Page 33 - 1962-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VNIŢI-VĂ!
W i Invâţâmîntului
mâaaâsmmM agrozootehnic
Amii XIV. Nr. 2450
H o lă r ir e a €•€«, a l P .M .R .
! şa C onsiliului ele Mâoiştri
e u p riv ir e la îm b u n ă tă ţir e a ,
o r g a n iz ă r ii Isivăţămlssiaii ui s e r a l în regiunea Braşov
şi Săra freevessţă de ©ui tură,
geaaerală şi superior
Comitetul Central al Partidului Mun­
citoresc Romîn şi Consiliul de Miniştri
au etnis recent o Hotărîre, care stabi­
leşte o serie de măsuri pentru îmbu­
nătăţirea organizării invăţămîntului se­
ral şi fără Irecvenţă de cultură gene­
rală şi superior.
Hotărîrea prevede câ începînd din
anul şcolar 1962—1963 la cursurile în-
văţămîntului mediu seral de cultură ge­
nerală (clasele V ili—XI), pot fi ad­
mişi tineri muncitori calificaţi din in­
dustrie, transporturi, construcţii, sil­
vicultură sau din întreprinderile agrico­
le de stat care au absolvit şcoala de
7 ani, sau o şcoală echivalentă şl cu
vîrsta de cel mult 25 de ani la primi­
rea în clasa a Vlll-a.
Elevii care studiază în învăţămîn-
tul seral de cultură generală beneficia­
ză de unele înlesniri ca programarea
îh schimburi de producţie care să le
permită frecventarea cu regularitate a
cursurilor, acordarea de concediu plă­
tit de 30 de zile, o singură dată, in afa­ tutul de ştiinţe economice.
ra concediului de odihnă, pentru pre­
gătirea şi prezentarea la examenul de
maturitate.
lnvăţămîntul de cultură generală fără
frecvenţă se organizează pentru toţi ce­
tăţenii care doresc să-şi completeze
studiile, avînd recomandarea întreprin­
derii, instituţiei unde lucrează sau a
secţiei de învăţâmînt raionale (oră­
şeneşti). Promovarea elevilor de la o
clasă la alta se face prin examene ce
se dau în sesiuni stabilite de Minis­
terul Invăţămîntului.
Intr-un an şcolar elevii vor putea
promova o singură clasă.
Pentru cei ce studiază în cadrul în-
văţâmîntului fără frecvenţă de cultu­
ră generală se va organiza un sistem
de ajutor pe parcursul anului prin con­
sultaţii, meditaţii, lucrări de control
etc-
Elevii înscrişi la învăţămîntul de
cultură generală fără frecvenţă pot ob­
ţine cîte un concediu de studii fără
plată de 30 de zile calendaristice, anual, preşcolare, se pot înscrie la facultă­
în afara concediului de odihnă, pentru
prezentarea la examene. Pentru fiecare
clasă se acordă la cerere un singur
concediu eşalonat sau integral.
Admiterea în clasa a VUI-a la în-
văţămintul seral şi fără frecvenţă de
cultură generală se face prin concurs
care se dă scris şi oral la limba rotnînă
şi matematici, din materia claselor a
V-a—Vil-a.
lnvăţămîntul superior seral se orga­
nizează în cadrul institutelor de în-
vâţămînt tehnic pentru oamenii mun­
cii care doresc să obţină o calificare
superioară în specialitatea activităţii
lor, sau într-o specialitate înrudită.
Pot fi admişi în această formă de
învăţămînt, muncitori calificaţi, mai­
ştri sau tehnicieni, proiectanţi, tehno­
logi sau laboranţi din industrie, agri­
cultură, silvicultură, transporturi, con­
strucţii, din institutele de proiectare,
de cercetare şi de învăţămînt superior,
muncitori calificaţi, maiştri sau tehni­
cieni cărora li s-au încredinţat funcţii
în aparatul de partid, de stat, în în­
treprinderi economice şi în organizaţii
Din activitatea comfeSiSor permanente
Studii şi propuneri valoroase
Anlrenind in jurul lor largi acti­
ve de cetăţeni, specialişti în diferite
sectoare de activitate, comisiile per­
manente, de pe lîngă sfaturile popu­
lare, prin studiile economice pe care
le întreprind şi prin propunerile pe
care le fac, îşi aduc contribuţia efec­
tiva la rezolvarea cit mai economicoa­
să a treburilor gospodăreşti şi de în­
frumuseţare a comunelor şi satelor,
lată cîleva aspecte din munca unor
comisii.
ECONOMII DE MATERIALE
Studiind posibilitatea reducerii pre­
ţului de cost la construcţiile zooteh­
nice ce se efectuează in cadrul G A.C.
Data raionul Sebeş, comisia perma­
nentă agricolă a făcut propunerea în-,
locuirii betonului din balast din fun­
daţiile grajdurilor prin folosirea de
bolovani de rîu. Aplicarea acestei pro-
puneri a dus la realizarea unei c-
conomii de 150 000 lei la construcţia
unui grajd cu o capacitate de 100
capele vite mari. Rezultatele bune ob­
ţinute, au făcut ca propunerea res­
pectivă să fie popularizată şi aplica­
tă şi la construcţiile zootehnice din
comunele Săsciori, Clinic, Gîrbnva şi
Petreşti. unde la cele 9 grajduri con­
struite după această metodă s-au rea­
lizat economii de 135.000 lei.
DIN RESURSE LOCALE
Comisia permanentă de gospodărie
comunală şi drumuri de pe lîngă sfa­
tul popular raional llia a studiat
posibilitatea reducerii cheltuielilor de
întreţinere şi reparaţii la drumuri, in
urma studiului întreprins, s-au făcut
pyopuneri Comitetului executiv raio­
nal, pentru deschiderea unor carie­
re pentru extracţia pietrei necesară
acestor Intrări. Acceptîndu-se propu­
Slmbătă 10 noiembrie 1962
obşteşti, ofiţeri activi care au absolvit
şcoala medie de cultură generală cu
examen de maturitate sau o şcoală echi­
valentă cu diplomă, au cel mult 35 de
ani la admitere şi o vechime de cel
puţin 3 ani în specialitate.
Admiterea lor în învâţâmîntul supe­
rior seral se face prin concurs în limi­
ta locurilor stabilite prin planul de şco­
larizare. Candidaţii trebuie să fie re­
comandaţi de întreprinderea, institu­
ţia sau organizaţia în care lucrează.
Studenţii înscrişi în învăţămîntul se­
ral beneficiază de unele înlesniri ca
programarea în schimburi de producţie
care să le permită frecventarea cu re­
gularitate a cursurilor, acordarea unui
concediu de studii plătit de 30 de zile
anual, eşa «mat sau integral, în afara
concediului de odihnă
lnvăţămîntul superior fără frecvenţă
se organizează în cadrul Universităţi­
lor, institutelor pedagogice şî la Insti­
Se pot înscrie la învăţămîntul supe­
rior fără irecvenţă absolvenţii şcolilor
medii de cultură generală cu diplomă
de maturitate sau o şcoală echivalen­
tă cu diplomă, în vîrstă de cel mult
35 de ani la admitere. Activiştii aşe­
zămintelor de cultură, lucrătorii redac­
ţionali din presă şi edituri care au ce!
puţin 3 ani de activitate în produc­
ţie se pot înscrie la facultăţile de fi­
lologie, istorie şi filozofie ; ofiţerii ac­
tivi la facultăţile de ştiinţe juridice,
ştiinţe economice, filologie, istorie şi
filozofie, cadrele care lucrează în pro­
bleme de contabilitate, preţ de cost, fi­
nanţe şi credit, planificare, muncă şi
salarii, statistică, aprovizionare tehni-
co-inaterialâ şi organizarea activităţii
economic:, merceologie, circulaţia măr­
furilor Ia facultăţile economice; cadre
de specialitate din justiţie, procuratu­
ră, arbitrajul de stat, notariate, precum
şi din ofici le juridice de pe lîngă în­
treprinderi, instituţii şi organizaţii ob­
şteşti, la facultăţile de ştiinţe juridice;
sportivii clasificaţi în categoriile I şi 11
la institutul de cultură fizică şi sport.
(iadrele didactice din învăţămîntul
de cultură generală şi din instituţiile
ţile pregătitoare de cadre didactice din
universităţi şi la institutele pedagogice,
iar activiştii de partid, ai sfaturilor
populare şi ai organizaţiilor de masă,
la facultăţile de filozofie, istorie, ştiin­
ţe juridice şi ştiinţe economice.
Intr-un an universitar, studenţii din
învăţămîntul fără frecvenţă pot promo­
va un singur an de studii.
Admiterea lor în învăţămîntul supe­
rior fără frecvenţă se face prin con­
curs, în limita locurilor stabilite, iar
candidaţii trebuie să fie recomandaţi
de întreprinderea, instituţia sau orga­
nizaţia în care lucrează.
Studenţii din învăţămîntul superior
fără frecvenţă beneficiază de un conce­
diu de studii fără plată de 30 de zile
anual, eşalonat sau integral, în afara
concediului de odihnă, cazare gratuită
în căminele studenţeşti şi masa contra
cost la cantine în timpul sesiunilor de
examene.
(Agerpres)
nerea, au fost deschise şapte aseme­
nea cariere. Carierele fiind situate în
apropierea punctelor de lucru s a
reuşit ca pînă în prezent să se reali­
zeze economii în valoare de 143.000
lei.
Rezultatele bune tn producţie obţinute de echipa comunistului Dumitru Bratu de la turnătoria de lingotie-
re a Uzinei „Victoria“ Călan se dator esc respectării procesului tehnologic de formare.
IN F.OTOGRAF1E: membrii echipei de formare condusă de Dumitru Bratu după terminarea lucrului.
de masă,
toată atenţia!
Vizitele delegaţiei
Sovietului Suprem
ai 0. R. $. S.
BRAŞOV 9. — (Goresp. Agerpres). —
Gontinuîndu-şi călătoria în regiunea
Braşov, delegaţia Sovietului Suprem
al U.R.S.S. în frunte cu G. G. Abra-
mov, membru al Prezidiului Sovietu­
lui Suprem al U.R.S.S., a vizitat în
cursul zilei de vineri gospodăria agri­
colă colectivă din llălchiu, uzinele
„Steagul roşu" şi complexul turistic
Poiana Braşov. In cursul după-amie-
zii, oaspeţii au asistat la un spectacol
folcloric prezentat la Teatru! de Stat
din localitate.
Seara, preşedintele Sfatului popular
regional Braşov a oferit un dineu în
cinstea delegaţiei.
Oaspeţii au fost însoţiţi de tovarăşul
Anton Moisescu, vicepreşedinte al Ma­
rii Adunări Naţionale şi alţi deputaţi,
de Aldea Militaru, prim-secretar al
Comitetului regional Braşov al P.M.R.
şi Ion Mărcuş, preşedintele Sfatului
popular regional Braşov.
Membrii delegaţiei au fost însoţiţi,
de asemenea, de I. K- Jegalin, amba­
sadorul Uniunii Sovietice în R.P. Ro-
mînă şi membri ai Ambasadei.
Creşterea producţiei
de izotopi
La Institutul de fizică atomică al
Academiei R.P. Romîne s-au realizat
anul acesta 12 noi izotopi radioactivi
(argon-41, cupru-64, ceriu-141, cad-
miu-115, seIeniu-75 etc.), destinaţi di­
verselor domenii de cercetare ştiinţi­
fică. In prezent se produc în ţară 36
de izotopi radioactivi.
Cercetătorii institutului au produs
în primele 10 luni ale anului, izo­
topi radioactivi cu o activitate totală
cu 15 la sută mai mare faţă de în­
treg anul trecut
Creşterea producţiei de izotopi a dat
posibilitatea extinderii aplicării lor pe
scară mai largă în industrie, agricul­
tură, medicină, în cercetarea ştiinţi­
fică şi în alte domenii. Pentru indus­
trie, de. exemplu, s-a livrat o cantita­
te dublă de izotopi faţă de anul tre­
cut. De asemenea, a sporit mult pro*
ducţia de iridiu-192, folosit la contro­
lul sudurilor şi calităţii diferitelor pie­ revoluţionar, m arxist-lenlnist ?¦"
se turnate.
Pentru nevoile cercetărilor biologice
şi medicale s-au creat condiţii în ve­
derea extinderii preparării de izotopi
şi diverse substanţe marcate radioactiv.
(Agerpres). cest cerc, au fost prezenţi, ma-
Ştiri din regiune
Cu p o s i b i l i t ă ţ i l o c a l ©
Din fondul de mică mecani­
zare, întreprinderea „Ceramica"
din Baru Mare a realizat un
cuptor ăe ardere a cărămizii re­
fractare, care a intrat An func­
ţiune zilele trecute. Prin folo­
sirea acestui cuptor sporeşte
producţia cu aproape 9 la sută
şi scad cheltuielile de produc­
ţie.
Un nou cinematograf
sătesc
Zilele acestea în comuna Se-
căşel din raionul Sebeş a fost
dat in folosinţă un nou cinema­
tograf sătesc. Cinematograful a
fost înzestrat cu un aparat m o­
dern de proiecţie pe bandă în­
gustă. La inaugurare au p a rti­
cipat un mare număr ds colec­
tivişti. La noul cinematograf vor
rula filme de trei ori pe săptă-
Citiţi în1 paşi na 2-a
(Raid)
4 pagiwS 20 bani
DUPĂ ZECE LUNI PE ÎNTRECERE
Cu t®fs iradicii î n d e p l i n i ţ i
*
D epăşind lună de lună sarcinile de producţie, m uncitorii, L
tehnicienii şi inginerii de la In dustria ceram ică Baru M are au i
re u şit să p ro d u c ă în 10 luni d in ac est an , 255 to n e c ă ră m iz i re - ,
fra c ta re p e ste p la n , să s p o re a s c ă cu 4,5 la su tă p ro d u c tiv ita te a p
m uncii, să obţină peste p la n econom ii la p reţu l de cost de 200.000 )
lei şi B eneficii de 254.000 lei. ij
P rin tre m ăsurile care au co n trib u it la obţinerea acestor rea- t
Uzări se num ără gazeificarea cocsului m ărunt, din care a rezul- ?
ji t a t u n g az de c a lita te m a i b u n ă şi o a r d e r e m a i p e r f e c tă a p r o - ^
p duselor refractare, folosirea pe scară la rg ă a m etodelor în ain - l
ta te de lucru, cum a r fi p re sa re a la presele cu fricţiu n e de 12 0 to n e
(> a c ă ră m iz ilo r p e n tr u o a le le de tu r n a r e p r i n m e to d a sem i-u sca - L
i tă . T o a te a c e s te m ă s u ri au f ă c u t c a în t r e p r i n d e r e a s ă re a li- <,
j zeze p la n u l de p ro d u c ţie p e 1 0 luni cu 1 1 zile în a in te de te rm e n . ^
E chipă fruntaşă Predase textile
peste
O rganizînd bine m unca, folo­
sind d in p lin cele 480 m inute Colectivul de m uncă al fa b ri­
ale zilei de lucru, loan Pal, îm ­ cii „Sebeşul“ d in Sebeş a d es­
p re u n ă cu o rta c ii d in ec h ip a s a făşurat anul acesta o activitate
rodnică. Folosind din plin ca­
au În c h e ia t lu n a o cto m b rie cu o p acitatea de producţie şi tim pul
de lucru, colectivul fabricii a
depăşire a planului de producţie p ro d u s peste p lan , în cele 10
luni în c h e ia te , 136.700 p e re c h i
de 220 to n e m inereu. T o to d ată, c io ra p i de bum bac, 16.300 p e ­
re ch i c io ra p i de re lo n şi 41.200
ca litatea producţiei a fost bună. bucăţi trico taje de bum bac. De
rem arcat faptul că s-a Îm bună­
Pentru rezultatele obţinute, tă ţit calitatea produselor şî a
ac eastă ech ip ă se n u m ără p rin ­ fo st redus p reţu l de cost.
tre fruntaşele E xploatării m inie­
re G helar.
D. ULTAN
corespondent
Sma deschis învăfăfflînfnl
de partid ia safe
La Năăăştia inferioară... m festînău-şi prin atenţia cu ca­
re au ascultat lecţia, dorinţa ăe
In acest sat, membrii şi candi­ aşi însuşi cît mai. temeinic cele
daţii de partid precum şî to­ predate.
varăşii din activul fără ăe par­
tid înscrişi la cercul de studie­ ...şî la. Băşdat
re a Statutului P.M.R., au par­
Tot în cursul acestei săptă-
ticipat zilele acestea la descin­ mlni s-a deschis şi cercul ăe
studiere a Statutului P.M.R. şl
derea cercului. După cuvîntul cursul seral anul II, care sânt
introductiv, propagandistul Vir-
gil Pop a predat primă lecţie frecventate de tovarăşii din ca­
drul organizaţiei de partid din
din cadrul programei stabilite salul Hăşăat. Propagandiştii
in titu la tă : „De ce are nevoie Ioan Cosei şi respectiv Arpad
clasa muncitoare de un partid Vischi, s-au prezentat cu ex­
punerile bine pregătitei predtn-
ău-le la un nivel corespunzător
Pregătită din timp, lecţia a fost
expusă pe înţelesul cursanţilor
care şi-au notat cu sîrguînţă şi pe înţelesul cursanţilor.
ideile principale asupra cărora
propagandistul o insistat.
De m enţionat faptul că toţi
cei 22 de tovarăşi înscrişi la a- A n g a ja m e n t e le a n u a le a u fo s t r e a liz a t ;
Colectivul de m uncă de la fa ­
brica „V idra“ O răştie a depă­
şit anul acesta planul produc­
ţiei globale cri 10 la su tă, in ­
dicele de c a lita te cu 5 Ia sută,
iar productivitatea m uncii eu 12
mînă care vor contribui la r i­ la sută.
dicarea nivelului cultural al ţă­
ranilor colectivişti.
POPA GHEORGHE
corespondent " • P n r însemnate economii prin inovaţii
Tînăiu? sîrungar L In acest an mişca- lectivul format din
[ rea de inovaţii de la tehnicianul Mikai Sur-
Tînărul loan Homorodean a ( centrala termo-electri- mei şi inginerii C. Ca­
term inat ăe curînd şcoala pro­ ( că din Paroşeni a cti- lapod şi A. Rebrea-
fesională. Era elev fruntaş. .Acum [ noscui un substanţial nu intitulată „Recupe­
1 avînt. Pînă în pre- rarea şlamului rezul­
el se găseşte pe alte trepte ale ; zent au fost înregis- tat la spălarea turnu­
vieţii. Ca strungar în secţia IV-a ;¦ trate peste 50 de ino­ rilor de răcire* pentru
mecanică a Atelierelor R.M.R. a fi folosit la arde­
Simeria, utemistul loan Homo­ vaţii din care au fost rea în cazane . Inova­
rodean se bucură ăe aprecierea acceptate 38 celelalte ţia prezentată aduce
întregului colectiv de muncă, I fiind încă în studiu, economii antecalcida-
ţ Dintre inovaţiile pre­ ta în valoare de
depăşind zilnic norma în me­ zentate se remarcă a- 562.000 lei anual. Deo-
die cu 16 la sută şi dină toto­ , ceea realizată de co­
dată şi piese ăe calitate.
Nu numai în cimpul muncii
este fruntaş tînărul strungar,
ci şi pe băncile şcolii. Acum i Vl—f %—J W /vJ «»i
frecventează clasa a X-a a şcolii
medii serale. ~JMedie |i eelăţean
N. C. BARLU
corespondent
f- Dragostea faţă de oameni,
este o condiţie esenţială pen-
tru cei ce lucrează pe tărîmul
•ii sanitar. Acest sentim ent l-a
t încercat şi pe Aurel Huna, ab-
V). solvent al Institutului de me- la crearea imor raporturi de Stînd de vorbă în aceste zile
W ăicină umană din Timişoara. încredere şi stim ă reciprocă cu medicul Aurel Iluna, cînd,
•Jf Din anul 1959 cină a venit să
lucreze ca medic de circum-
scripţie în comuna Şibot din
K raionul Orăştie, el nu şi-a pre-
Jt cupeţit eforturile în lupta pen-
vj tru menţinerea şi redarea sănă-
v- tăţii colectiviştilor de aici.
fţ Dacă la început a avut ăe
Î’'l luptat pentru a ciştiga încre-
j derea unor oameni care se în-
’ doiau de priceperea tînărului
\ medic, in prezent, datorită se-
I riozităţii de care dă dovadă şi
j a cunoştinţelor pe care le are
i). ¦pe linie profesională, medicul
ip Huna este respectat şi iubit.
!(1 La aceasta a contribuit şi
;j activitatea pe care el o desfă-
.): şoară pe tărîm obştesc, ca
membru activ al formaţiilor
w artistice de cor şi al brigăzii
M artistice de agitaţie, de pe Un-
¦ţ gă căminul cultural, precum şi
}p In calitate ăe conferenţiar, in
k plus, mai este şi preşedinte al
ţi asociaţiei sportive „Mureşul“
-j Şibot, animator şi component
L de bază al echipei ăe volei. An-
trenînd la aceste activităţi şi
ţp restul salariaţilor din cadrul
circumscripţiei sanitare, a reu-
La Brad, ca fi fn celelalte centre muncitoreşti din regiunea noastră,
s-au construit numeroase blocuri cu apartamente confortabile. Aici, a luat
fiinţă un nou centru al oraşului cu străzi largi, luminate fluorescent.
In fotografia de faţă se poate vedea o parte a noului centru din Brad,
in timpul nopţii.
Ritm mai listens arăturilor
adinei de toamnă!
Iii m ajoritatea unităţilor agri­
cole dlm re g iu n e a n o a s tr ă re c o l­
ta tu l cu ltu rilo r tîrz ii şi însăm in-
ţare a cerealelor păioase au fost
term inate sau se apropie de
sfîrşit. R ezultate bune în aceas­
tă privinţă au obţinut gospo­
dăriile colective de pe raza o ra­
şu lu i re g io n a l Devia c a re a u r e a ­
lizat planul la însăm înţările
de toam nă în proporţie de 101
la sută, precum şi unităţile a-
g rico le din ra io a n ele Sebeş şi
O răştie. De asem enea, succese
de seam ă au obţinut şi lu cră­
torii din gospodăriile de stat
care au însâm înţat aproape 200
ha. cu păioase peste sarcina de
plan. T erm inarea însăm inţărilor
şî eliberarea terenului au dat
posibilitate colectiviştilor, m e­
canizatorilor şi lu crăto rilo r din
g o s p o d ă riile ele s ta t s ă tre a c ă
cu fo rţe sp o rite Ia executarea
arătu rilo r adinei de toam nă.
E xperienţa gospodăriilor de
stat şi a gospodăriilor colecti­
ve fru n taşe a a ră ta t că cele m ai
m ari sporuri de recoltă la cul­
tu rile ce se însăm ânţează în p ri­
m ăvară se obţin atunci cînd te ­
renul este p reg ătit din toam nă,
a ra t adine şi fertilizat cu can­
tităţi cît m ai m ari de îngrăşă­
m inte naturale. Ţ inind seama
de acest lucru, în u ltim ele zile
lu c ră to rii d in G.A’.S. a u in te n ­
sificat ritm ul arăturilor, reuşind
să execute această lucrare pe
m a i m u lt de 53 La s u tă d in s u ­
p rafaţa planificată.
Nu in acelaşi ritm se-desfăşoa-
r ă îrisă a ră tu rile in gospodăriile
colective. D in u ltim a situ aţie
p rim ită Ia consiliul agricol ve-
De asem enea colectivul în tre ­
prinderii a îndeplinit angaja­
m entele anuale înainte de te r­
m en cu 2 luni.
ÎULIU DICU
corespondent
li. :
sebit de importante
sînt şi inovaţiile pre-
zentate de C. Raco-
7m7iti şi A. Gulyes in-
titúlate „Sticlă din
stiplex cu armătură
metalică pentru indi-
carca nivelului la dis-
tanţă“ şi respectiv
„Dispozitiv automat }
pentru pornirea auto- jj ţ
mată a sitelor la de- ţ
cantor",
ştt ca aceştia să se încadreze
In viaţa satului, să cunoască
preocupările şi aspiraţiile co­
lectiviştilor în mijlocul cărora
trăiesc. Acest fapt a contribuit
între personalul circumscripţiei
sanitare şi cetăţenii comunei.
Oamenii au multă încredere în
medicul şef al circumscripţiei,
precum şi în personalul pe care
acesta îl conduce. Numai în
acest an au fost consultaţi în
cadrul dispensarului şi al
punctelor sanitare un număr
de 4.500 adulţi, 2.100 copii şi
au fost aplicate tratamente u-
nui număr de 2.500 persoane
<adulţi şi copii).
Alături ăe medicul Huna
munceşte cu m ultă dragoste şi
restul personalului. Munca fel­
cerei medicale Alvrecht luli-
ana, şi a sorei de ocrotire Spe­
ranţa Sinina este apreciată în
mod deosebit.
Dar nu numai faţă de pro­
fesiunea sa şi activitatea ob­
ştească medicul Aurel Huna
m anifestă m ultă pasiune. Cu
aceeaşi asiduitate el a solici­
iat sprijinul comitetului exe
cutiv al sfatului popular comu
”nnail şuit anli svepc.fţhiuimnii năpe s?ărinmăatantie premise sînt sigur că întreg T
a sfatului popular raional, ren -
şină cu acest sprijin să ame-
nujeze un nou local pentru
gional reiese că în raioanele
Brad, llia, O răştie şi Sebeş nu
s-a arat p în ă în prezent nici 20
Ia su tă din su p ra fa ţa p la n ifi­
cată. Anevoios se ex ecu tă aceas­
tă lu c ra re şi în u n ită ţile a g ri­
cole de pe raza o raşu lu i reg io ­
nal Deva, unde cu toate că s-a
a r a t p e s te 47 la s u tă d in s u ­
p ra faţa planificată, viteza zil­
nică la arătu ri este încă sub
nivelul posibilităţilor. In decurs
de tr e i zile (d e la 6—9 n o ie m ­
brie) au fo st a rate doar 7 ha.’
O slabă aten ţie se acordă şi
fertilizării terenului. In raioa­
nele Alba, B rad, Sebeş şi o ra ­
şul regional H unedoara nu s-a
tran sp o rta t în elm p nici o to ­
n ă d'e în g r ă ş ă m in te n a tu r a le ;
iar In celelalte raioane au fost’
fertilizate suprafeţe destul de
m ici.
Tim pul este înaintat. In u r­
m ăto arele zile el p o ate deveni
nefavorabil executării lucrărilor
agricole. De aceea, este necesar
să se intensifice ritm ul lu crări­
lor, In p rim u l rîn d la sem ănat,
acolo unde această lucrare n -a
fost term inată, pentru, a da po­
sibilitatea să se treacă cu to a ­
te fo rţele Ia p re g ă tire a te re n u ­
lui în vederea în săm in ţărilo r de
prim ăvară. Pentru aceasta, orga­
nele de p a rtid şi de stat, con­
siliile agricole raionale şi o ră­
şeneşti au datoria să îndrum e
şi să sp rijin e m ai m u lt condu­
cerile gospodăriilor colective în
luarea de m ăsuri operative p en­
tru o m ai bună organizare a '
m uncii şi folosirea m aşinilor a-
grleole şi a tracto arelo r la în ­
treag a lor capacitate. P rin e-
fectuarea arăturilor adinei de
to a m n ă p e su p ra fe ţe c ît m ai în-,
tinse şi prin folosirea îngrăşă­
m intelor existente, In u n ităţile
agricole se creează condiţii pen­
tru obţinerea unor sporuri în ­
sem nate de recoltă In an u l vii­
tor. De aceea, în m om entul de
faţă această lucrare trebuie să
stea în aten ţia tu tu ro r lucră­
torilor din agricultură.
S ituaţia arătu rilo r adinei de 1
to am n ă la 8 noiem brie
) Oraşul Deva 47,37»
j Hajeg 41.27»)
'i Or. Huned, 24,2%!
J
J
J
J Alba 22,97,!
? Orăştie 16,5V»|
-j Sebeş l3,l°/0
¦}
llia 11,6%
'j Brad 11,47»
&dispensar. Apreciind cum se L
cuvine activitatea şl compor- ţ
tarea tînărului medic, comu- L.
niştii din Şibot l-au prim it de
curînd în rinăurile lor.
tocmai supraveghea transportul &
au.ppaur.iautiu,riiti ’mw ecduiocwalce mla tnoo/uiwl zLt
dispensar, compus din trei ca- L
bineţe şi două săli de aştep-
tare, acesta ne-a spus :
— De acum va trebui să !!t
muncim cu şi mai multă răs- L
pundere pentru a fi la înăl- L
ţimea încrederii pe care oa- K
¦menii ne-o acordă. Condiţiile L
materiale ne-au fost asigura- L
te, iar în privinţa personalii- x
lui calificat nu ne putem plin- y.
ge. Colectivul nostru numără !!)
în prezent 3 medici, (internist, L
pediatru, şi stomatolog) trei r
felcere, o ’soră ăe ocrotire, do- y
uă moaşe şi un oficiant sâni- L
tar. Cu asemenea forţe precum L
şi eu sprijinul pe care orga-
nele locale v i-l acordă avem y-
create toate condiţiile pentru ii
desfăşurarea unei rodnice ac- L
ttvîtăţi. Pornind ăe La aceste L
colectivul nostru ăe muncă, se iji
va strădui să obţină cele mai L
bune rezultate pe linia menţi-
nerîi şl îngrijirii sănătăţii co- w.
Iactiviştilor. Ú
R. M IH A I L