Page 30 - 1962-11
P. 30
P'R. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2449
BHnanHBBBHBO
Valorificarea superioară a masei lemnoase Pe scurt de la corespondenţi
şi îndeplinirea planului pe sortim ente — ® Colectiviştii din ti. Avînd asigurat ma G.A.C. din satul Boz,
satul Ponor, raionul terialul necesar, colec raionul Ilia, se numă
în centrul dezbaterilor Haţeg acordă deose tiviştii din Berthelot ră şi acelea conduse
bită atenţie asigură vor da peste cîteva zi de candidatele de
Adunarea generală pentru dare re. La sortimentele: bile răşinoa exploatare, să ajute birourile orga rii hranei necesare a- le în folosinţă un grajd partid Letiţia Pavel,
de seamă şi alegerea noului comitet se, buşteni de stejar pentru gater,- nizaţiilor de bază în conducerea nimalelor pentru pe pentru 60 capete tine Ana Bîc şi Letitia Lu-
de pattid, 1? care au participat toţi lemn de fag pentru celuloză etc.; activităţii politice şi de producţie. rioada de stabulaţie. ret şi altul pentru 100 caci. Echipele respec
comuniştii din organizaţiile de bază planul pe 9 luni nu a fost îndepli Ţinînd cont de specificul întreprin In acest scop el au în- vite mari, cei din Tuş tive sînt însă frun
silozat pînă în prezent tea o maternitate pen taşe şi în alte acţiuni.
de la I.F, Orăştie, a analizat te nit. De asemenea I.F. Orăştie lu derii, comitetul de partid trebuie să <cu 50 tone de diferite tru scroafe, iar cei din La construcţia graj
meinic munca desfăşurată de către crează încă cu pierderi. E drept, pună mai mult accent pe îmbună furaje mai mult decît Boiţa o magazie cu o dului pentru animale,
comitetul de partid pentru condu aceste pierderi au fost mult reduse tăţirea muncii de educare a munci prevede planul de pro capacitate de 50 va spre exemplu, ele au
cerea şi îndrumarea activităţii po faţă de cele de acum patru ani, dar torilor prin organizarea mai bună ducţie. goane. efectuat 450 ore e
litice şi economice din întreprin existau totuşi posibilităţi ca între muncă patriotică (MI
dere. prinderea să înregistreze beneficii a informărilor politice, instruirea Fruntaşi lă acţiu In acest ari, colecti RON ŢIC).
şi nu pierderi. periodică a agitatorilor şi ţinerea nea de însilozare sînt viştii din satul Tuştea
Din darea de seamă şi discuţiile unor conferinţe cu caracter politic colectiviştii P a v e 1 ° Zilele trecute fiii
purtate a reieşit că în centrul aten Discutînd despre aceste neajun şi profesional. De asemenea comi Vulc, Iosif VuTc, Vio- şi-au sporit considera colectiviştilor din Tăr-
ţiei comuniştilor de la I.F. Orăştie suri comuniştii au arătat că este tetul de partid trebuie să ajute mai bil efectivul de ani tăria au efectuat 860
lin Finucă, Tuliana Ga ore de muncă patrioti
a stat rezolvarea celor mai impor Adunarea de dare mult organizaţiile de bază din sec male proprietate ob- că la ridicarea graj
tante probleme c a : realizarea pla toarele de exploatare pentru a-şi bor, Crisca Duncea şi dului pentru 120 vite
nului de producţie, cunoaşterea şi îmbunătJăţi munca de primire în şteasdă. Aceasta le-ă mari pe care îl con
brigadierul Miron So- permis ca pînă în pre struieşte gospodăria
extinderea metodelor noi de exploa de seamă şi alegerea partid a celor mai buni lucră caci. (N. SBUCHEA)' zent să realizeze veni colectivă. Tot pripi-
tare, mecanizarea lucrărilor grele, noului Comitet de partid tori forestieri. In acest an a cres muncă patriotică ei au
ridicarea nivelului muncii politice ° In aceste zile Ia turi băneşti care însu strîns şi recolta de pe
si cultural-educative de masă etc. al I. F. Orăştie cut numărul celor primiţi în gospodăriile agricole mează 87.17.1 leî. (A- 4 ha. cu cartofi. (IOAN
Rezultatele obţinute în cele 9 luni partid, însă aceasta s-a făcut mai LEXANDRU MAGU- SIMA).
mult la organizaţiile ’de bază din colective din satele
Berthelot, Boiţa şi REANU)'.
din acest an dovedesc că, comite necesar ca noul comitet de partid sectoarele de industrializare şi
tul de partid, organizaţiile de bază să îndrume activitatea birourilor or transport şi mal puţin la ocoalele Tuştea se lucrează in ° Printre primele e-
şi-au întărit rolul conducător în ac ganizaţiilor de bază şi conducerea silvice şi sectoarele de exploatare. tens pentru executa chipe de colectivişti
tivitatea practică de producţie, au administrativă pentru a se ocupa
îndrumat cu mai multă răspundere mai mult de descoperirea şi folosi In baza celor discutate, a propu rea construcţiilor zoo care au terminat de
organizaţiile de masă şi conduce rea tuturor rezervelor interne, pen nerilor făcute, adunarea generală a tehnice şi gospodăreş
rea tehnică administrativă a între tru a crea o opinie de masă împo aprobat un plan de măsuri care apli recoltat porumbul 1»
prinderii. Datorită faptului că s-a triva risipei de materiale, a lipsei de cat în viaţă va asigura îmbună
militat pentru aplicarea metodelor răspundere în valorificarea supe tăţirea muncii comitetului de partid } I.F. Bala de Criş, parche- ©©aia gaa©te ®fi© perete,
noi în muncă cum sîn t: exploata rioară a masei lemnoase, care au şi a organizaţiilor de bază în con } tul Valea Ribarului. Buştea ®H®aiă feluri de a tarata pi°®i»leiiiele
rea lemnului în trunchiuri lungi şi influenţat negativ şi asupra preţu ducerea activităţii politice şi econo
catarge, extinderea muncii în brigăzi lui de cost. mice. nul adus de funicular este dez pe ©are 1© ridica vlafa
legat în staţia de descărcare
complexe cu plata în acord global şi In cuvîntul său, comunistul Şte R. BUDIN de către şeful de echipă Ioan
altele, s-â reuşit să se realizeze in fan Proşeniuc arăta că uneori din S. GERBU Truţă şi ajutorul său Con
dici- superiori de valorificare a ma lipsă de răspundere faţă de calita stantin Luncan.
sei lemnoase (63 la sută la fag, te, se trimit la gatere buşteni' no
98 la sută la răşinoase şi 58 la duroşi care nu pot fi prelucraţi. Prin T ehnică nouă — lA A A A A A A A W W VW V * latate în aceste articole s-au în
sută la diverse esenţe foioase), iar aceasta se pierde timp cu încărca c a d re corespunzătoare tâmplat de mult, acum cîteva
productivitatea muncii prin extin tul şl transportul lor de la zeci Este cunoscut rolul gazetelor de perete in mo-
derea mecanizării a crescut cu a- de kilometri, se creează greutăţi în Şutul se sfîrşise. Constantin Za- şcoala de ajutori de mineri şi mi ? btlizarea oamenilor muncii la o activitate mai susţinută în luni.
proape 1 la sută. Planul producţiei munca gaterlştiior. harie, şef de brigadă la sectorul I neri de la mina Vulcan se numără In aceste ziile colectiviştii din
globale a fost de asemenea înde al minei Vulcan, şi tînărul Gheor- şi Gheorghe Buţă. Utilitatea studiu $producţie, în popularizarea experienţei înaintate, în educarea
plinit în proporţie de 101,64 la sută. Din lucrările adunării generale ghe Buţă, urcau, împreună cu alţi lui s-a văzut curînd în rezultatele maselor etc. Bine îndrumate d e către birourile organizaţiilor Afpoldul de Jos au dat bătălia
se desprinde necesitatea ca în vii mineri, spre „ziuă". Pe galeria mi obţinute de acesta în producţie. pentru însămînţarea cerealelor
Este demn de remarcat că la I.F. tor noul comitet ales (secretar Va- nei cei doi ortaci continuau discu Datorită priceperii şi hărniciei, el ţele bază, orientate spre cele m ai im portante probleme care de toamnă, pentru transportarea
Orăştie se folosesc în prezent 8 fu- sile Rusu) să-şi îndrepte atenţia ţia începută cu cîteva clipe mai a fost numit şef de schimb în bri >frăm întă colectivele din care fac parte, atrăglnd în jurul lor la baza de recepţie a tuturor
niculare „Mîneciu", 4 funiculare în special spre acele sectoare care înainte. gada lui Constantin Zaharie. \u n larg activ de corespondenţi, gazetele de perete pot contri- produselor contractate cu sta
„Wissen“, două decovile cu cablu, stau mai slab cu realizarea planu '(bui într-o mare măsură la impulsionarea muncii, la lichidarea tul (într-o adunare generală ei
.26 fierăstraie mecanice şi o ma lui cum sînt sectoarele de la Gră — Nu-ţi dai seama ce înseamnă Ca Gheorghe Buţă au urmat şi au suplimentat cu mult contrac
cara, obţinîndu-se în acest inter dişte şi Cugir. Una din cauzele ce ridicarea calificării ? — îl întrebă urmează încă mulţi tineri şcoala de \u n o r deficienţe, la. îm bunătăţirea activităţii. tul la porumb), iar acum exe
val un indice de mecanizare de 37 au făcut ca productivitatea muncii mustrător Zaharie pe Buţă.1* Vezi ajutori de mineri şi mineri de la > Am vizitat zilele trecute două unităţi agricole socialiste cută arăturile adinei de toam
la sută Ia fasonat şi 65,2 la sută la aceste sectoare să nu se realizeze şi tu doar cum se munceşte astăzi. mina Vulcan. In timpul şcolarizării <din raionul Sebeş. Cu acest pri lej am citit şi gazetele de perete nă. Probleme importante sînt
la scos-apropiat. La această lucra este şi fluctuaţia mare. De aceea, Fel de fel de maşini uşurează mun ei primesc bursă, materiale didacti i ale organizaţiilor de partid de aici. Iată ce am constatat.
trebuie să se desfăşoare o temeinică ca minerului, îl ajută să producă ce şi rechizite gratuite. Şcoala dis
re a fost îndeplinit indicele prevă muncă politică pentru permanenti mai mult. Dar ele trebuie mînuite pune de patru machete care înfă şi In sectorul zootehnic al G.A.C.
zut de Congresul al III-lea al cu pricepere de mineri. Pentru a- ţişează tipuri de abataje şi galerii,
P.M.R. pentru anul 1965. zarea lucrătorilor forestieri, să fie o ceasta fiecare e dator să înveţe con precum şi stratificaţia din sectoa Probleme imporîariîe, înainte de publicare, articolele şi în celelalte ramuri de activi
mai mare preocupare pentru a crea tinuu, să devină un cadru cores rele V şi III ale minei Vulcan, o sînt citite în colectiv.
Cu toate rezultatele obţinute, în acestora condiţii mai bune de mun punzător, de nădejde. Şi tu, în loc colecţie din petrografía exploatării îraîaîe la îimp tate.
sectorul producţiei şi pe linia ren că şi trai. să te bucuri că te-am propus să ur miniere reprezentînd diferite roci Iată de ce această gazetă de De ce gazeta de perete, ex
tabilizării şi a creşterii beneficiilor La gospodăria agrioolă de stat perete reuşeşte să aducă o con
mai sînt multe ’de făcut. Dadă s-a După cum arătau tovarăşii Balaş din Apoldu.1 de Sus, gazeta de tribuţie însemnată la continua pusă Intr-un loc atît de potrivit,
reuşit să se realizeze planul pro Orban, Ioan Gabor şi alţii, membrii perete este instalată chiar la îmbunătăţire a activităţii mun nu vorbeşte nimic despre a-
ducţiei globale. în ceea ce priveş comitetului de partid şi în special intrarea în sediu. Este o gazetă citorilor din G.A.S.
te realizarea planului pe sortimen secretarul comitetului trebuie să bine lucrată, cu desene adecvate ceste fapte care merită cu a-
specificului gospodăriei. Dar nu devărat să fie popularizate?
te, întreprinderea este încă datoa- meargă mai mult prin sectoarele de aceste lucruri interesează în
mod deosebit ci articolele pu Biroul organizaţiei de partid
blicate aici. Citind titlurile îţi
dai imediat seama că gazeta de Arîicole depăşise din G.A.C., comitetul comunal
perete urmăreşte îndeaproape de partid, au datoria să anali
faptele din gospodărie, este cum de vreme
s-ar spune, în miezul probleme zeze activitatea gazetei de pe
lor. Acest fapt te face să citeşti
mezi şcoala de mineri, dai din colţ din mină etc. La aceasta trebuie să cu atenţie fiecare articol. In comuna ApoLdul de Jos, rete, să îndrume mai îndeaproa
gazeta de perete este instalată pe colectivul de redacţie, să-l
în colţ. mai adăugăm faptul că cele opt In ziua cînd am vizitat gos chiar în faţa sediului sfatului orienteze spre cele mai impor
podăria (1 noiembrie) la gaze popular şi a gospodăriei colec tante probleme din G.A.C. A-
Colectiva sâ înflorească — Nu-î vorbă, mă bucur dar..r discipline ce se învaţă în cadrul, ce tă erau publicate 3 articole. Ţi tive. De la început trebuie să cest lucru trebuie să se facă
nui dintre ele vorbea despre spunem că ea nu trezeşte inte cit m ăi curînd.
măsurile luate de conducerea
G.A.S. pentru ca vinificaţia să resul nimănui. Aceasta pentru că ~fc................
decurgă în condiţiuni cit mai articolele publicate sînt depă
bune precum şi despre sarcinile Iată deci două gazete de pere
ce revin în acest scop muncito-r
E adevărat, Gheorghe Buţă se lor şase ore de curs săptărnînale rilor de la prese. Un alt articol şite de vreme. La data de 1 no te, două feluri de a trata proble
arăta care este stadiul recoltă iembrie erau aici publicate 3 ar mele pe care Ie ridică viaţa. In ra
La poalele dealului, înainte bucura, era mîndru că fusese pro sînt predate de ingineri şi profe rii strugurilor, ce echipe sînt
de a intra în comuna Cioara e la noi la Clinic şi la Girbova. pus să urmeze această şcoală. Doar sori de specialitate cu experienţă fruntaşe şi cum şi-au organizat ticole care, deşi nu purtau nici ionul Sebeş mai sînt şi aite gazete
forfotă mare. Colectiviştii lu Au discutat cu colectiviştii de aici erau propuşi să meargă cei mai în activitatea teoretică şi practică. acestea munca pentru a recol
crează aici la terminarea pătu- acolo, au văzut cu ochii lor ce buni tineri din brigadă. Se gîndea ta intr-un timp scurt cantităţi o dată, prin subiectele abordate, ide perete care nu sînt Ia zi cu eve
lelor pentru porumb şi a graj rezultate bune au obţinut apli- însă dacă va face faţă cu cinste noi In acest an au mai terminat cursul cât mai mari de struguri. Al
dului nou pentru 100 capete vi cind regulile agrotehnice“. Im lor sarcini, numeroaselor probleme scurt de calificare pentru artificieri treilea articol trata problema în îţi arătau că de mult n-au mai nimentele, care nu popularizează
te mari. Există în această ac acestea intervine în vorbă şi ridicate de studiu. Zaharia îi înţelese 42 de tovarăşi, cursul de scurtă du deplinirii planului de producţie
tivitate ceva care te impresio vicepreşedintele gospodăriei care frămîntarea : rată pentru măsurători de gaze, 20 al G.A.S. în toate sectoarele, fost schimbate. Unul dintre a- experienţa pozitivă, nu contribuie
nează. Grija cu care se bate tocmai sosi: „Da, e bună treabă de tovarăşi şi cursul de manevranţi chemînd pe muncitori să depună
fiecare scîndură, cu care se a- în gospodărie. Sîntem abia la — Lasă, îi zise tînărului, de greu de vagoane C.F.R. 21 tovarăşi de la eforturi şi mai mari în acest ceste articole vorbea despre e- efectiv la îmbunătăţirea activităţii
sează fiecare lucru la locul lui, început şi rezultatele sînt bune. sigur c-o fi greu, da’ nu eşti tu omul mina Vulcan. Pentru anul şcolar scop.
bucuria din ochii oamenilor, toa Dar peste ciţiva ani, cină vom care să te sperii de greutăţi. Cu 1962—1963 s-au înscris Ia şcoala chipa de dansuri a căminului în unităţile socialiste respective.
te dovedesc dragoste fată de avea un sector zootehnic dezvol strădania de care ai dat dovadă şi de ajutori de mineri şi mineri 141 Am făcut apoi cunoştinţă cu
avutul colectiv, faţă de munca tat, cină vom avea fermă mare aici, în producţie, o să le învingi. de tineri. Aceştia, ca şi ortacii lor responsabilul colectivului gaze cultural care obţinuse un pre Este necesar ca organizaţiile de
unită. Dar nu numai aici, la ri de porci, de păsări... Colectiviştii Sînt convins. ce au absolvit şcoala în anii pre tei de perete tov. Ion Drăghiţă. miu Ia un concurs de acum cî partid să acorde în viitor o grijă
dicarea construcţiilor se poate noştri au înţeles acest lucru. Ei cedenţi, vor deveni cadre bine pre El ne-a arătat indosariate şi ar teva luni, altul despre începutul niaî mare îmbunătăţirii conţinutu
întilni această atmosferă. La se au hotărît să contribuie la dez ? gătite, capabile să pună cu price ticole publicate anterior de ga
diul gospodăriei ciţiva colecti voltarea lor, Am suplimentat In cei doi ani de şcoală tînărul pere în valoare avantajele muncii zeta de perete. In majoritate, noului an şcolar în învăţămîn- lui gazetelor de perete. Poate că un
vişti lucrează la insilozatul car contractul de porumb cu statul Buţă a învăţat lucruri frumoase, în condiţiile tehnicii noi, moderne. acestea tratează probleme impor
tofilor. Pe cim p se lucrează la la 85.000 kg. Din banii ce îi folositoare. Şi-a îndrăgit şi mai mult tul de stat’, iar al treilea des schimb de experienţă în acest sens
eliberarea terenului de pe ulti vom primi ca şi din creditele pe meseria aleasă. Printre cei 74 de R. BALŞAN tante, la ordinea zilei. Tovară
mele hectare pentru ca trac care statul ni le acordă vom tineri care au absolvit anul acesta corespondent pre... discutarea în O.N.U. a ar îmbunătăţi mult activitatea unor
toarele S.M.T. să tragă brazda cumpăra animale de producţie. şul Drăghiţă ne-a spus că, în
belşugului pentru anul ce vine. Am construit un grajd mare problemei folosirii spaţiului cos colective de redacţie ale gazetelor
La magazie sacii cu griu de să- pentru ele. Toată cărămida am drumat de biroul organizaţiei de
m inţă din soiuri de înaltă, pro făcut-o prin muncă patriotică. mic In scopuri paşnice. Oricine de perete.
ductivitate — schimbate la baza Şi transportul lemnului pentru partid din G.A.S., colectivul ga
de recepţie — aşteaptă să ia dru construcţii tot voluntar s-a fă ¦m=îşi poate da seama că cele re GH. PAVEL
mul ogoarelor. Doi colectivişti cut. Ziceau oamenii: D’apoi pen zetei de perete munceşte după
mai vîrstuici zoresc şi. ei cu se tru cine muncim dacă sîntem A O E N IU A
lectarea griului pentru sâmînţă in colectiv, nu pentru noi toţi? plan, fapt ce asigură tratarea matograful „7 Noiembrie“; Călăto
— din cantitatea oprită din pro Atunci să muncim aşa ca să în (R adia riile lui Guliver — cinematograful
ducţia proprie — iar alţi doi florească gospodăria noastră!“. sistematică a celor mai impor
învîrtesc roata unui cilindru de 10 NOIEMBRIE 1962 „Alex. Sahia"; ALBA IU LIA: A-
tratat sămînţa. „Punem bază re ...Cuvinte simple. Ele sînt e- tante probleme. De fiecare edi partamentul — cinematograful
coltei din anul viitor — spune coul unei conştiinţe noi, ale li
unul dintre ei. Aşa am citit in nei revoluţii petrecute în m in Au predat prisosul de recoltă ţie a gazetei de perete răspunde PROGRAMUL 1 : 5,40 Melodii „Victoria“: Oameni pe gheaţă —
gazetă că au făcut colectiviştii tea şi sufletul ţăranului. Sînt populare executate la diferite instru-- cinematograful „23 August“; O-
cu mai multă experienţă decit dovezi grăitoare ale ataşamen Primind un ajutor preţios din par terminarea recoltărilor, colectiviştii au cite un tovarăş din colectiv. Ar mente; 6,20 Emisiunea pentru sate; RAŞTIE: Fantomele din Spessart
tului maselor largi la politica tea statului, membrii G, A. ®. hotărît să predea statului întregul sur 6.45 Salut voios de pionier; 7,30 — cinematograful „Vasile Roaită“:
noi. Şi apoi au fo st oameni de înţeleaptă a partidului nostru. din satul Rîu Bărbat, raionul Ha plus de porumb- Astfel, zilele trecute, ticolele se cer din timp, se dau Sfatul medicului ; Scoaterea la aer Intoarce-te — cinematograful ..Fla
ţeg, au obţinut succese însemnate în ei au transportat ia baza de recepţie a copilului în anotimpul rece; 7,45 căra“; SEBEŞ: Pompierul atomic
O seară D. CRICOVEANU creşterea producţiei şi dezvoltarea gos cele peste 8.000 kg. porumb, care le indicaţii asupra tematicii. W- Din cînteceie tineretului lumii; 8,00 — cinematograful „Progresul“; Sen
prisoseau. Sumarul presei centrale; 9,00 Roza
plăcuta, podăriei. Aceasta, ca urmare şi a fap cest fapt face ca articolele ce se vuiturilor; 11,05 Fragmente din ope tinţa se va da joi — cinemato
I BRAGA graful „M. Sadoveanu"; SIMBRIA:
tului că colectiviştii au vîndut statu publică să analizeze bine diverse ra „Boema“ de Puccini; 15,45 Pagini Numai o glumă — cinematogra
lui pe bază de contract tot mai multe ,enirt corespondent ale scriitorilor noştri despre Aurel
situaţii şi să indice măsurile ce Vlaicu; 16,15 Vorbeşte Moscova; ful „l. Pintilie“; HAŢEG: C a m el
produse agricole. Anul acesta, după 18,20 Program muzical pentru frun ia — cinematograful „Popular“:
se cer pentru remedierea unor BRAD: Un pumn de note
— cinematograful „Steaua roşie“:
eventuale lipsuri. De asemenea,
taşi* în producţie din industrie şi LO N EA:Tom degeţelul — cinemato
agricultură; 19,00 Scrisori din ţară; graful „Minerul“; TEIUŞ: Intre
19,10 Estrada artistului amator; 20,15 două iubiri — cinematograful „V.
Maeştri ai cîntecului popular ro- Roaită“; ZL'ATNA: Carmen dc la
mînesc : Ioana Radu. Ronda — cinematograful „Munci
PROGRAML1L II : 13,15 Tineri in torul“; ILIA: Neînfricata — cine
terpreţi de muzică populară romî- matograful „Gh. Doja"; APOL
nească; 13,40 Gintă Margareta Pîs- DUL DE SUS: Poveste despre o
laru şi Gonstantin Drăglrici; 14,30 fată — cinematograful „23 August“.
Cartonaşul cu însemnarea „Comi lexandrtt Chiriţă anunţă un concurs Sălăjan de la cooperativa meşteşugă portul tineretului sovietic. Tinerii as Valsuri nemuritoare; 18,05 Melodii
pe tema „Să cunoaştem Uniunea rească „Retezatul“. Urmează îumî- cultă atenţi şi doar ropotele de a-
tetul orăşenesc U.T.M. Haţeg vă in Sovietică“. Hîrliile cu cele opt în narea premiului, după care orches plauze întrerup din cînd în cînd pe NOTĂ ( B u L d i npopulare romîneşti cerute de ascul
trebări se difuzează tuturor celor tra invită din nou la dans. vorbitor.
vită să luaţi parte la o seară plă prezenţi. Liniştea se menţine. Gîn- tători; 18,30 Muzică din operete;
ditori, cu creionul sau cu tocul în Concursul „Cel mai bun dansa Urmează un recital de poezii ins
cută, tinerească şi educativă“, a mo mină. concurenţii îşi verifică cu tor“ e o surpriză plăcută şi atrage pirate din epocalul eveniment al Ma Pe cînd măsurile? 19,30 Pe teme internaţionale. m edL O F f)h q le
noştinţele şi răspunsurile se aştern în întrecere zeci de perechi. Comi rii Revoluţii Socialiste din Octom BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO
bilizat la clubul Uniunii raionale unul după altul. sia de selecţionare e pretenţioasă. O brie, la care cititorii artistici şi reci
invitare neglijentă adresată parte tatorii Lucia Andruş, Andrei Bă-
a cooperativelor de consum nume Care este sarcina fundamentală nerei, discuţii purtate în timpul dan luţă, Alexandru Chiriţă şi alţii se Biroul de mişcare al secţiei C.F.l. JURNALE : 5,00; 6,00; 7,00; 11,00 PENTRU 24 ORE
trasată de cel de-al X X ll-le a Con sului, o mişcare greşită, ţinută ne întrec pe ci înşişi. Soliştii vocali de
roşi tineri. Poate să fi fost o sută, gres al P.C.U.S.? Cum se numeşte corespunzătoare sau alte scăpări de muzică uşoară şi populară, printre de pe lingă Atelierele centrale 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50 (pro Vreme nestabilă, cu cerul mai mult
cea mai mare hidrocentrală din lu acest gen, atrag eliminarea din con care şi tinerele Elena Morarii, Lu Crişcior funcţionează într-o baraca gramul I); 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; noros. Vor cădea ploi slabe locale.
t poate să fi fost mai mulţi. me şi pe ce fluviu al Uniunii So curs. cia Viţioncscu etc., completează at de seînduri de circa 4 ani. Acest lu 21,00; 23,00 (programul II). Temperatura în uşoară scădere: Ziua
4 vietice a fost ea ridicată? Cînd s-a mosfera sărbătorească a serii. In cele cru prezintă pentru lucrătorii sec între 12 şi 16 grade, !ar noaplea între
Cile unul singur sau în grupuri, creat Comsomolul leninist? Care Pînă la urmă au mai rămas două clin urmă, invitaţii se lasă din nou ţiei mai multe inconveniente şi
4 tineri muncitori de la întreprinderea sînt eroii cosmonauţi ai Uniunii So perechi, S-a dansat tango, vals, ha- antrenaţi la dans. Membri ai co
4 „Uasile Roaită" şi fabrica de con vietice? — iată cîteva din întrebă ţegana şi a urmai o învîrtilă. Pe mitetului orăşenesc U.T.M. ca Si
rile care solicitau răspunsul concu rechea Aurel Şeroni — Elena Ştefan mbrie Dăncescu, Vaier Iglodeanu,
« renţilor. a ezitat o clipă şi-apoi s-a angajat Petru llioni şi alţii, se interesează
4 serve, meşteşugari de la cooperati în joc. Par însă derutaţi şi la un ca programul serii să fie cit mai
6 va „Retezatul“. lucrători de la Şan Hîrliile cu întrebări şi răspunsuri moment dat greşesc mişcarea. Sala bogat, mai atrăgător şi educativ. anume : condiţii de muncă necores 4 şi 10 grade. Vînt potrivit cu in
se reîntorc pe masa juriului. Anun izbucneşte în aplauze tinereşti. Con punzătoare mai ales, în timpul ier 10 NOIEMBRIE 1962 tensificări din sectorul sud-vest şi vest.
4 tierul 8 construcţii, salariaţi ai Sfa cursul d fost cîş.ligat de Ioan Radu Puţin înainte de miezul nopţii, nii (din cauza frigului), spaţiu
ţarea rezultatului aşterne din nou şi partenera sa, Gabriela Coran- seara plăcută, tinerească şi educa restrîns şi, în ultimul timp, o dată
î tului popular raional şi de la alte vălul liniştii peste întreaga sală. Se dini. cu termoficarea noului cartier al DEVA: Revista de la miezul PENTRU URMĂTOARELE
unităţi, trec pragul clubului şi pri citesc cele opt întrebări şi tot atîlea tivă a luat. sfîrşit. Nu însă înainte oraşului Brad, vizibilitatea redusă, nopţii — cinematograful „Patria“ 3 ZILE
4 răspunsuri exacte. Printre participanţi ...De pe scena clubului, tov. Ni- de-ai fi angajat pe toţi participan deoarece conducta trece la înălţimea HUNEDOARA: Celebrul 702 —
4 ma lor grijă este să consulte pro trece un freamăt: Cine e cel care colac Nandrea, prim-secrclar al co ţii la popularul joc „Periniţa“. de circa un metru de la sol. cinematograful „Victoria“; PETRO Vreme nestabilă cu temperatura în
gramul scrii. le-a dat? Ale cui sînt răspunsurile mitetului raional U.T.M., le vorbeşte ŞAN I: Dacă ţii la mine — cine- scădere şi favorabilă ploilor locale.
4 citite 'de juriu? Un val de aplauze: PETRE F.ĂRCAŞIU
4 In acordurile orchestrei, una după cîştigălor este utemistul Constantin participanţilor despre construirea co .corespondent
4 alta, perechile s-au prins apoi în munismului în U.R.S.S., despre a-
4 iureşul dansului. Tinichigiul Dumi Aceste lucruri au fost aduse lă
4 tru Balinloni, muncitoarea Lenuţa
U4 Morarii, croitorul Aurel Şcroni, cunoştinţa conducerii atelierelor în
ff funcţionara Ana Voicu — sînt doar repetate rînduri însă fără nici un i OU!
cîfiva din tinerii fruntaşi în munca rezultat. Ar fi de dorit ca aceasta
profesională şi activitatea obşteas
v* să acorde atenţia cuvenită cerinţei
4 că, invitaţi să-şi petreacă plăcut şi colectivului secţiei C.F.l. şi să dis 1 2 - f l !a P R O N O S P O R T
4 pună construirea unei încăperi co
4 educativ o seară de noiembrie.
4 ...Peste sală se aşterne dinlr-o respunzătoare. JUCÎND PE BULETINE COMBINATE Şl SCHEME REDUSE, >
OSWALD ZATOSCHIL ^ VA MĂRIŢI ŞANSELE LA PREMIUL SPECIAL.
4 'dală liniştea. Activistul cultural A- impiegat de mişcare d.F.I.
Gurabarza
