Page 34 - 1962-11
P. 34
PAG; 8
Nr. 2450 M8L SOCIALISM
lmrvsMB^vxclrtmK&bZSXCS&lsa
Zi da învăfămînf de partid REZULTATELE -
la Combinatul siderurgie Hunedoara
© G L IfT O Â A C T IV IT Ă Ţ II !
In cadrul gospodăriei agricole co mitetului executiv, Pavel Onica, Sil
lective care cuprindea satele Sannise- viu Davidoiu, Fiorin Fiorea şi loan
A trecut aproape o lună de ia des Ana!iţind felul în care se desfăşoară Pe bună dreptate îţi pui întreba-! getuza şi Breazova, la 7 octombrie Păsconi şi-au cîştigat o bine meritată j
chiderea anului şcolar Jn invăţămîn- învăţămîntul de partid s-a constatat că re a : ce fao birourile organizaţiilor de a.c. s-au alăturat şi satele Hobiţa, apreciere. Dar cele mai multe cuvinte,
tul de partid. In această perioadă, mulţi propagandişti, printre care amin- bază pentru mobilizarea cursanţilor la Păucineşti şi Zeicani. Astfel, locuito de laudă oamenii le au pentru tov.
propagandiştii au predat primele lecţii, tlm pe Llvlan Nicolae, Iancu Neagu, învăţămînt ? rii celor cinci sate şi-au unit forţele, Vasile Zgîrcea, preşedintele comitetu
la care au avut loc şi seminariile. Iu loan P reia (sectorul semicocs), Petra formlnd o mare unitate agricolă so lui executiv al sfatului popular co
acest material, redăm dteva aspecte Gucu (O.S.M 1), Aurel Mihăilescu Lipsa de răspundere so observă şl în cialistă „Unirea“. Gospodăria de munal. Şi pe bună dreptate oamenii
din activitatea cerorilor şi cursurilor (laminorul de 800 mm.), Gomei Zasloţi, ce priveşte pregătirea propagandiştilor. ţine în prezent o suprafaţă de îşi apreciază preşedintele.
din cadrul Combinatului siderurgic La multe forme ale învăţămîntului de 2.500 ha. teren, 186 capete bo
Hunedoara. (atelierul mecanic) şi alţii, s-au pre partid aproape jumătate din propa vine, 96 viţele, 58 viţei ptnă In fiecare dimineaţă Vasile Zgîr
gandişti au lipsit de la pregătire. Rău la 2 ani. Au fost construite două. graj cea după ce în prealabil îşi consultă
Preocupare fernemScă-— zentat bine pregătiţi în faţa cursanţi este şi faptul că propagandiştii căre au duri cu o capacitate de 310 capete carneţelul in care tşi are notate pro
lor. Participînd la pregătirea propa fost absenţi ri-au fost chemaţi nici în vite mari, o maternitate pentru 80 blemele de rezolvat, este prezent la
resu iia k t buna gandiştilor, studiind materialul biblio zilele următoare la pregătire. Acest scroafe şi sînt pe terminate lucrările grajdurile colectivei. Stînd de vorbă
lucra s-a' răsfrânt negativ în activita la saivanul cu o capacitate de 1.600 cu îngrijitorii, el se interesează de
La orc fixată, cursanţii cercului grafic Indicat el şl-ău pregătit conspec tea lor. Gel care au lipsit de la pre capete otrine. Sînt dteva cifre care producţia de lapte, ‘de felul cum sînt
de studiere a Statutului R.M.R. din gătire au întocmit lecţii cu un slab ilustrează puterea economică a gospo furajate animalele. Prin felul lui prie
sectorul semicocs, secţia baterie (pro tele care l-au ajutat să predea leoţll la conţinut, copiate mecanic din manual dăriei, implicit, posibilităţile ei de tenos, reuşeşte să ciştige încrederea
un bun nivel, pe Înţelegerea cursanţilor. celui cu care stă de vorbă, ascultînd
pagandist Milial Pascu) s i aflau în U psm fí c a r« tre b u ia Iar la predare le-au citit tri faţa cursan dezvoltare. cu multă răbdare şi notîndu-şi cu
sală. Lipsea doar tov. Victor Aiinea. rttn tfid ie ta ţilor. In aceste zile, colectiviştii au recol grijă lucrurile importante. Plecînd de
După ce propagandistul a controlat tat ultimele cantităţi de cartofi, a că la grajduri, trece pe la sediul gos
conspectele cursanţilor s-a trecut îa La cercul de economi* concretă din Sînt propagandişti care amînă ne- ror producţie depăşeşte 14.000 kg. în podăriei, unde se interesează de felul
seminarizarea tem ei: „Partidul Munci cadrul laminorului de 800 mm, condus justificat seminariile şl chiar predarea medie la hectar şi tnsămînţează ulti in cate se rezolvă sarcinile zilei res
toresc Romîn — conducătorul popora de propagandistul Ştefan Srăciun, sînt lecţiilor. Iată unul din exemple: @u mele hectare cu grîu de toamnă. De pective. Consultîndu-se cu preşedin
lul In lupta pentru victoria socialismu înscrişi 18 cursanţi. In ziua care urma doul aâptămîni în urmă când trebuia asemenea, pentru hrana animalelor, tele gospodăriei, tov. Vasile Zgîrcea,
lui tn ţara noastră“. Printre cei mal să albă loc cursul, erau prezenţi în să albă loc cursul, la sectorul semi au fost insilozate mari cantităţi de fu
bine pregătiţi s-a dovedit a fi cursan dală doar 6 cursanţi care au aşteptat cocs (propagandist tov. Sheorghe ©o- li propune acestuia anumite soluţii în
tul loan Duşcan. sosirea propagandistului aproape o dreanu), organizaţia de partid neîngrl- raje. scopul bunului mers al activităţii. De
oră. Lecţia n-a arat loc. Propagan jtndu-s'e de mobilizarea cursanţilor la la gospodărie, cu toate că nu are mult
In cuvîntul său cursantul I. Duş- distul n-a venii Faptele arată că bi această formă 3e învăţămînt frecvenţa Dar nu numai la lucrările din ca de mers pînă la sfat, se opreşte de
roul organizaţiei de partid nu s-a în a fost foarte slabă şi ca atare lecţia drul gospodăriei colective, ci şi la lu seori pentru a sta de vorbă cu cetă
can a vorbit destul de detailat despre grijit cu toată răspunderea de buna nu a avut loc. Recent propagandistul crările de gospodărire a comunei, co ţenii despre cele mai diferite proble
desfăşurare a învăţămîntului de partid. a predat două lecţii odată, ca să ajun-- lectiviştii participă in număr mare. me. Cel mai puţin timp, preşedintele
problema pusă Iu discuţie. Propagan Nici un membra al biroului nu a con gă Ia „zi". Neparticipînd la pregătire, Mobilizaţi de către sfatul popular co şi-l petrece în birou.
distul Insă, exigent, a cerut ca In le-i trolat cursul respectiv, pentru a cu lecţiile a fost întocmite după manual munal, oamenii au prestat aproape
găfură cu această problemă să-şi spu noaşte deficienţele ca apoi să se poată fără material bibliografic. Drept rezul 1.000 de ore muncă patriotică la con — Munca mea este legată de oa
nă părerea şl alţi cursanţi. Propagan lua cele mai corespunzătoare mă ta t ele au avut un conţinut slab dlri struirea căminului cultural, a cărui meni. Acolo unde ei muncesc pentru
distul a insistat mal mult asupra as suri care cursanţii nu au prea avut ce să sală de spectacole cu 250 locuri a realizarea hotărîrilor, acolo este şi lo
pectelor actuale ale activităţii partidu înveţe. fost terminală, la construirea celor cul meu — spune preşedintele.
lui, a rolului său în cîcsăvtrşirea ope Uri fapt asemănător s-a petrecut la două poduri de beton din satul Ho
rei de construire â socialismului în ţara O.S.M. 2. Propagandistul Traían Andrl- ¦A biţa, precum şi la multe alte acţiuni După semnarea corespondenţei şi o |
noastră. Aceste probleme au fost bine ţoaie de la cercul de studiere al Sta de gospodărire şi înfrumuseţare a co scurtă consultare Cu secretarul sfatu
lămurite de cursanţii Cornel Ardelean tutului P.M.R. a lipsit. Gursn/nţll pre ©omltefal de partid al Q.S.H. va
şl Ştefan Staron. El s-au oprit îndeo zenţi (Intr-un mimăr mic faţă de cel trebui să privească cu lot simţul de munei. lui asupra întocmirii unor situaţii, pre
sebi asupra problemelor principale din înscris)' au fost trimişi de uri membru răspundere desfăşurarea îflvăfâmîntu-
lecţie, pe oare le-au dezbătut cu com al biroului organizaţiei de partid să lul de partid. Lipsurile constatate cu La toate aceste realizări, o con şedintele pleacă intr-unui din Satele
petenţă. asistă lâ cursul 3e Istorie! Această tribuţie importantă şi-a adus-o comi
„unificare“ fie ea chiar de moment, rin Ocazia recentei analize făcute Ia co tetul executiv şi deputaţii sfatului aparţinătoare, Hobiţa sau Zeicani, unde
Discuţii vil, Interesante au avut loc duce la nimic bun. Era mai bine dacă
şl In alte cercuri şi cursuri în cadrul mitetul de partid trebuie grabnic li popular. cetăţenii mobilizaţi de deputaţi lu
ocmbinatului. Aşa de pildă, la cursul chidate. Prin comportarea lor atit la mun
de Istorie P.M.R. anul II (propagan crează la construcţia magaziilor pen
S. CERBU cile din cadrul gospodăriei colective
cit şi în activitatea obştească, depu tru şcoli. Prezenţa lui, este primită
taţii Ana Trîmbiţoni, membră a co-
cu bucurie, lucrul desfăşurîndu-se mai
cu spor. Cu o glumă sau punînd ti
dist Andrei Petrescu) din sectorul se- biroul organizaţiei de partid din oţe- marul, preşedintele se încadrează de
tnîcocs secţia pregătire a cărbunelui, lărla Martin 2 se îngrijea de mobili îndată în colectivul de muncă.
la cercul de economie concretă fpropiu zarea cursanţilor şl de asigurarea pre Conducerea gospodăriei agricole co conducere s-atl gândit să aplice o me Seara la sfat se întîlneşte cu mem Şantierul spălătoriei de cărbune Qoroieştl. Maistrul Vasile Siupacho,
gandlst Petra <3ucu) de la O.S.M 1, zenţei propagandistului. lective din satul Glopotiva manifestă o todă, nouă în felul ei. In ce constă brii comitetului executiv şi discută împreună cu şeful de brigadă loan Popa şi alţi montori, discută despre
la cursul seral (propagandist Ladis- slabă preocupare pentru strângerea şi această metodă ingenioasa? @aii gos împreună despre problemele ce tre locul unde va fi montat Un nou agre gat.
lau Palcău) de la O.S.M. nr. 2 etc. La unii propagandişti s-a manifes depozitarea furajelor necesare anima podăriei sînt lăsaţi să se servească buie urmărite. In drum spre casă se
cursanţii s-au prezentat cu conspec tat graba, pripeala în expunerea lec lelor în perioada de iarnă. Pe lângă singuri din căpiţele de fîn, fapt care opreşte din nou pe la gospodăria co fruntaşii secţiei
tele făcute şl bine pregătiţi. Ei au dat ţiilor, unii dintre ei n-au făcut cuvîn faptul că aici nu s-a cosit întreaga su lectivă unde participă la discutarea
răspunsuri bune la problemele puse îri tul introductiv iar alţii au „uitat“ că prafaţă de fîneţe, în dmp se află şi face ca o mare cantitate de furaje sarcinilor pentru a dotla zi. După ple Secţia a Il-a vagoane a atelie onoare să nu lipsească manele celor
discuţie, s-au referit la tezele clasi problemele puse in discuţie trebuie acum mari cantităţi de fîn netrans să fie călcată în picioare de animale, carea brigadierilor, împreună cu Se relor Ii.M.R. Simeria poate fi con din partida lui Piscoi.
cilor marafsm-leninismulul, la docu aprofundate. La cercul de Istorie P.M.R. portat care astfel este supus deprecie cretarul comitetului de partid şi preşe siderată pe diept cuvînt sanatoriul
mentele partidului nostru. anul I din sectorul semicocs condus de să se piardă în acesl fel. dintele gospodăriei, stau de vorbă des vagoanelor de cale ferată. Obo Se vede însă că rezultatele de pină
propagandistul Petra Păunescu, Ia cer-- rii. Pentru a nu transporta fînul în pre munca oamenilor, despre perspec site de multă alergătură pe drum
La multe cercuri şi cursuri, în dfs* cui de studiere a Statutului P.M.R. din gospodărie, tovarăşii din consiliul de <§e are de spus conducerea gospo tivele de dezvoltare ale colectivei. de fier ele sînt date în seama lă acum nu i-a mulţumit pa „băie
cuţiile purtate de cursanţi d t şi în Secţia furnale 1-4 condus 'de tov. Bâr- cătuşilor, sudorilor, tîmplarilor şi ţii" lui Piscoi. Cu toţii sînt ti
intervenţiile propagandiştilor s-a re buţ, discuţiile au fost Ia suprafaţă şl dăriei despre acest lucru? Seara tirziu, cind oamenii se odih vopsitorilor — adex araţi doctori în neri, plini de entuziasm. Dar cel
marcat faptul că există 6 preocupare au durat foarte puţin Iar la unele nesc după o zi de muncă, cei trei se mai entuziast dintre ei este Lo
de seamă pentru legarea învăţămîntu- cercuri n-au avut Ioc! Această stare Numai după ora 11 despart, plecînd in spre casă. gin- meserie — pentru a le reîntineri. ghin Piscoi, care a intrat în cea
lui de viaţă, de sarcinile concrete ce de lucruri fşl găseşte explicaţia în lip dindu-se la treburile ce le au de re Altele sini aduse doar pentru con de-a doua tinereţe. Intr-una din
sa de Interes de care dau dovadă zolvat în noua zi de muncă. trolul periodic — în limbaj cefe zile el a fost chemat la conducerea
stau în faţa cursanţilor. Aşa de exem unii propagandişti. Dacă conducătorul rist — R.P. (reparaţii periodice), secţiei. I s-a încredinţat sarcina de
plu, la cercul de economie concretă de cursului predă lecţia mecanic, citind-o MIHAI RUGINESCU a executa şi reparaţii capitale. Co
la atelierul mecanic, condus de pro dlri conspect cum fac tovarăşii Petru spre deosebire de prima categorie munistul Loghin Piscoi s-a anga
pagandistul Cornel ZasloţI, s-a pus în Păunescu, loan Iviancluc, dacă propa Magazinul de produse lactate din rat, potrivit programului întocmit de In Editura politică care intră în R.C. (reparaţii ca jat să experimenteze executarea a-
discuţie lecţia’ „Măsuri tehnîco-orga- gandistul nu pretinde cursanţilor să-şî oraşul Haţeg este vizitat zilnic de sute responsabilul magazinului, numai după pitale). cestor reparaţii în flux tehnologic.
nizatorice interne menite să asigure la notiţe, să conspecteze materialul de cumpărători. Felul cum se face aici ora ll deşi produsul respectiv se află a_ apărut Cind le-a spus tinerilor din parti
realizarea graficului de lucru*. Bine în bibliografic indicat, atunci şi discuţiile servirea (la anumite ore numai) dă aici dis-de-dimineaţă. In felul acesta Dar oricum, aceste „operaţii" se da sa ce au de făcut, cu toţii s-au
tocmită, cu date de Ia locul de muncă sînt slabe, fără conţinut iar cursanţii naştere la discuţii. Un lucru care se la ora amintită magazinul este supra I. DINU execută în aceeaşi secţie. Unele entuziasmat, „Vom dovedi că me
nu-şî Însuşesc în mod temeinic tezele diseută mult constă în faptul că cei care partide — aşa se numesc aici rităm această încredere, buci Lo
al cursanţilor, lecţia a prilejuit vil expuse. doresc să servească dimineaţa lapte aglomerat de cei care aşteaptă după INDUSTRIALIZAREA SOCIALISTA echipele de muncitori — execută ghin. Las'pa noi“. Oi lăsa eu pe voi,
lapte creîndu-se multe greutăţi în ser R.P.-uri altele R.C.-uri. Partida dar să vedem cum ne organizăm
discuţii. Toţi cursanţii, pe baza cu ©ontrolînd frecvenţă cursanţilor la trebuie să se resemneze neapărat cu virea altor cetăţeni care vor să-şi pro 48 pag. 1 leu lui Loghin Piscoi lucrează şi la munca — le-a răspuns şeful de
Cercurile de învăţământ din secţiile ceaiul. De ce? Pentru că la magazinul cure diferite alte produse. Aşa stînd una si la cealaltă. Este drept că partidă. Uite ctmt vom lucra:
noaşterii tezelor teoretice, a faptelor G.S.H. constaţi că la multe cercuri ea amintit laptele dulce poate fi procu- lucrurile se impun măsurile cuvenite. tragem vagoanele tn hală pe trei
concrete au fost antrenaţi la cuvîmt, este cît se poate de slabă ajungînd la specialitatea ei era pînă nu de linii şi nu le dezmembrăm pe toa
un procent de numai 60 Ta sută sau chiar Delăsare Lucrarea prezintă teoria leninistă mult R.P.-ul. De doi ani execută te. Le luăm pe rînd şi cum le
El au venit şl cu propuneri menite să mai puţin. Manifestîndu-se uşurinţă, de cu privire la industrializarea socia aceste reparaţii în flux tehnologic. terminăm, le scoatem afară. In fe
îmbunătăţească activitatea din cadrul seori absenţii sînt trecuţi motivaţi deşi In rafturile depozitului din Haţeg neşti, Subcetate, Berthelot, Rîu de Mori, listă şi subliniază rolul hotărîtor al Rezultatul acestui fel de a mun lul ăsta putem primi la timp do
atelierului. ei puteau să fie prezenţi la cursuri. a Uniunii raionale a cooperaţiei se Giqpeea, Sîntăraărie etc. nu se gîn- industriei grele în crearea şi dezvol ci a făcui ca da pe panoul de la secţiile anexă roţi şi arcuri,
află mii de broşuri care ca şi manua deso să ia măsuri pentru a transporta tarea bazei tchnico-materiale a so nu îi supraaglomerăm nici pe ei,
m a - - - — -------------- -------- lele editate pentru cursanţii cuprinşi aceste broşuri şi a le pune Ia îndemână cialismului. Cea mai marc parte a
în învăţămîntul agricol ar putea să fie colectiviştilor prin unităţile din satele lucrării este dedicată politicii P.M.R.
S e co n stru ieşte un nou club de un real folos colectiviştilor. Numai respective. Ar fi necesar ca Uniunea de industrializare socialista a ţării şi
că cei care doresc să-şi procure astfel raională să-şi spună cuvîntul şi In a- rezultatelor multilaterale dobîndite în
'In centrul minier Gu club muncitoresc. Clă- 250 locuri cit şi o sală ceastă privinţă. acest domeniu.
direa (cu parter şi de lectură şi bibliotc- de broşuri trebuie să facă calea pînă
rabarza au început cu etaj) va crvea două săli că, sală de jocuri şi la Haţeg pentru că tovarăşii din con O AUREL QEORGESGU Lucrarea vine în ajutorai celor care
de spectacole cu 600 altele, ducerile cooperativelor săteşti din ®îr- studiază economia politică în învăţă
citva timp în urmă lu mîntul de partid şi de stat.
de locuri şi respectiv M, SUSAN corespondent
crările de construcţie a
unui nou modern
lăsîndu-i să lucreze ritmic şi pla
CUM INSTftUlM Şl EDUCĂM TINEHEYUL ŞCOLAR m enea rezultate bune a tit la noştinţelor de la catedră, ar nificat. Pe o linie să lucreze Du
!§â- d e z b a t e m e e l e m a i i m p o r t a n t e G ru p u l şcolar H unedoara, c it şi p u te a scrie a tit p ro fe so rii ,şi în d e s f ă ş u ra r e a c e rc u rilo r p e d a g o . ţ mitru Buici cu băieţii lui pe alta
la şcolile profesionale din Lu- v ăţă to rii înşişi cit şi d irecto rii gice, în s e m n e a z ă p e n tr u ele zi ? Avram Ştreangă. Ştefan Cornel şi
peni, Cugir, P etroşani şi în de şcoli. d e re p a u s , p rile j de a p ă r ă s i jj Viorel Dobra să rămină mai de
alte şcolii
De altfel problem a calităţii în ş c o a la p e n tr u re z o lv a r e a u n o r parte la R.P.-uri... Şi discuţiile,
p ro b le m e p e rs o n a le . L a a s e m e despre organizare au continuat în
p roblem e ale m uncii noastre Şi pe linia m uncii educative văţăm întului trebuie să fie m ereu n e a s t ă r i de lu c ru ri c o n trib u ie soţite de scurte socoteli privind
rezultatele obţinute în anul şco în centrul atenţiei noastre. D acă
lar care s-a încheiat sînt m ul am reuşit să aducem la şcoală şi s e c ţiile d e î n v ă ţă m î n t ra io - , timpul în care trebuie executate
ţum itoare. La şcolile m edii din toţi copiii de v îrstă şcolară, în
In iţiativa redacţiei ziarului Deva, Şcoala de 8 ani n r. 1 Lu- făptuind această m are ş^rcină n a le şi o r ă ş e n e ş ti c a re nu i-au v lucrările.
„D rum ul socialism ului“ de a peni şi în alte şcoli, au fo st o r stabilită de partid, este necesar
deschide o ru b rică de discuţii didactice, de diirectori de şcoli ganizate o serie de ac tiv ităţi a- să ridicăm la nivelul cerinţelor m ă s u ri h o t ă r î t e p e n tr u a le p u n e t> Au trecut vreo două luni 'de la
p e tem a „Cum instruim şi edu inim oşi ca P opa Tudor şi alţii, tractiv e cu pionierii şi şcolarii actuale şi c a litatea Învăţăm ân
căm tineretul şcolar“, la ca re Praf. CORNEL CISMAŞIU s-a re u şit ca, sub îndrum area ia r p ro feso rii, în v ă ţă to rii şi di tului. In în v ă ţă m în t ex istă în că c a p ă t. In a f a r ă de a c e s te p ro - r această întîmplare. Rezultatele au
sînt invitaţi să participe profe şeful secţiei de învăţămînt o rg a n iz a ţiilo r d e p a r tid şi cu riguiţii s-au străduit să dea un m ulte cadre didactice necalifi
sori, Învăţători, Ingineri, m aiş a Sfatului popular regional sprijinul sfaturilor populare, să bogat conţinut educativ lecţiilor cate, în m od deosebit în medilil b lem e, m u lt in te r e s a r p r e z e n ta i satisfăcut aşteptările tovarăşilor din
tri, secretari ai organizaţiilor de fie şcolarizaţi to ţi copiii de vîrs- şi orelor de clirigsnţie. îm b u n ă rural, care trebuie ajutate, în şi u n e le d is c u ţii în le g ă tu r ă cu ţj conducerea secţiei. Timpul de re
p a rtid şi U.T.M. din şcoli şi alte desfăşurare a procesului instruc. tă şcolară. tă ţire a m uncii educative în şcoli drum ate, care nu au decît de .în m u n c a p r o d u c tiv ă a e le v ilo r, cu t paraţii a scăzut in medie pe va
cadre care se ocupă de educarea tiv-educativ, de form area viitoa se datoreşte grijii cu oare orga v ăţat din experienţa m uncii unor g r i j a ce o a c o r d ă p ro f e s o r ii şi ¦ gon cu mai bine de 2 la sulă. Nici
tineretului şcolar, o considerăm rei generaţii de constructori ai Pe de altA p a rte cu efo rtu rile nizaţiile de p artid îndrum ă o r c a d re cu vech im e şi cu re z u lta te un vagon nu a căzut în termen
cit se poate de binevenită. socialism ului şi com unism ului u n ite ale unor colective didactice ganizaţiile de tin eret şi a ju to bune la c a te d ră . Ele, ca şl noii m aiştri din şcolile profesionale de, garanţie iar calitatea repara
în p a tria noastră. E xperienţa lor ca cele de la şcolile m edii din ru lu i eficient ee-1 dau conduce absolvenţi in tra ţi în acest an la şi cele m edii fa ţă de educarea ţiilor, ca întotdeauna, dovedeşte
F iin d vorba de cea m al de trebuie p o p u larizată, ex tin să în Alba Iulia, O răştie, C ugir, Ilia, rilor de şcoli. catedră, trebuie să stea în aten elevilor p rin m uncă şl contribu că partida lui Piscoi este una din
seam ă sarcină a şcolii n o astre — toate şcolile , noastre. R ubrica Sebeş, Şcoala profesională din ţia secţiilor de învăţăm înt, a
In stru ire a şi educarea g e n e ra ţi deschisă în coloanele ziarului o- Deva şi altele, s-a îm b u n ătăţit Cu to ate succesele o b ţin u te în conducerilor şcolilor. ţ i a a c e s to r a la î n t ă r i r e a d is c i tre partidele fruntaşe.
ei tinere, este incontestabil că feră un bun prilej în acest sens. m ult situaţia la în v ăţătu ră a e- anul şcolar trecu t şi în p erio a plinei în şcoli, la fo rm a re a unor
ea trebuie să se bucure de aten O contribuţie însem nată la dez levilor la sfîrşitu l anului şcolar da care s-a scurs de la începu M unca dirigintelui, organiza colective în ch eg ate de elevi. ¦ir
ţia cuvenită din p artea' n o astră trecut. A crescut sim ţitor num ă tul anului in curs, ex istă rea orei de dirigenţie, p ro , 'Aceasta ar trebui să fie expli-
a celor care sîntem chem aţi să baterea problem elor in structiv- rul claselor in care to ţi elevii au în că destule lacune în m un blem e m ult dezbătute, de a- De asem enea, problem e im por : caţia care să însoţească fotografii
no aducem ap o rtu l la rezolvarea eduieatlve pot aduce şi p ă rin ţii obţinut situaţia de prom ovat, ca instructiv - educativă din sem enea trebuie abordate, pen tan te ridică predarea noului
ei în cele m ai bune condiţiuni. elevilor, care sîn t in teresaţi deo reuşind to to d ată să se ridice şcolile noastre, asu p ra cărora tru că există încă m ulţi le celor din partida tui Loghin
p o triv ă în educarea copiilor lor. deasupra m ediocrităţii. P rin g ri trebuie să ne îndreptăm atenţia diriginţi care dau un ca o b ie c t „ A g ric u ltu ra “ , c a şi s o 1 Piscoi care se găsesc pe panoul de
D ezbaterea problem elor Ins- ja directorilor, a diriguiţilor, în şi care, alătu ri de succesele do ra cter form al orelor respective, c ia lism u l ş tiin ţif ic şl e c o n o m ia 1 pe aleea fruntaşilor.
tructlv-eduaatlv e in coloanele In anul şcolar care a trecut colaborare cu organizaţiile de bîndite, trebuie să eonstituie o- nu le preg ătesc, le fa c n um ai ca politică.
ziarului, p rin con trib u ţia efecti învăţăm întul nostru a obţinut tin e re t din şcoli, în cele m ai biectul discuţiilor în paginile să fie făcute, nu se străduiesc să | D. CRICOVEANU |
vă a celor la care re d acţia zia unele rezultate frum oase. Este m u lte şcoli a fost organizată ziarului. se ridice la nivelul acestei s a r Toate acestea, precum şi alte
rului a făcut apel să-şi spună suficient să am intim în acest m ai bine m unca şi activităţile cini deosebit de im portante.
părerea, să îm p ărtăşească din sens înfăptuirea generalizării ce le d esfăşo ară p io n ierii şi şco A supra căror problem e consi form e de m uncă şi activ ităţi d in
experienţa m uncii lor, nu poate învăţăm întului de 7 ani, respec larii, în scopul evitării su p raîn der că s-ar putea p u rta discuţii Din ex p erien ţa lor în o rg a n i
duce decît la îm b u n ătăţirea tiv 8 ani. Ea constituie de fap t cărcării acestora, ceea ce le-a fructuoase în cadrul acestei ru zarea cercurilor pedagogice, ca şcoli (excursii, în treceri sp o r Ac|iuni de combatere
m uncii în şcoli, la rid ica rea ca u na din cele m ai m ari realizări dat posibilitatea să-şi pregătea brici deschisă de ziar ? form e ale p reg ătirii p rofesio tive etc.) ce se fac în scopul
lităţii învăţăm întului, la rezulta ale regim ului n o stru în dom eniul scă m ai tem einic lecţiile. nale, p o t îm p ărtăşi a tit respon
te şi m ai bune pe linia educării în v ăţăm în tu lu i. Şcolile din r e B unăoară, m ulţi directori de sabilii de cercuri, cit şi secţiile instruirii şi educării tineretului a răpitoarelor
tin eretu lu i şcolar în spiritul p a giunea noastră, cadrele didac Este to t m ai m are num ărul şcoli, c a d re didactice, c h ia r şi de în văţăm înt raionale şi orăşe şcolar sîn t problem e m ajo re ale
triotism ului’ socialist şi al in te r tice, în d ru m ate cu g rijă de că p rofesorilor şi al în văţătorilor, unele secţii de învăţăm înt ar p u
naţionalism ului proletaT. In re tre organele şi organizaţiile de ca T em peanu C oriolan de la tea îm părtăşi din experienţa neşti, ac easta cu a tit m ai m ult şcolii n o astre, ale cad relo r d i A cţiunea de com batere a lu
giune sînt m ulte cadre didactice p artid , s-au ac h ita t ou cinste Ş co ala m ed ie H u n e d o a ra , Ude m uncii lor pe linia generalizării cu cit p rim a şe d in ţă a cercu ri
cu bogată experienţă la cate de această im portantă sarcină lo a n de la Şcoala m edie Sime- învăţăm întului de 8 ani, deoa lor pedagogice ţin u tă recen t a dactice şl de aceea ele trebuie pilor este im p o rtan tă. L upii p r i
tra sa tă de partid. C hiar şi in lo ria, P ătrăşcan u T raian de la rece la obţinerea rezultatelor de a ră ta t că în unele raioane ca :
dră, cu re z u lta te b u n e şi fo a rte ca lităţi izolate ca Lunca Cernii, Şcoala m edie din Alba iu lia, pină acum s-au depus eforturi Sebeş, Brad, Ilia, există destule să-şi g ăsească loc în coloanele cinuiesc pagube atât anim alelor
In tre g ald e, C lm pul lui N eag şi B ojiţă A na de la Şcoala m e susţinute, au existat şi există lipsuri a tit în ce priveşte con
bune în m unca inst/riictiv-edu- altele, oa u rm a re a m uncii stă die din Sebeş, care se p re încă destule g reu tăţi în unele ţinutul m aterialelor p rezentate ziarului, să fie dezbătute la n i dom estice cit şi unor specii de
ru ito are d esfăşurată de cadrele gătesc tem einic pentru lec raioane sau comune. cit şi în p a rtic ip a re a la cercuri
cativă, directori de şcoli care ţii, fac lecţii de calitate, a si şi în ca d ru l acesto ra la dezba velul corespunzător. vinal; p lan tiv o re. Ca să ne d ăm
gurând în felul acesta cunoştin D espre calitatea lecţiilor, des terea problem elor. M ai sîn t unele
conduc şi în d ru m ă cu com pe cadre care consideră că suspen Ia tă de ce co n sid er u tilă şi seam a de aceste pagube este de-
ţe solide elevilor la obiectul pe p re felul cum se pregătesc p en darea cursurilor pentru buna oportună iniţiativa redacţiei zia aju n s să a rătăm că u n lup con
ten ţă colective didactice m ari. care-1 p redau. tru lecţii, despre străd a n ia ce o rului p en tru că discuţiile ce se sum ă zilnic 1 kg. carne, revenind
d e p u n cei m a i m u lţi p ro fe s o ri şi vor p u r ta pe te m a „Cu;m in- la cei 3.000 de lu p i u c işi a n u a l,
In cele m ai m ulte şcoli In ce p riv eşte in stru ire a p ra c stru im şi educăm tineretu l şco circa 1 m ilion kg. carne’ pe oare
în v ă ţă to ri p en tru a fi m ereu în la r“ vor constitui un im bold în aceştia şi-au cîştigat-o din ră-.
e s te tă o rg a n iz a ţii de p a r tid şi tică a elevilor din şcolile p ro m unca de viitor, vor determ ina p irea vitelor şi a vânatului p lan -
a c tu a lita te in tra n s m ite re a cu- o activitate şi m ai b o g ată în tivor (folositor). D ato rită com
U.T.M. p u tern ic e care se p re o fesionale s-au obţinut de ase- procesul instructiv-educativ, vor baterii acestor răp ito ri p rin îm
m obiliza cadrele didactice să puşcare, o trăv ire şi m ai ales
cupă ou to ată a ten ţia de buna depună eforturi şi m ai m ari pen p rin p rin d e re a p u ilo r de lup,,
tru ridicarea învăţăm întului pe o num ărul lor a scăzut m ult în u l
tr e a p tă şi m ai în a ltă . tim u l tim p iaT e fe c te le p o z itiv e
au încep u t să se a rate: creşte-,
Cu acest p rilej invităm cadrele rea num erică a vinarului util,
didactice să-şi aducă aportul m al ales a căprioarelor şi m ic
cuvenit la dezbaterea problem e şorarea num ărului de anim ale
lor p riv in d in stru ire a şi educa dom estice ucise.
rea tineretului şcolar. In g . t r a t a u iAjQQ®
