Page 31 - 1962-11

Nr. 2449 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3

P E Ş A N T IE R U L T.R .C .H . D IN L U P E N I IKEFMOHKTftJIUiL 71IULIE15

!1 1 Popas la Muzeul de aria
I I ÜFES P i » IH E P L im P i l i i al R. P. Romîne
\> O - • & > O O «©¦-O»¦<
1
¦¦¦¦-¦ v¦v <••••> , Din agenda călătorului so­ Băncilă, Tonitza, Petraşcu,
sit în Bucureşti din oricare Pallady, ale lui Ressu, Ste-
La Lupenl, 169 de familii de mineri, s-ap. mutat în acest an parte a ţârii, nu lipseşte de riadi, Iser, sculpturile lui
în apartamente noi, construite de colectivul şantierului nr. 7 obicei, alături de alte adrese, Georgescu, Valbudea, P ădu­
T.R.C.H. Toate cele 4 blocuri date de curînd în folosinţă au fost şi cea a Muzeului de artă al rea, Brîncuşi, precum şi cele
construite fiecare într-un timp de 6—7 luni, obţinîndu-se la re­ R.P. Romîne. El atrage spre ale lui Jalea, Medrea, Han,
cepţie calificative bune asupra calităţii lor. Acum, pe şantier se
lucrează intens la alte 7 blocuri. Din numărul total al apartamen­ această importantă instituţie lucrările graficienilor noştri,
telor acestor blocuri, 239 sînt prevăzute să fie date în folosinţă de artă, amenajată într-una îşi găsesc locul de cinste în
pînă la sfîrşitul anului. Totodată constructorii şi-au luai angaja­ din aripile Palatului R.P. Ro­ ansamblul plasticii romîneşti.
mentul ca să termine în plus, peste sarcina de plan, încă 30 apar­ mîne, reconstruită în acest
tamente. scop, faima comorilor de artă Dispunînd de spaţiu sufi­
adăpostite în cele 38 de săli cient — 16 săli — galeria de
In prezent în cadrul şantierului se dă bătălie pentru ca sarci­ artă romînească prezintă in
nile de plan şi angajamentul să fie înfăptuite. De a,ceea în cadrul ale palatului, Şi, intr-adevăr,
şantierului s-au luat o serie de măsuri pentru ca echipele să ob­ aici, de-a lungul a 4 etaje, continuare un număr im pre­
ţină rezultate din cele mai bune. pe o suprafaţă de 8.700 m,p„ sionant de lucrări contempo­
vizitatorul parcurge întreaga rane, create în anii de după
Pentru a vedea în ce măsur ă constructorii şantierului se ri­ istorie a artei rom îneşti şi eliberare. Ele oglindesc efor­
dică la, nivelul sarcinilor ce le revin, am discutat cu mai mulţi totodată are prilejul să adm i­ turile celor mai valoroşi ar­
constructori. Iată ce ne-au relatat ei. tişti de astăzi de a duce mai
re capodopere ale unor cele­
bri. m aeştri ai picturii şi departe in condiţiile cons­
sculpturii universale. truirii socialismului profun­
dul mesaj uman al artei noa­

Comusiiştii ira primele rtnduri Dalele de marmură albă, stre progresiste.
lumina clară ce pune în e- In ultim ele două etaje sînt
vtdenţă frumuseţea tabloului adunate comori ale artei uni­

îndeplinirea şi depăşirea sarci­ unde este necesar un ritm intens Brigada de zidari condusă de Sandu Tudor din cadrul şantierului T.R.C.H. nr. 7 Lupeni îşi de­ sau a sculpturii, spaţiul larg versale începind din veacul
de lucru, au fost încredinţate meş­ păşeşte cu regularitate sarcinile de plan lunare în medie cu 40—50 la sută, realizînd lucrări de cali­ de expunere, îl fac pe noul al X lll-lea şi pînă în veacul
nilor de plan a stat mereu în cen­ terului Mihai Heverle, membru de tate superioară. venit ca, de la prim ii paşi, nostru. Una după alta se in-
trul activităţii organizaţiei noastre partid. Echipele de la acest punct să se sim tă bine in ambianţa şiruie în aceste săli capodo­
de lucru s-au angajat să termine In fotografie: Membrii echipei studiind cu atenţie proiectul de execuţie. acestui muzeu modern, mu­ pere ale diferitelor şcoli de
de partid. Pentru aceasta au fost lucrările centralei termice înainte de Foto : I. TEREK zeu la care au. visat generaţii artă: boemo-germană, fla­
luate măsuri politice şi organizato­ termen, în aproximativ două luni. de artişti şi iubitori de artă mandă, franceză, germană, i-
rice. Aceste măsuri şi-au dqvedit Lucrînd după sssfemyl îra braţ din trecut, atunci cină colec­ taliană, spaniolă, olandeză,
din plin eficacitatea în prima ju­ Totodată, organizaţia de bază ţiile Pinacotecii statului p e­ rusă şi sovietică, Emoţie pu­
mătate a anului cînd au fost pre­ a analizat cele mai importante as­ De cîteva luni echipa de zidari ză cărămida iar al treilea face com­ ria blocului D cu 90 de apartamen­ regrinau, deteriorîndu-se prin ternică încearcă vizitatorul
date înainte de termen 169 apar­ pecte ale muncii de pe şantier. In ce o conduc a obţinut cei mai buni pletările la mijlocul zidului. Totoda­ te. Şi aici lucrările s-au desfăşurat diverse clădiri improprii, cinci cină privirea sa se opreşte
tamente. adunarea generală din luna septem­ indici de îndeplinire a normei din tă pentru ca fiecare formaţie să în bune condiţiuni. Totuşi au exis­ statul burgfiezo-moşieresc nu scrutătoare asupra unui ta­
brie, de pildă, s-a analizat acti­ cadrul şantierului. Lunar noi ne realizeze indici apropiaţi, am cău­ tat şi greutăţi. Pe lîngă lipsa de găsea fondurile necesare pen­ blou de Van Eyclc sau Mem-
Acum pe şantier se găsesc în di­ vitatea desfăşurată de comitetul depăşim norma cu 40—50 la sută. tat să repartizez uniform muncitorii, unele materiale (ciment, mortar) tru întreţinerea puţinelor mu­ ling, Tizian sau Veronesse, El
sindicatului. Tot în cadrul unei a- Aici însă nu există nici un „secret“. ţinînd seama de categoriile de ca­ întîmpinăm şi alte greutăţi. De zee existente. Greco sau Velasquez, Rem-
ferite stadii de lucru alte 7 blocuri. Totul se datoreşte atît bunei orga­ lificare. pildă, deşi la primele două tronsoane
Din acestea 269 apartamente, aşa dunări generale ţinută în luna oc­ nizări a muncii în echipă cît şi ela­ sîntem aproape gata cu lucrările, Să păşim împreună cu vi­ brandt sau Rubens, Daumier
cum prevede sarcina de plan şi tombrie s-au analizat măsurile luate nului de care dă dovadă fiecare om întreaga activitate a echipei se la al treilea de-abia am terminat zitatorul, venit din cine ştie sau M onst, Repin sau Levi-
cum ne-am luat noi angajamentul, de conducerea şantierului pentru în parte. desfăşoară în baza planului săp­ parterul şi lucrările s-au întrerupt. ce colţ al ţării, în sălile de tan. Cu greu se desprinde a-
vor trebui date în folosinţă pînă îndeplinirea planului pe anul 1962 tămînal în care se prevăd cantită­ Cauza ? Peste bloc trece o reţea
la sfîrşitul anului. Pornind de la şi stadiul pregătirilor pentru sezo­ Echipa noastră şi-a organizat ţile ce trebuie să le executăm, va­ electrică de înaltă tensiune. Deşi marmură ale muzeului. Ne poi vizitatorul din secţia de
experienţa dobîndită în prima parte nul de iarnă. munca după sistemul în lanţ. Ast­ loarea lor şi cîstigul ce-1 realizăm. tnttm ptnă de la început o a t­ artă orientală şi extrem~o-
a anului, biroul organizaţiei de fel, în timp ce lă un tronson se în repetate rînduri am cerut ca
bază a preconizat să ia măsuri Din dezbaterile adunărilor gene­ lucrează zidărie, la altul se Acest plan îl analizăm zilnic în aceasta să fie mutată, măsuri încă mosferă luminoasă şt calmă rientală — singura colecţie
care să impulsioneze ritmul de rale au fost desprinse o serie de montează fîşiile la planşeu şi se cadrul echipei după terminarea zilei nu s-au luat. Şi lucrurile continuă cu un asemenea profil din
muncă, să asigure îndeplinirea şi propuneri privind continua îmbună­ toarnă betonul. Ca urmare se asi­ de muncă şi se fac propuneri pentru în care vizitatorii emoţionaţi
depăşirea planului. Pentru a cu­ tăţire a muncii. gură o continuitate a lucrărilor. De ziua următoare. să rămînă la fel. Intr-o asemenea vorbesc în şoaptă, înfioraţi ţara noastră — în care ja ­
noaşte stadiul de desfăşurare al lu­ situaţie desigur că lucrările nu se durile chinezeşti, picturile ja ­
crărilor şi ritmul de lucru, cît şi Pe lîngă aceste măsuri, organi­ asemenea pentru a nil aglomera oa­ Aiţ existat însă perioade cînd din de întilnirea cu primele o-
pentru a impulsiona munca, biroul zaţia de partid a îndrumat şi menii din echipă, i-am împărţit In lipsa unor materiale lucrările au vor putea încadra în grafic, blocul poneze pe mătase şi hîrtie,
organizaţiei de bază a repartizat controlat felul cum se organizează rămas în urmă faţă de grafic. Prin fiind periclitat să nu fjp terminat biecte de artă găsite pe păi-
cîte 3—4 membri de partid pe cîte şi se desfăşoară consfătuirile de patru formaţii de cîte 3-4, fiecare sporirea eforturilor am căutat însă covoarele persane îi reţin
un bloc. Astfel, comuniştii Valen­ producţie pe grupe sindicale şi la executînd o parte din zidăria unui să le recuperăm. In felul acesta noi la timp. I.R.E.H. are datoria să ia mîntul ţării noastre. Sînt lu­ mult timp atenţia.
tin Cîrstoiu, instalator, P. Pălivan nivelul şantierului, şi operativele tronson. In acelaşi timp aplicăm am reuşit ca lucrările de zidărie la
săptămînale. In urma îndrumărilor un sistem de zidărie rapidă. In blocul E 1 cu 20 apartamente să măsuri urgente pentru devierea li­ crări de artă decorativă şi La capătul vizitei, după ce
zidar şi P. Pîşcureanu, şefi de e- date, în dezbaterile acestor consfă­ vreme ce unul din zidari aşterne le terminăm în 30 de zile. niei electrice.
chipe, au sarcina de a urmări lu­ tuiri şi şedinţe se pun probleme mortarul, altul vine imediat şi aşea­ sculpturi făurite de mîinile peste 2.000 de lucrări de artă
crările la blocul F, care are termen legate direct de îndeplinirea şi de­ Acum brigada lucrează la zldă- SANDU TUDOR şi-au dezvăluit frumuseţile
de predare la 31 decembrie. Ase­ păşirea sarcinilor de pian. şef de echipă de zidari iscusite ale unor meşteri din
menea sarcini au primit şi tov. Gh. lor nebănuite, vizitatorul, fu­
Catrinoiu, dulgher, Aurel Moga, Fără îndoială că ceea ce s-a fă­ In pas cu zeda secolul X, obiecte de argin­
zidar, Dumitru Cuşlea, fierar pen­ rat de neasemuitele comori
tru blocul E 1, Anghel Constantin, cut pînă în prezent pe linia or­ Atunci cînd s-au analizat forţele Muncind astfel, noi am terminat in­ unele greutăţi. Tuburile P.V.C. so- tărie, ţesături şi broderii, ale muzeului, abia atunci îşi
electrician, Vasile Istodor, instala­ ganizaţiei de partid nu epuizează
tor de apă şi Petru Vasiu calori- posibilităţile noastre. In cadrul şan­ existente pe şantier pentru îndepli­ stalaţiile la un bloc cu 30 de apar­ site pe şantier au avut puţine mufe sculpturi în lemn şi fresce, dă seama de timpul care s-a
ferist pentru blocul E 2 şi alţii. tierului mai sînt încă rezerve care
Periodic aceşti tovarăşi prezintă pot duce la îmbunătăţirea activi­ nirea şi depăşirea sarcinilor de tamente într-o lună de zile. tipărituri vechi şi în minia­ scurs. Nu poate însă regreta
informări ţn faţa biroului despre tăţii. Mai ales în aprovizionarea
stadiul lucrărilor, ritmul de muncă ritmică cu materiale îşi fac loc turi din veacurile următoare, nici o clipă, căci vizita acea­
şi greutăţile întîmpinate. multe deficienţe. Şi în această
privinţă organizaţia de partid va care, oferind o imagine asupra sta i-a îm bogăţit mintea şi
De asemenea biroul organizaţiei trebui să-şi îndrepte mai mult a- inima cu noi impresii şi, de­
de bază a cerut conducerii şantie­ tenţia. dezvoltării artei feudale, rom î­
rului ca unele lucrări mai grele să sigur, de cîte ori va mai avea
fie încredinţate comuniştilor. Ast­ CONSTANTIN 'ALEXANDRU - neşti, vorbesc în acelaşi timp ocazia să vină în Bucureşti.,

fel, lucrările la centrala termică, secretarul organizaţiei de partid de geniul creator al poporului. va face un nou popas la Mu­
zeul de artă al R.P. Romîne.
Prilej de înaintare şi desfă­
SANDA 10NESCU
tare estetică oferă apoi. ne­ redactor al Agerpres

pieritoarele şi mereu proas­

petele frumuseţi ale plasticii
romîneşti din secolele XIX—
XX. Pînzele lui Grigorescu,
Andreescu, Luchian, ale lui

şi astfel nu am putut să le montăm.

O organizare judicioasă plan, şi noi instalatorii am avut La noile blocuri am început să Pentru a nu rămîne în urmă s-a
a myrscs«i• un cuvînt important de spus. Pen­ lucrăm la instalaţii cu tuburi din trecut şj Ia instalaţii din ţeavă de
tru grăbirea ritmului de lucru şi P.V.C. Deşi un maferjal nou, noi metal. Dar asemenea schimbări nu
scurtarea termenului de execuţie, ne-am străduit să ne acomodăm şi fac decît să ne îngreuneze munca.
noi ne-am formulat angajamente să ne încadrăm în ritmul de lucru
PANTELfMON PAVEL
Ca meşter, mi-a fost încredinţată ţaţele din ziua precedentă, sarcinile mobilizatoare. In scopul îndeplini­ stabilit. Dar aici am întîmpinat însă şef de echipă de instalatori de apă

sarcina de a conduce partea de din zjua curentă şi se stabilesc rii lor am pornit Ia o muncă mai
construcţie propriu-zisă (zidărie, necesarele de materiale.
tencuieli) a celor 7 blocuri. De la organizată, mai spornică. î
bun început trebuie să arăt că Dar nu mă mulţumesc numai Echipa ce o conduc este formată
această sarcină este grea, avînd în cu atît. Zilnic trec pe la fiecare Pe şantierul din Lupeni, aşa cum reiese din relatările de mnai /
vedere numărul mare de blocuri. loo de muncă de cel puţin 2—3 din 7 instalatori. Toţi sîntem îm­ sus sînt forţe pentru ca la sfîrşitul anului alte 209 apartamente să-şi \
Cu toate acestea am căutat să-mi părţiţi în formaţii ’de lucru de cîte
organizez munca în aşa fel încît ori şi dau indicaţiile necesare. In 2 şi 3 tovarăşi. Fiecare formaţie are i primească locatarii. Este însă necesar ca elanul muncitorilor şi tehui- 5
să se lucreze în cele mai bune acelaşi timp mă îngrijesc ca echi­ stabilit zilnic ce anurne lucrări are
condiţiuni. încă înainte de a începe pele să aibă tot timpul materia­ de efectuat. Noi facem măsurătorile , cienilor să fie susţinut printr-o aprovizionare mai ritmică. Aceasta cu -
lucrările la blocuri, pentru fiecare lele necesare. într-o zi la apartamente şj execu­
din ele s-au întocmit grafice ca­ tăm la banc elemente de instalaţii. atît mai mult cu cît pe şantier se simte lipsa unor materiale uşor de *
lendaristice de desfăşurare a lu­ Gu toate acestea, la noile blocuri Astfel, cînd montăm ţeava, noi lu­ procurat chiar pe plan local cum este de pildă şi nisipul. Totodată
crărilor, care au fost afişate la crăm din plin. La fiecare bloc ata­
punctele de lucru. lucrările nu s-au desfăşurat la ni­ căm toate lucrările odată; atît la este necesar să se acorde mai multă atenţie aprovizionării şi gospodă- <•
velul posibilităţilor. Şi aceasta nu coloana de apă rece şi caldă, co­ riril cimentului.
Tot atunci am pus accent pe or­ pentru că nu ar fi existat forţe loana de scurgere, vane şi obiecte
ganizarea şi repartizarea echipelor. suficiente ci din cauza unor lip­ sanitare. Mergem astfel cu lucrul Dar cea mai importantă problemă este aceea a organizării muncii '¦
Ţinînd seama de numărul de mun­ suri în aprovizionarea cu mate­ gata. De obicei începem lucrările în două schimburi. Acest lucru se impune mai ales prin faptul că
citori. şi de capacitatea de muncă, riale. Astfel, timp de aproape o imediat ce se fac zidurile despăr­
echipele au fost repartizate la di­ lună am avut mari goluri în pro­ ţitoare, deoarece majoritatea insta­ pînă la sfîrşitul anului a rămas un timp scurt care trebuie folosit l
ferite blocuri. S-a căutat ca lucră­ ducţie din lipsa cimentului. Cu laţiilor sînt fixate pe acestea. De
rile să se desfăşoare după sistemul toate insistenţele noastre, de-abia asemenea printr-o strinsă colabora­ din plin. ;
în lanţ. tîrziu serviciul de aprovizionare al re dintre noi şi zidari am căutat ca
trustului a rezolvat această pro­ îndeplinirea planului este con diţionată în bună parte şi de darea t
Accent deosebit am pus pe în­ blemă. Nici acum lucrurile nu stau în folosinţă a centralei termice. Aici mai ales se impune organiza- .
deplinirea ritmică a sarcinilor de cu mult mai bine. Din lipsa nisi­
plan. De aceea fiecărei echipe i pului (nu găsesc deloc o justifi­ rea lucrului în două schimburi şi atacarea de urgenţă a lucrărilor ‘
care aici), echipele nu au asigurat de instalaţii a cazanelor şi conduc teior.
se dă săptămînal planul de lucru în continuu mortar şi de aceea în
unele zile se lucrează pe apucate. Numai printr-o organizare cît mai bună a muncii şj o folosise i

cît mai judicioasă a timpului de lucru şantierul va putea raporta *

,1a sfîrşitul anului îndeplinirea planului şi a angajamentului. j In fiecare a» pentru muncitorii mineri din Brad se construiesc nu­

meroase blocuri cu apartamente moderne, confortabile.

In fotografie; Blocuri din cartierul llie Pintilie date anul acesta

în folosinţă. Foto ; V. ONOIU

cantitativ şi valoric. Urmărirea în­ Lipsurile semnalate pot fi înlă­ să se lase nişe şi goluri în zidărie E. M. Lupeni Postai d®corespondenfi Răspundem cititorilor
deplinirii planului se face zilnic, turate. Aceasta cu atît mai mult unde se montează diferitele piese. voluntari ne informează:
In fiecare dimineaţă cu o jumă­ In felul acesta am evitat o „ope­
tate de oră mai devreme de în­ . cri cît colectivul şantierului este raţie" care ne răpea de multe ori
ceperea lucrului organizez cu şefii hotarîţ să dea în folosinţă blocu­
rile într-un termen scurt,

de echipe scurte operative în ca­ CARO!. STRACOV1CI timp preţios, aceea de a sparge zi­ ANGAJAMENTELE DEVIN FAPTE şi firesc, angajamentul, a fost e V, MUNTEANU - Orăştie. Sesizarea dv. a fost justă. Sfatul
drul cărora se analizează rezul- mcşlcv durile ca să executăm instalaţiile. sporit fiind pe cale de a fi în­ popular al raionului Haţeg ne in­
Nu trecuseră nici două luni Cazul sesizat de dv. a fost anche­ formează că au fost luate măsuri
din acest an şi frontaliştii din făptu it încă de pe acum. In tat de organele Inspectoratului re­ pentru acordarea drepturilor ce vi
brigada lui Dionisie Marton de fruntea întrecerii s-au menţinut gional de control. In baza instruc­ se cuvin.
la sectonil 1 B îşi îndeplinise­ brigăzile conduse de Sabin ţiunilor în vigoare, eliberarea bilete­
ră angajamentul anual de a da Ghioancă, loan Ghioancă, Petre lor de către taxator în autogara, • GH. CRISTEA — Simeria. Di­
peste plan 800 tone de cărbu­ este interzisă. De aceea taxatorul recţia regională C.F.R. Timişoara
ne. Cunoscîndu-şi forţele, ei şi- Constantin, Dumitru Vlad şl de pe cursa Orăştle-Cugir,- în ziua
loan Aslău. rie-a răspuns că lucrarea de care

au. sporit atunci angajamentul In cadrul sectorului işi des­ de 15 septembrie a.c., a refuzat să amintiţi dv. este prevăzută în pla­
la 3.600 de tone. făşoară activitatea şi. o brigadă elibereze bilet unei solicitante. Or­ nul de construcţii. Realizarea ei
artistică de agitaţie. Membrii săi ganele de control precizează că ta­ este în funcţie 'de realizarea altor
In cinstea zilei de 1 Mai şi

acest angajament a fost înde­ pregătesc acum un program nou xatorul respectiv este un om con­ lucrări cu caracter urgent în vede­
plinit. Ortacii lui Marton nu dedicat fruntaşilor in produc­ ştiincios în timpul serviciului şi se rea siguranţei circulaţiei.
s-au oprit însă mimai la atît. ţie şi întregului colectiv al sec­ comportă bine cu călătorii. „In urma ® ŞT. BUTEAŢĂ — Orăşlie. In­

Şi-au luat un angajament cu torului cu ocazia îndeplinirii în ­ acestei anchete a organelor de con­ tr-adevăr, sala de lectură a biblio­

m ult mai în d ră zn eţ: pînă la că în această lună a planului trol — precizează scrisoarea — s-au tecii raionale este necorespunzătoa­
sfîrşitul anului vor da peste plan anual de producţie. luat măsuri de prelucrare cu ca­ re. Pentru lichidarea lipsurilor sem­
10.000 tone de cărbune. Pînă sierii din autogara Orăştie şi cu nalate, telefonul va fi mutat în ca-,
acum, din acest angajament au FOLOSESC CU CHIBZUINŢĂ taxatorii ce deservesc cursele din mera a treia, se va- construi un zid
fost realizate peste 9.300 de to­ -raza raionului ca pp viitor să evite despărţitor, iar difuzorul va fi fo­
ne. MATERIALELE losit în aşa fel încît să nu deran­
astfel de Incidente, eliberarea bile­ jeze cititorii. Lipsurile ce au existat
Pentru rezultatele bune obţi­ In activitatea lor, echipele de
nute, brigăzii i s-a decernat a lăcătuşi, fierari şi tinichigii con­ telor făcîndu-se la casă, în ordinea din partea personalului bibliotecii
doua oară drapelul ele brigadă duse de Florea Miclea, Glieor- sosirii călătorilor“. au fost prelucrate cu aceştia şi s-au
fruntaşă pe exploatare, Ea de­ ghe Barna, Andrei Sasvari şl luat măsuri corespunzătoare.
ţine în acelaşi timp şi drapelul alţii, pai dobindit o experienţă I. BOCiOT Sarmisegetuza.
valoroasă ii\ folosirea luţuror

de brigadă fruntaşă în întrece­ resurselor materiale de care dis­
rea socialistă pe întregul ba­ pun. De la începutul anului şi

zin carbonifer al Văii Jiului. pînă acum, brigăzile respective Pregătiri pentru plantări de nomi fructiferi
au economisit peste 50.000 lei.
PENTRU FRUNTAŞII Numai brigada condusă de An­ Colectiviştii din satul Vinerea, peste 2-500 de tutori, In aceste zile,
IN PRODUCŢIE drei Sereş de la sectorul electro­

In cadrul şantierului T.R.C.H. nr. 7 Lupeni lucrează şi brigada de dulgheri condusă de comunistul 1Hărnicia minerilor de la sec­ mecanic a realizat o economie raionul Orăştie, au hotărît ca în de îndată ce vor primi de la sta­
Gheorghe Catrinoiu. Brigada con (iusa de el, printr-o bună organizare a locului de ruunoă, îşi depăşeşte torul III este bine cunoscută in de 15.000 lei la reparaţia pom ­ toamna acestui an să planteze pe ţiunea experimentală din Geoagiu
lunar sarcinile de plan cu 12—15 la sută. Valea Jiului. Ei şi-au îndepli­ pelor Standard şi Brum. încă 20 ha. pomi fructiferi. Tre- materialul săditor (puieţi de meri,
nit angajamentul anual cu pa­ peri, cireşi, vişini etc.), ei vor în­
In fotografie: Membrii brigăzii după orele de muncă. tru luni mai devreme. Cum era Grupaj realizat de tov. cînd la înfăptuirea hotărîrii luate, cepe plantarea celor 3.780 de pomi.
el au început zilele acestea săpatul
A. MICA gropilor necesare şi au pregătit