, un nou loc de varăşii de muncă mînat drapelul de
com plet diferit de cele folosi îi cunosc realizări bună calitate, ceea muncitor fruntaş în
te vină acum la Hunedoara. muncă cu „foc" continu u: şan- le în producţie. El producţie.
Noile blocuri — In total vor realizează depăşiri ce a făcut ca sec
tierul blocurilor turn. R. B.ĂLŞAN
ţia să nu primeas corespondent
V. FURIR
că nici o reclama*.
