Page 3 - 1962-11

Nr. 2442 iiWMül socimusWâmi PAG. 3
<j ^ ^ ^ r n 0 * ^ i»tKvmm!si^iSScLaSi!6tiSSissgsss&smiamx!^mwwi^iEssc&bzsjEsmamanazsi
I ^aatxsmsaooosySiaaanxmmaBBSElKmEaBBBmKam

nformafîs de perfid din G.Â.S. Mintia Carii apărute
. í;><<?><&* •r'Ô*~<5><^¦<$$»¦<îi>«**&><*. în Editura tehnică

O rg so ie s iis d e b a s a Âferafse cu^eraifă e d u c ă rii C ândidafiilor TURNAREA IN FORME ÎNTĂRITE
t ôt ma i de partid CU BIOXID DE 6 ARBON
e rn sQ Alexandru Teodorescu
(Colecţia „Tehnica Nouă“)

Militînă activ pentru întărirea Organizaţia ide partid din cadrul membri a! biroului organizaţiei "de ba­ Lucrarea conţine o expunere
sa, organizaţia de partid de la gospodăriei nu s-a mulţumit numai ză au vorbit candidaţilor de partid completă, a procedeului de ob­
G.A.S. Mintia s-a preocupat şi cu faptul că şi-a întărit rîndurile prin despre îndatoririle şi drepturile mem­ ţinere a formelor de turnare şi
se preocupă cu toată răspunde­ primirea unui număr însemnat de brilor de partid, despre înaltul titlu a miezurilor dintr-un amestec
rea de atragerea în partid a muncitori fruntaşi în rîndurile can­ de membru al partidului, despre modul cu întărire prin suflare de bio­
celor mai buni muncitori care didaţilor de partid. Ea a manifestat cum trebuie să se comporte un comu­ xid de carbon.
dovedesc prin fapte că sini ata­ şi manifestă continuu multă grijă şi nist în societate.
şaţi partidului şi luptă pentru pentru educarea lor. Pentru aceasta, Se adresează personalului teh-
înfăptuirea politicii sale. în faţa candidaţilor de partid au fost Membrii de partid cu mai multă ex­ nlco-inglneresc şi muncitorilor
făcute diferite expuneri cu caracter e- perienţă au primit sarcina să se ocupe calificaţi din turnătoriile de
Atrăgind în diferite acţiuni ducativ care au ajutat mult la creş­ de creşterea candidaţilor de partid în fontă şi de oţel.
terea maturităţii candidaţilor de partid,
întreprinse un număr însemnai Ia ridicarea conştiinţei lor. Numai în toată perioada de candidatură a aces­ FII.ETAREA LA STRUNG
de muncitori din activul fără acest an, spre exemplu, au fost fă­
de partid, organizaţia de bază tora, să-i ajute Ia îndeplinirea sarci­ Nicolae Constantin
i-a ajutat pe aceştia să înţe­
nilor încredinţate de către organizaţia

leagă mai bine obiectivele şi d i­ cute 6 expuneri cu prilejul cărora de partid. (Colecţia de atelier)

rectivele partidului, să se sim ­ D eschiderea învăfăm înfw luS — In carte sînt expuse proble­
tă mai apropiaţi de partid, să-şi mele privind flletarea la strung.
dea seama, că şi locul lor este

alături de comunişti. femeÎBisc p re g ă tită Sint da,te noţiuni despre ele­
Drept rezultat, tot mai mulţi
mentele f lletulul, clasificarea
'muncitori fruntaşi au cerut or­
ganizaţiei de bază să-i primească Experienţa a dovedit că buna organi­ din activul fără de partid care s-au filetelor şl toleranţelor filetelor,
zare a învăţămîntului de partid, ur­ remarcat atît în producţie, cît şi în
în rîndurile sale. Aceasta a fă­ mărirea permanentă a felului în care diferitele acţiuni întreprinse de către precum şi construcţia şl utili­
cut posibil ca de la alegerile se desfăşoară el şi luarea la timp a organizaţia de partid. Merită sublini­
ce au avut loc cu un an în ur­ măsurilor pentru înlăturarea neajun­ ată orientarea bună a organizaţiei de zarea sculelor pentru filetare. De
mă, organizaţia de bază să pri­ surilor ce se ivesc pe parcurs, fac bază care a avut grijă ca în cercul
mească în rîndurile candidaţilor ca acesta să-şi aducă o valoroasă con­ de studiere a Statutului P.M.R. s i asemenea, sînt tratate metodele
de partid un număr de 21 m un­ tribuţie la ridicarea nivelului politic şi cuprindă îndeosebi candidaţii de partid
citori. Printre aceştia se numă­ ideologic al membrilor şi candidaţilor pentru ca aceştia să cunoască temei­ de filetare la strung, măsurarea
ră îngrijitorul de animale Au­ de partid. nic îndatoririle şi drepturile ce le re­
rel Imbre, îngrijitoarele de pă­ vin. Satisfacţiile Brigada de mecanici de la A- filetelor, rebuturile la filetare,
sări Aurelia Cojoc, Maria Vlaă, Ţinînd seama de aceasta, organi­ telierele centrale din Alba lu- noţiuni de normare tehnică, m e­
zaţia de bază din G.A.S. Mintia a Au fost luate din timp măsuri pen­ unui colectiv mic lia condusă de comunistul Ioan \ todele de caloul pentru roţile
Lucia Ancau eîc. acordat şi acordă deosebită atenţie tru asigurarea de condiţii cît mai bune Dreghici, pentru frumoasele rea- de schimb şl regimul de aşchie-
De asemenea, tot în această pregătirilor în vederea deschiderii pentru ca activitatea celor două cer­ Ori cît de mic ar fi colecti­ care a contribuit întregul co­ lizări obţinute în luna septem- ) re pentru filetare la strung.
noului an de studiu în învâţămîntul curi să se desfăşoare bine. Au fost sta­ vul in care lucrezi, munca con­ lectiv. brie, a obţinut drapelul de bri- ^
perioadă, un număr de 7 can­ de partid. Pe baza consultării fie­ ştientă depusă cu dragoste şi gadă fruntaşă pe ateliere. In ' In ultima pânde sînt descrise
didaţi de partid, cărora le-a ex­ cărui comunist din organizaţia de bază bilite încăperile unde se vor ţine lec­ sim ţ de răspundere, îţi aduce Un rol de seamă in ăobîndî- luna octombrie brigada a obţi- .> metodele de filetare rapidă.
pirat stagiul de candidatură au asupra formei de învăţămînt în care ţiile, s-a început procurarea materia­ satisfacţii mari. rea acestor succese l-au avut
fost prim iţi în rîndurile mem­ acesta doreşte să studieze, biroul or­ lelor după care vor studia cursanţii buna organizare a muncii şi in­ Lucrarea este destinată strun­
brilor de partid. ganizaţiei de bază a stabilit ca în ca­ etc. tensificarea întrecerii socialiste.
drul gospodăriei să funcţioneze două Fiecare din cele 5 partide de la nut da asemenea realizări cu % garilor din atelierele mecanice,
Intărinău-şi mereu rîndurile, forme de învăţăm înt: un curs seral Măsurile luate pînă acum de către reparaţii are cite un grafic de
organizaţia de partid a avut po­ anul II şi un cerc de studiere a organizaţia de partid de aici şi cele întrecere. Oamenii pot astfel care se poate mîndri. , sculării şi ateliere de reparaţii,
sibilitatea să-şi repartizeze for­ Statutului P.M.R. In formele de învă­ urmări zilnic rezultatele muncii
ţele la toate locurile de pro­ ţămînt amintite au fost cuprinşi toţi ce vor fi luate pe parcurs sînt o ga­ lor. Metoda graficelor s-a do­ IN FOTO: Membrii brigăzii . I puţind fi utilizată şi de cei care
ducţie, să mobilizeze cu ajutorul ranţie că învâţămîntul de partid la j se califică în meseria de strun-
comuniştilor întreaga masă de Muncitorii atelierului de zonă 'după terminarea lucrului.
muncitori la înfăptuirea sarcini­ G.A.S. Mintia se va desfăşura în bu­
C.F.R. Alba Iulia împărtăşesc gar.

asemenea satisfacţii. O discuţie

cu şeful atelierului, Mihai Bo- De realizarea economiilor

căneţ, e semnificativă în acest

sens. '

lor puse de partid în faţa gos­ cei 44 membri şi candidaţi de partid ne condiţiuni. — Cum vedeţi, spune el, ate­ vedit a fi deosebit de eficace se ocupă întregul colectiv
lierul mi e înzestrat in întregi­ în mobilizarea şi antrenarea
podăriei. precum şi un număr de 7 muncitori V. PETRESGU me cu utilaje noi. Mai există muncitorilor în întrecere. Nu de
unele strunguri vechi, uzate, cu puţine ori întîlneştl în faţa gra­
iazetele de perete, ajutor preţios randament scăzut. Pe lingă a- ficelor pe comuniştii Gheorghe Fină la data de 1 octombrie, sei lemnoase pentru obţinerea
i munca organizaţiilor de partid ceasta ducem lipsă de unele pie­ Udrea, Artenie Drăghicî, Petru a.c., colectivul nostru a îndepli­ unei cantităţi cît mai mari de
se de schimb... Pleşa şi Florean Ponta, cîntărină nit planul producţiei globale in
Gazetele de perete — organe ale organizaţiilor de partid fi sindicale Exemplul bun rezultatele fiecărei partide. proporţie de 103,7 la sută, reali- lemn folositor diferitelor utili­
q — fac parte integrantă din presa noastră de partid, pusă in slujba constru 11 ascultăm pe şeful atelieru­ zînd în acelaşi timp şi econo­ zări. Producînd, în afara sorti­
^ irii socialismului. este urmat lui şi înţelegem bine greutăţile Mult interes a stîrnit în rln- mii în valoai-e de 365.000 lei, cu mentelor planificate, un număr
ce stinjenesc munca colectivului. ăul muncitorilor şi mişcarea de 55.000 lei mai mult decît sarcina de aproape 114.000 bucăţi araci
(’ Desfăşurîndu-şi activitatea nemijlocit în fiecare loc de producţie, ga- Folosind experienţa bună a colecti­ Insă tot aşa de bine mai înţe­ inovaţii şi raţionalizări. Resurse planificată pe cele trei trim es­ de vie, fondul nostru de econo­
r zetele de perele au posibilitatea să se ocupe în mod concret de problemele vului de redacţie „Să construim Hu­ legem un lu c ru : oamenii nu se interne, nebănuite, sint descope­ tre. Cum am obţinut aceste eco­ mii a crescut cu încă 31.902 lei.
nedoara", Comitetul de partid de la lasă copleşiţi de greutăţi. Prin rite şi puse în valoare. nomii ?
| fiecărei secţii în parte, a fiecărei întreprinderi sau instituţii. Prin profilul ţi I.C.S.H. a -organizat un concurs al tu­ entuziasmul şi hotărîrea lor au Indicii de utilizare a masei
turor gazetelor de perete din între­ ştiut să le învingă întotdeauna. Maistrul Gheorghe Spătarul şl In primul rînd ne-am străduit lemnoase au o legătură directă
^ tematica lor, ele sînt strîns legate de activitatea ţi preocupările muncito- prindere care se va termina la 7 No­ şeful de echipă, Gheorghe Ale­ să folosim mal judicios mecani­ cu problema obţinerii de econo­
iembrie 1962. Comitetul de partid a Nouă luni consecutiv planul de xandru, au realizat un dispozi­ zarea, utilajele şi instalaţiile pe mii. De aceea, am acordat toată
z rilor, tehnicienilor, inginerilor, cărora le sînt puse la dispoziţie coloanele făcut nu de mult o analiză a gazete­ reparaţii a atelierului a fost în­ tiv de îndreptare a furcilor de care le avem în dotare şi să apli­ atenţia acestui obiectiv. Prin tri­
lor de perete pentru a vedea în ce deplinit ritmic, la toate sorti­ susţinere a cutiilor de grăsime căm procedee tehnologice din miterea în producţie a 5.183 m.c.
^ lor. măsură ele îşi desfăşoară activitatea. mentele. Iar calitatea reparaţii­ ale vagoanelor. Confecţionarea cele mai economicoase. Prin in­ Iqbde pentru distilare şi plăci
Cu acest prilej s-a constatat că în lor a fost îmbunătăţită sim ţi­ tonei instalaţii portative, uşor troducerea mecanismelor în lo­ fibro-lemnoase, indicii de utili­
f Avînd îndrumarea ţi sprijinul permanent al organizaţiilor de partid, general a crescut nivelul articolelor tor, toate vagoanele reparate în- de mînuit, pentru proba frlnelor cul atelajelor particulare, am zare la fag şi stejar au crescut
publicate la gazetele de perete din cadrînău-se în termenul de ga­ la vagoane, ştanţarea ecliselor înlăturat unele operaţii mai cu cite 5 procente.
f majoritatea gazetelor de perele şi-au îndreptat, cum e ţi firesc, întreaga lor întreprindere aflate în concurs şi că ranţie stabilit. In această pe­ pentru vagoanele de cale îngustă scumpe. Avantajele Înlocuirii
acolo unde organizaţiile de bază au rioadă atelierului li revenea (autor Toma Bolea) sînt cîteva sistemului de lucru cu atelaje O influenţă pozitivă asupra
\ activitate spre rezolvarea problemelor principale de la locul de muncă. Să îndrumat colectivele de redacţie, gaze­ sarcina să execute reparaţia a din inovaţiile micului colectiv. particulare reiese din următorul obţinerii de economii a avut-o şi
tele dc perete au devenit un factor 2.522, vagoane de marfă de linie exemplu la operaţia de scos cu depăşirea planului la mecanisme
J vedem deci cum s-au ocupat ţi se ocupă de aceste probleme unele gaze- activ în realizarea sarcinilor de pro­ normală. Sarcina a fost îndepli­ Dacă ne punem întrebarea — tracţiune animală plăteam 9,15 cu 13 la sută la doborît-secţionat
ducţie. nită şi depăşită, reparînău-se cum va găsi sfîrşitul anului lei/m.c. pe o distanţă sub 300 şl scos-apropiat. Merită să fie
) le de perele din oraţul Hunedoara. i in plus 45 de vagoane. Timpul colectivul atelierului, răspunsul m. Aceeaşi operaţie fiind execu­ evidenţiaţi în această privinţă
Este o iniţiativă bună a comitetului de imobilizare a vagoanelor in e unul sin g u r: cu planul de tată cu tractorul, valoarea se comunistul loan Săbău, mecanic
ţd de partid, care va duce la o îmbună­ producţie îndeplinit şi depăşit la reduce la 2,39 lei/ m.c. Atenţia la parchetul Tisa şi tînărul Pe­
tăţire substanţială a activităţii ga­ lunile iulie şi august a fost re­ ne-am îndreptat-o deci asupra tre Ciuncurescu mecanic la un
Zece ani de activitate rodnică zetelor de perete din I.C.S.H. şi toţi indicii. extinderii mecanizării în parche­ funlcular Wyssen.
care ar putea fi urmată şi de alte dus în medie cu 13,5 la sută, te. In parchetul Grohot se lu­
De curînd, gazeta de perete „Să te „Să construim Hunedoara“ şi-a comitete de partid din marile între­ Seriozitatea cu care muncito­ crează cu 5 rutiere şi un tractor Paralel cu îndeplinirea şi de­
construim Hunedoara“ — organ al creat un larg activ de corespondenţi prinderi din regiunea noastră. iar preţul de cost pe fiecare va- pe şenile, ceea ce a permis o re­ păşirea planului de producţie,
Comitetului de partid şi al Comitetului voluntari format din peste 600 tovarăşi rii de aici privesc mutica ne în­ ducere ş: mai mare a costului vom acorda aceeaşi atenţie rea­
sindicatului de la I.C.S.H. — a săr­ care au scris în această perioadă nu gon reparat, a scăzut CU 10 la producţiei. lizării planului la toţi indicii
bătorit 10 ani de activitate. Un prilej mai puţin de 16.817 articole. Printre dreptăţeşte să credem că pre­ astfel incit sfîrşitul anului să
de analiză asupra felului cum aceas­ aceştia se numără Vasiie I. Gheorghiu, sută. Ridicarea calităţii repara­ întreprinderilor din economia ne găsească cu toate obiectivele
tă gazetă dc perete a reuşit prin ar­ Teodor Malancea,, Apostol Gh., Miliai gătirile intense ce se fac anul forestieră le revine şl sarcina îndeplinite.
ticolele publicate să-şi aducă contri­ Zamoniţă şi mulţi alţii. ţiilor, reducerea tim pului de de îmbunătăţire a sortării ma­
buţia la îndeplinirea sarcinilor de plan acesta vor asigura îndeplinirea GHEORGHE CIOCAN
ce au stat în faţa colectivului de mun­ Datorită activităţii sale rodnice, ga­ imobilizare a vagoanelor, pre­ inginer-şef la 1. F. Dobra,
citori, tehnicieni şi ingineri de la I.C.S.H. zeta dc perete a primit premiul I la planului pe 1963 încă din prima
8 concursuri orăşeneşti şi regionale cum şi reducerea preţului de raionul Ilia
lună.
cost, sînt succese frumoase la
S. TRUTA

Gazeta de perete „Să construim Hu­ iar în 1958 a obţinut unul din pre­

nedoara“ a primit o îndrumare per­ miile pe ţară la concursul organizat dc

manentă din partea comitetului de revista „Urzica“. 6.200 KM. PRIN ŢARA „Tretiakov“ din Moscova ş! -„Muzeul rea în colectiv, îmbogăţind-o cu o glu­
partid. El a fost acela care a spri­ Desigur că sînt multe şi variate rus“ din Leningrad, nu poţi vorbi decît mă, cu un cuvinţel ascuţit cu replici
jinit şi a orientat colectivul de re­ COMUNISMULUI (III) emoţionat. Ele se completează una pe subliniate de explozii de rîs. Tabloul
dacţie spre cele mai arzătoare proble­ formele de muncă pe care le-a folo­ alta, prezeritînd bogat arta rusă de-a are un conţinut profund de idei, arătînd
me ale producţiei. Ca urmare, în ga­ sit colectivul de redacţie în obţinerea COMORI ALE ISTORIEI, Vestitul „Gălăreţ de aramă“ — sta­ străini şi numeroşi oameni sovietici, lungul secolelor. dispreţul faţă de duşman, conştiinţa
zetă au apărut numeroase informaţii, acestor rezultate. Una din aceste for­ COMORI ALE ARTEI tuia lui Petru I ridicată de Ecaterina iată-ne în galeriile ce adăpostesc ope­ forţei poporului, dragostea puternică
articole şi chiar numere speciale con­ me au constituit-o „Seratele presei“ îp a 11-a (cum spune inscripţia), opera rele marilor maeştri ai picturii univer­ Extrem de bogată şi de impresionan­ faţă de pămîntul patriei pe care sînt
sacrate descoperirii rezervelor interne cadrul cărora s-au prezentat scurte Leningrad. Vizităm oraşul. La fieca­ sculptorului Falconet — care a imagi­ sale. tă este colecţia tablourilor pleiadei pic­ mîndri că îl apără.
de pe şantiere, măsurilor ce trebuie referate privind activitatea tuturor ga­ re oprire un monument al frămîntatei nat călăreţul ridicat pe un val uriaş torilor realişti aparţinînd şcolii lenin-
luate pentru creşterea productivităţii zetelor de perete din I.C.S.Ii., s-au istorii a poporului rus; Ia fiecare opri­ de granit în mijlocul pieţîi senatului Intr-una din sălile picturii renaşterii grădene a „peredvijnicilor“ (mobililor Vizitînd galeriile atît de bogate în
muncii, pentru obţinerea de economii premiat corespondenţii cei mai buni re un monument care îmbogăţeşte te­ — îţi aminteşte un moment istoric: 27 italiene ne-am oprit impresionaţi în — după numele unei expoziţii mobil- celebre opere de artă, regreţi că nu poţi
şi reducerea preţului de cost etc. dîndu-se şi programe artistice. Acest zaurul artei mondiale. mai 1703, data fondării Pefersburgului. faţa cîtorva tablouri celebre ale lui volanfe la care au participat). Acest sta şi admira la nesfîrşit în fiecare
lucru a constituit un important pri­ Leonardo da Vinci. La un pas de ele curent s-a dezvoltat direct sub înrîu- sală, fiecare exponat.
De remarcat că în decursul celor lej de stimulare a activităţii în acest Piaţa decembriştilor. In anul 1825, Gu aceeaşi admiraţie priveşti înăl­ am admirat operele lui Rafael şi Tizian. rirea ideilor luminate ale democraţilor
10 ani de activitate gazeta de pere­ domeniu. tunurile ţarului Nicolae al II-lea au ţimea de 50 m. a „Goloanei alexan- revoluţionari ruşi. Dintre operele aces­ 0LIPE DE ODIHNA
înăbuşit în sînge răscoala decembrişti­ driene" din piaţa Palatului — cel mai In scurta noastră vizită n-am reuşit tora am admirat tablourile peisagiş-;
Un mare număr de colaboratori lor, în fruntea căreia erau Pesfov, Rî- înalt monolit de granit din lume — care să admirăm pe cît se cere pînzele ce­ tilor Vasiliev, Kundji, Polenov, Aiva- LA PETRODVOREŢ
leev, Muraviov. Nu departe, în fortă­ stă necimentată pe soclul ei datorită lebre ale lui Veroness, Tinttoreto, El sovşki, Şişkin. Acesta ocupă primul
Gazetele pot fi vii şi viabile — interesante, legate de viaţă. Colecti­ reaţa Petropavlovsk au fost executaţi Greco şl Murillo. Ioc în arta peisagistă rusă. In tablou­ 0 altă comoară pe care nu te saturi
atunci cînd la scrierea lor sînt an­ vul de redacţie a reuşit pînă în pre­ participanţii la răscoală. In celulele plasării perfecte a centrului de greu­ rile lu i: „Pădurea de pin“, „Secara“, s-o admiri şi al dori s-o revezi mai des
trenate însăşi masele, cînd colectivele zent să atragă la redactarea gazetei izolate şi triste ale fortăreţei ei şi-au tate. Iată-ne în faţa colecţiei picturilor „Depărtări păduroase", „Pini luminaţi este Petrodvoreţul.
de redacţie reuşesc să strîngă în jurul un mare număr de corespondenţi şi petrecut ultimele zile, ultimele ore. flamande ale secolului al XVlI-lea. de soare", „Dimineaţa în pădure de
lor un mare număr de colaboratori şi colaboratori. Iată un exemplu bun în Intr-o asemenea celulă a scris Gernî- De-a lungul prospectului Nevski, ami­ Gel mai important loc îl ocupă excelen­ pin“, natura rusă în mijlocul căreia ati Pe lîngă castelele construite în imen­
corespondenţi voluntari. O experien­ munca cu corespondenţii voluntari. şevski, romanul său filozofic „Ge-i de ralitatea îţi reţine privirea cu străluci­ tele peisagii şi portretele de înaltă per­ trăit şi muncit multe generaţii, a apărut sul parc, frumuseţea acestuia o redau
ţă pozitivă în această privinţă o are Membrii colectivului de redacţie merg făcut“. Tot aici a fost deţinut Maxim toarea cupolă aurită — a cărei săgeată fecţiune ale maestrului flamand Rubens. în faţa noastră plină de măreţie. „Pă­ cele 120 fîntînl şi 100 sculpturi, în ma­
şi colectivul de redacţie a gazetei în timpul lor liber prin secţii, stau Gorki pentru activitatea sa literară. înaltă, poleită în aur poartă o coră- durea cu lemn pentru corăbii", capodo­ joritatea lor aurite.
„Siderurgistul“, organ al Comitetu­ de vorbă cu oamenii, află ce pro­ bioară la fel de strălucitoare. O nouă oprire emoţionantă : am ajuns peră de maturitate a pictorului, este
lui de partid şi al Comitetului sin­ bleme îi preocupă şi-i ajută să scrie In insula Iepurelui — pe care în în sala picturii olandeze a secolului un cîntec puternic şi liber despre na­ Admiri cu îneîntar« fîntînile trito­
dicatului de la Combinatul siderurgic despre ele. Datorită acestui fapt, ga­ 1703 Petru I a început construcţia for­ ARTA MARILOR TALENTE XVIII. Aici sînt cele 25 tablouri origi­ tura rusă. nului aurit, coline cu pătrăţelele de şah
Hunedoara. Aici, comitetul de partid zeta „Siderurgistul“, a criticat cu as­ tăreţei Petropavlovsk — vizităm celu­ UNIVERSALE nale, de mare frumuseţe, ale lui Rem- sau piramida formată din 560 jeturi
a atras în colectivul de redacţie oa­ cuţime unele manifestări negative ca­ lele din bastioanele Trubeţki, Menşikov, brandt, pictorul luminii şi umbrei. Un alt pictor ale cărui tablouri le-am de apă.
meni cu multă dragoste de muncă, re împiedică îndeplinirea planului de Galafkin, Petru I şi Narîşkin, celule Gelor ce vor vizita Leningradul aş admirat îndelung, pictor considerat pio­
dîndu-le indicaţia de a antrena la re­ producţie c a : indisciplina, neglijenţa, care poartă urmele paşilor eroilor de­ vrea să le împărtăşesc cîteva detalii După mai mufle săli vizitate, în tre­ nierul realismului critic în arta repre­ Ici, Colo, fîntînl -„glume“, sfîrnesc
dactarea gazetei muncitori, ingineri şi lipsa dc grijă faţă de avutul obştesc cembrişti. Gătuşe de aproape 10 kg. semnificative despre Ermitaj. cere, o nouă oprire — de data asta în zentativă rusă, este Perov, primul şi cel rîsul vizitatorilor. Vrei să ajungi la o
tehnicieni pentru a «coate ediţii bune, etc. le-au înlănţuit mîinile şi picioarele. Res­ faţa artei franceze. Această secţie a Er­ mai consecvent luptător pentru pictura bancă ? Jeturi de apă ce ţîşnesc dintre
piră în aceste celule întunecoase şi ume­ Dorinţa noastră de a vizita Ermitajul mitajului cuprinde peste 40 săli cu ope­ democrafjcă. Arta lui cuprinde o redare pietrele aleii te udă din cap pînă în
Cînd nu este preocupare de, nu frica de moarte şi chinul con­ în amănunţime era greu de îndeplinit. re aie pictorilor francezi începînd de reală a vieţii contemporane, o critică picioare. Vrei să ajungi neplouat sub
damnaţilor, ci teama, groaza ţarilor Nu ne-ar fi ajuns nici o săptămînă, nici Ia maeştri mai puţin cunoscuţi ai seco­ aspră a viciilor. cupola unei ciuperci uriaşe ? Ai grijă
La O.C.Il produse industriale Hu­ rile şl la O.C.U. Alimentara unde co­ faţă de forţa poporului. o lună, pentru că cele 4 palate ale lului XV — pînă la cei contemporani. unde păşeşti, să nu pui în mişcare ro­
nedoara există o gazetă de perete. Dar lectivul de redacţie, n-a fost îndru­ Ermitajului de astăzi adăpostesc 300 Toţi marii pictori francezi sînt pre­ Din rindul pictorilor care au arătat binetul de sub o piatră care va face
ce folos! Afară de cîteva ediţii cu mat suficient de către organizaţia de Dar iată-ne ieşiţi din întunecimea săli cu 2.400.000 exponate. Pe lingă zenţi : Poussin, Walteau, Boucher, Fra- nu numai nejusteţea societăţii ruse cl ca din marginea pălăriei ciupercii, o
caracter festiv, nu s-a mai făcut ni­ bază iar activitatea gazetei lasă de tristă a celulelor. înaintăm de-a lungul faimoasa colecţie de arfă occidentală, gonard, Indres, Gorot, Monet, Renoir, şi părţile luminoase ale vieţii poporu-' pînză de apă să cadă brusc.
mic. Organizaţia de partid n-a ana­ dorit. Abătîndu-se de la profilul şi cheiurilor de granit ale Nevei, cîntafe aici sînt larg prezentate monumente Gezanne, Gauguin, Matisse, Picasso. lui pe care ei o cunoşteau şi iubeau
lizat nici o dată în acest an activi­ tematica unei gazete de perete, co­ ades de Puşkin şi Nekrasov, loc de in­ de artă şi cultură ale diferitelor popoare profund, se numără Repin, cel care a @ea mai frumoasă panoramă a parcu­
tatea colectivului de redacţie al ga­ lectivul de redacţie în frunte cu tov. spiraţie pentru Gogol, Saltîkov-Sce- din Orient şi Asia Centrală. Una dintre cele mai tinere colecţii reflectat în operele sale viaţa atît de lui rămîne totuşi marele grup de fîn-
zetei de peiete. Tov. luliu Vinca, res­ drin, Dostoievski, Gorki... ale Ermitajului esie cea a culturii ruse. complicată şi contradictorie a Rusiei ftni construite după victoria lui Petru
ponsabilul acestei gazete, motivează că Matilda Praporgescu publica articole cu Tablouri, numeroase sculpturi, dese­ In sala de concerte a fostului ¦„Palat de atunci. Nekrasov scria despre Re­ I, asupra suedezilor. ^Marea cascadă“
„nu pricepe această muncă". Aşa De o parte şi alta a Nevei, clădiri ne, gravuri, tapiserii, se găsesc aici de Iarnă" se găseşte expoziţia argin­ pin că din pînzele acestuia se degajă numără 60 sculpturi aurite şi 142 jeturi
stînd lucrurile, co aşteaptă organiza­ caracter general. O lipsă a organi­ mari îţi atrag atenţia. Iată Universi­ alături de vestite argintării, porţelanuri, tăriei ruse din secolele al XVII-lea şi maica Rusia, cea bogată şi bătută şi puternice de apă. In centrul acesteia
ţia de bază ? tatea — unde în 1891 Lenfn a urmat lucrături în pietre preţioase, sau semipre- al XlX-lea, printre care sarcofagul de atotputernică. „Edecarii de pe Volga", se găseşte splendida statuie aurită a
zaţiei de bază este şi aceea că nu a cursurile facultăţii de drept. Astăzi ea ţioase, fildeş, abanos, sidef. Alături de argint al lui Alexandru Nevschi, gran­ primul mare tablou al lui Repin l-am iui Sarnson, care deschide gura leului
Intr-un fel asemănător stau lucru­ poartă numele lui Jdanov. Puţin mai ele au fost puse sculpturi miniaturale dios atît prin dimensiuni (cîntăre.şte
controlat de mult timp felul cum departe, palatul’ Academiei de ştiinţe, în aur — de origină scită şi greacă, P/2 tone argint) cît şi prin execuţia sa admirat în două variante, unul la Le­ — reprezentînd victoria poporului rus
înfiinţată în 1721, unde şi-au desfăşurat iar după Marea Revoluţie din Octom­ artistică. — Sarnson —¦ asupra leului suedez.
munceşte postul U.T.M. de control. activitatea minţi luminate ale gîndîrii brie, cînd bunurile ţarilor au fost na­ ningrad, altul la Moscova. El prezintă Statuile aurite ale zeiţei Nevei, zeului
ştiinţifice ruse : Lomonosov, Secenov, ţionalizate, muzeul s-n îmbogăţii cu co­ Impresionante sînt şi unele cifre pri­ rîului Volhov şi tritonul care anunţă
Făcînd o analiză a activităţii gazetelor de perete din oraşul Hunedoa­ Timirîazcv, Mikiuho-Maklai, Pavlov. lecţiile particulare sie familiei impe­ vind dimensiunea unor săli ale Ermita­ munca inumană a cdecarilor. victoria, completează minunat fîntîna.
ra, se poate spune că ele şi-au cîştigat pe merit preţuirea oamenilor mun­ Tradiţia lor glorioasă o continuă cei riale. jului. Dacă sala mare a tronului are
cii, bineînţeles acolo unde organizaţiile de partid s-au ocupat de această 11.000 de savanţi ai Leningradului, ade­ „mica“ suprafaţă de 800 tn.p., o altă O altă capodoperă a lui Repin ,,Za- Gomplexul de statui aurite şi casca­
importantă latură a muncii politice. Sînt multe exemple de gazete de perete vărată cetate a ştiinţei sovietice. Nu de­ Alături de zeci dc grupuri de turişti sală „ceva" mai mare, sala dc bal a dele fîntînii care încadrează fîntîna
hune, combative care îşi aduc contribuţia la buna desfăşurare a muncii în parte se vede Palatul Academiei de ţarului Nicolae, are 1.100 m-p. In aceas­ porojenii scriu scrisoare sultanului“ Sarnson, se continuă în aleea de fîn-
producţie. In oraşul Hunedoara mai sînt însă gazete de perete ca : „Me­ Arte şi al Institutului de pictură Repin, tă sală am văzut o interesantă expoziţie tinî care mărgineşte un canal pînă !a
tin d - au studiat Repin, Aivazovski, Şiş- a costumelor ce le purtau orăşenii şi ne-a îneîntat cu umorul popular ce-1 de­ golful Finic. Stînd în faţa palatului
talul" de 1?. I.6.M., „Gooperatonil" de la cooperativa meşteşugărească „Drum kin, Briulov, Suricov. Nirfenii ruşi din secolul XIX. central, în punctul cel mai înalt al
nou", şi altele, care nu-şi trăiesc viaţa, sînt lipsite de operativitate şi mai gajă. Un grup de aproape 20 zaporo- acestor fîntîni, o perspectivă de neuitat
ales de conţinut, lată de ce organizaţiile de partid îndrumate şi sprijinite COMORILE ARTEI RUSE se deschide spre golful Finic. In apro­
jeni scriu un răvaş cu totul nepoliticos piere, cascadele aurite ale fîntînilor îţi
de către Comitetul orăşenesc de partid trebuie să se ocupe mai temeinic de Despre strălucitele galerii de artă duc privirea departe spre imensitatea
conducerea activităţii gazetelor de perete. sultanului Mahomed al iV-Iea care le-a de apă de la orizont — Marea Baltică.

G. CHIŢIGOI cefut să l se supună. Ai senzaţia că te AN-ETA RADU-ALMAŞAN

găseşti alături zaporojenilor îngrămădiţi

In jurul scribului. Ei compun scrisoa­