Page 36 - 1962-11

PRO LETARI DIN TO ATE Ţ Ă R IL E , U N IŢI-V A
Wi
imulsocialismuluiM
Anul XSV. Nr. 2451
BSitmstnuaVi’itiUiiSiOB:
Sfîrşîtul anului să ne găsească cu planul
depăşit la toţi indicii
Din experienţa noastră
în realizarea sarcinilor de plan
li) anul acesta, partidul a pus în
faţa colectivului nostru de muncă sar­
cini sporite faţa de anul trecut. Noi
trebuie sâ dăm industriei constructoa­
re de maşini, colectivelor de construc­
tori, laminate mai multe, de diverse
sortimente şi de o calitate cît mal bună.
Pentru a le duce cu succes la îndepli­
nire ne-am orientat din timp asupra
celor mai judicioase măsuri.
încă de anul trecut, sub îndrumarea
comitetului de partid, s-a organizat te­
meinic dezbaterea cifrelor de plan cu
muncitorii. Şedinţele ce au avut loc
pe această temă au fost pregătite din
timp, astfel îneît oamenii să poată veni
cu propuneri bine gîndite în scopul îm
bunătăţirii activităţii de producţie. Aşa
se face câ pe baza propunerilor făcute
de ei s-a putut întocmi un plan de mă­
suri tehnico-organizatorice bine gîndit.
Printre altele în el se prevedea şcola­
rizarea tuturor muncitorilor, pe profe­
sii, mărirea capacităţii de laminare şi
debitare a laminatelor, întocmirea unui
grafic de reparare a liniei de rulare a
macaralelor ş.a.m-d. De asemenea s-au
prevăzut măsuri privind îmbunătăţirea
controlului tehnic al calităţii şi reali­
zarea de economii prin laminarea la
toleranţe negative şi reducerea consu­
murilor specifice.
Acest plan a fost îmbogăţit apoi sim­
ţitor, cu ocazia apariţiei Directivelor
G.G. al P.M.R. cu privire la principa­
lele criterii ale întrecerii socialiste şi pe
parcurs, cu ocazia diverselor consfă­
tuiri de producţie şi şedinţe de analiză
a muncii.
Comitetul de partid a analizat perio­
dic diferite aspecte ale activităţii de
producţie şi mai cu seamă atunci cînd
se manifestau deficienţe. Datorită aces­
tui fapt, s-au putut lua din timp mă­
surile necesare, aşigurîndu-se înde­
plinirea şi depăşirea ritmică a sarcini­
lor de plan. In luna ianuarie, bunăoa­
ră, au fost analizate preocuparea con­
ducerii secţiei în vederea îmbunătăţirii
„»diişciplinei' tehnologice şi reducerii re­
butului, precum şi măsurile ce trebuie
luate pentru aplicarea cu succes a ini­
ţiativei „Să laminăm la toleranţe ne­
gative".
In planul de măsuri stabilit cu aceas­
tă ocazie s-au prevăzut măsuri privind
îmbunătăţirea calităţii producţiei pe
faze şi felul cum trebuie urmărită între­
cerea socialistă pe baza iniţiativei
amintite.
In luna mai, deoarece s-a observat
că urmărirea întrecerii socialiste nu se
face cu destulă operativitate, şedinţele
de grupă sindicală se ţin sporadic şi
nu-s temeinic pregătite, a fost anali­
zată munca comitetului sindical de sec­
ţie în această direcţie. Aşa se face că
de atunci graficele de întrecere se com­
pletează operativ, în fiecare zi, şedin­
ţele de grupă sindicală şi consfătui­
rile de producţie Ia nivelul secţiei se
ţin cu regularitate şi se pregătesc te­
;® =
Vizita delegaţiei Sovietului Suprem al ÜJ.S.S.
BAGAU 10 (Agerpres). —
După vizita făcută în regiunea Bra­
şov, membrii delegaţiei Sovietului Su­
prem al U.R.S.S. în frunte cu G. G.
Abramov, au continuat călătoria prin
ţară sosind simbătă în regiunea Bacău,
în cursul zilei delegaţia a vizitat Com­
binatul chimic Borzeşti, Rafinăria şi
Combinatul de cauciuc sintetic Oneşti,
B rigada de m ineri condusă de com unistul C lem ent B ărluţ de la sectorul
IV al E.M. L o n e a a e x t r a s p e s te p l a n în 10 lu n i 4.913 to n e c ă r b u n e .
In fo to : U n schimb, al b rig ă z ii.
Duminică 11 noiembrie 1962
meinic. Oamenii vin în aceste şedinţe
cu propuneri preţioase privind îmbună­
tăţirea procesului de producţie.
Gu ocazia şedinţei lărgite a comite­
tului de partid, din luna iulie, s-a ana­
lizat felul în care s-au realizat sarci­
nile de plan pe 6 luni. In mod deose­
bit s-a pus accentul pe indicele de uti­
lizare. Aceasta, deoarece el nu s-a
realizat ritmic din cauza unor deficien­
ţe în laminarea profilelor şi rotundu­
lui. S-a hotărît ca pentru îndreptarea
acestei stări de lucruri să se formeze
un colectiv, competent, care să stu­
dieze pe teren toate neajunsurile şi să
facă propuneri de măsuri. Aşa se face
că s-a aplicat o nouă metodă de la­
minare a profilelor, pe muche, s-au pus
la punct maşinile de îndreptat şi s-au
lichidat deficienţele Ia paturi. Toate
acestea au făcut ca indicele de utili­
zare să crească nimţitor în lunile ur­
mătoare.
Prin traducerea în viaţă a măsuri­
lor prevăzute în planul M.T.O., prin
controlul şi îndrumarea permanentă a
activităţii economice de către comitetul
de partid, am ajuns ca Ia finele a 10
luni de activitate să înregistrăm o de­
păşire de plan de 28.226 tone şi a in­
dicelui de utilizare cu circa 3 procente.
Prin laminarea la toleranţe negative s-a
realizat o economie de peste 1.400 tone
metal. La preţul de cost, în 9 luni,
avem o economie de peste 4.000.000 lei.
Nemulţumitoare însă este calitatea
producţiei; mai ales pe trimestrul III
n-am reuşit să atingem procentul pla­
nificat de produse calitatea 1-a la oţe­
lul rotund pentru ţeava, la beneficiar.
Această deficienţă a fost analizată
chiar zilele trecute într-o şedinţă a
comitetului de partid. Pentru înlătura­
rea ei s-a hotărît ca în colaborare cu
serviciul G.T.G. să se efectueze controa­
le amănunţite, pe schimburi, asupra
calităţii producţiei, să se stabilească de
fiecare dată cauzele rebutului, cine-i
vinovatul şi ce măsuri trebuie luate
pentru a fi evitat. S-a hotărît apoi să
se formeze un colectiv care să studieze
procesul de încălzire al oţelului rotund
şi să stabilească normele tehnologice
optime. De asemenea, s-a prevăzut în­
fiinţarea unor cursuri de ridicare a ca­
lificării Ia care să participe şi organele
G.T.G. din secţie, montarea unui piro-
metru Ia caja degrosisoare şi altele.
Avem toată convingerea că prin tra­
ducerea în viaţă a noilor hotărâri ale
comitetului de partid vom reuşi ca în
cel mai scurt timp să ne încadrăm în
indicii de calitate. Colectivul nostru de
muncă este entuziast, plin de elan, el
este hotărît să facă totul pentru ca
sfîr.şitul anului să îl găsească cu pla­
nul depăşit Ia toţi indicii.
MERGEA DELAPETA
secretarul comitetului de partid
Ing. IO AN VOINA
şeful secţiei laminor de 650 min.
G. S. Hunedoara
precum şi noile construcţii din oraşul
Bacău.
Oaspeţii sovietici au fost însoţiţi de
Anton Moisescu, vicepreşedinte al Ma­
rii Adunări Naţionale şi de alţi depu­
taţi, de Alexandru Bucur, vicepreşe­
dinte al Sfatului popular regional Ba­
cău, precum şi dc membri ai ambasa­
dei Uniunii Sovietice în R.P. Romînă.
iiţ'jiţ
Înmînarea unor distincţii
la Consiliul de Stat al R. P. Romîne
Pentru activitate îndelungată în
mişcarea muncitorească şi merite
deosebite în opera de construire a
socialismului, Consiliul de Stat al
R.P. Romîne a conferit „Ordinul
M uncii“, clasa I, tovarăşilor Dumi­
tru Sim ulescu şi Ana Toma, cu
ocazia îm plinirii a 50 de ani, Mi-
ron Şerban şi Dumitru Cristescu,
cu prilejul a 60 de ani de la n a ş­
tere. De asemenea a fost distins
cu Ordinul „Steaua Republicii
Populare Romîne“, clasa Il-a to­
varăşul Constantin Tuzu, pentru
merite în opera de construire a so­
cialismului, cu ocazia împlinirii a
50 de ani.
La solem nitatea care a avut loc
=m-
Cartea la locul de muncă
P en tru ea m um oitarii, te h n i­
cienii şi inginerii să aib ă po si­
bilitatea de a-şi îm bogăţi biblio­
tecile personale cu cele m ai noi
cărţi politico-ideologice, tehnice,
de b eletristică etc. chiar de Ia
locul de m uncă, com itetul sin ­
dical din secţia tu rn ăto rie I de
la U zina „V ictoria“ Călan, în co­
laborare cu „Librăria n o astră“,
a organizai în secţie două sta n ­
duri de cărţi cu vînzare in rate.
D atorită unei m unci susţinute de
propagandă a conţinutului căr­
ţilo r d in sta n d u ri, p re z e n tă rii cu
Brigăzi arfisîice de agitafie acfive
La minia din L upeni s-a s ta ­
tornicit in ultim ul tim p un bun
obicei. Cu p rileju l co n sfătu iri­
lor de p roducţie ce se o rg an i­
zează lunar pe sectoare, îşi spun
cuvântul şi brigăzile artistice de
agitaţie. Iii spectacolele p rezen­
tate acestea popularizează fru n ­
taşii sectorului respectiv, m eto­
dele lor de m uncă, satirizîn d în
acelaşi tim p pe cei răm aşi în
urm ă, m en talităţile învechite etc.
Asem enea spectacole au d at luna
trecu tă brigăzile de agitaţie de
la secto arele III, V n şi IX , ce
Se, î m b u n ă t ă ţ e ş t e calitatea produselor
Sub procentul admis
Fumaliştii din Hunedoara nu s-au
încadrat luni la rînd în procentul ad­
mis de declasate. Aceasta din cauza
deselor abateri tehnologice.
In faţa acestei situaţii, organizaţii­
le de partid de aici au preconizat o
seamă de măsuri cum ar fi respecta­
rea reţetelor de încărcare şi dozare,
prăjirea corectă a sideritei, menţinerea
unui mers mai constant al furnalelor,
întărirea aimţului de răspundere al
maiştrilor etc. Prin aplicarea acestora
s-a reuşit ca în perioada 1—8 noiem­
brie, la secţia I-a furnale declasatele
să scadă la 0,67 la sută, iar Ia secţia
H-a furnale la 2,02 la sută. Cele mal
R ezultatele bunei organizări
Muncind mai bine şi aplicînd măsuri tehnico-organizatorice, co­
lectivul I.I.L. „Horea1- Alba Iulia şi-a realizat planul valoric la
producţia globală pc zece luni în proporţie de 100,77 ia sută.
Cele mai bune rezultate au fost obţinute de secţiile turnătorie,
lăcătuşerie, mecanică şi împletituri de sîrmă.
— Şeful brigăzii din abatajul cameră nr. 3
Prin 1956, colectivul sectoru­
lui IA de la mina Lupeni s-a
com pletat cu noi tovarăşi: li­
nii care cunoşteau mineritul,
alţii care intrau pentru pri­
ma dată în mină. Din rîndul
celor din urmă, un tînăr a-
trăgea în mod deosebit aten­
ţia. Este vorba de dragostea
cu care s-a apucat să înveţe
meseria de miner, de intere­
sul care se vădea in privirile
lui curioase, în fiecare între­
bare pusă minerilor mai
vechi,. Curînd, numele tînă-
rului deveni cunoscut tuturor
minerilor din sector. Dacă
te interesai atunci de Nicolae
Gligor, oamenii, ca să fie mai
siguri că nu se înşeală, în­
trebau:
Tînărul acela care vrea
să le ştie pe toate- deodată?
Aşa-i mersese la început
vestea. Oamenii legau aceasta
particularitate de numele lui
Gligor nu ca o ironie, ci în
semn de apreciere. De alt­
fel, de Nicolae Gligor s-au
ocupat minerii mai. virstnici,
, vjfc,«x <4r.MU-*»4» Xk. ^ 5y,
4 pagini 20 bani
sim bătă la am iază, Ia P alatu l R.P.
Romîne, au fost de faţă membri ai
C.C. al P.M.R., ai Consiliului de
S tat şi ai guvernului, ai condu­
cerii unor ministere.
Inmînînd înaltele distincţii tova­
răşul Ştefan Voitec, vicepreşedinte
al Consiliului de Stat, \ felicitat
pe cei decoraţi în numele C.C. al
P.M.R., Consiliului de S tat şi gu­
vernului R.P. Romîne, al tovarăşu­
lui Gheorghe Gheorghiu-Dej per­
sonal, urîndu-Ie fericire, sănătate
şi noi succese în munca de viitor.
In numele celor decoraţi a m ulţu­
mit tovarăşul Dumitru Simulescu.
(Agerpres)
regularitate a acestora de către
tov. Cornelia Predoni, lucrătorii
din secţie au cu m p ă ra t pînă, în
prezent cărţi in valoare de pe­
ste 2.500 lei. T o t în c a d ru l sec­
ţiei, au fost cum părate în rate
c ă r ţi în v a lo a re de 2.490 lei. Cei
m ai buni prieteni ai cărţilor, to ­
varăşi ce şi-au îm bogăţit p erm a­
nent bibliotecile personale cu
noi volume, au fost Aurel Pă-
dureanu, Ion D uşan, P etru Mă-
ciase şi alţii.
D. MUNTEANU
corespondent
se n u m ă ră p rin tre cele m ai a c ­
tive fo rm aţii de acest gen de la
m ină, fiind u rm ărite cu viu in ­
teres de p articip an ţii la consfă­
tu irile de producţie. O con trib u ­
ţie în sem n ată Ia re u şita sp ecta­
colelor prezentate de brigăzile
artistice de agitaţie o aduce co­
lectivul de textieri şi Instructori'
voluntari din care fac p arte to ­
varăşii V asile C onstantinescu,
Ioan Andeleanu, C arol K rijela
şi alţii.
A. M ICA
corespondent
?!LG!L-.
frumoase rezultate au fost obţinute de
colectivele de la furnalele nr. 1 şi 2
care In perioada respectivă n-au decla­
sat nici o tonă de fontă.
Echipe fruntaşe
Recent Ia turnătoria nr. 1 a Uzi.
nei „Victoria“ din Călan, a avut loc
analiza rezultatelor întrecerii socialis­
te pe luna octombrie. Cu acest prilej
au fost desemnate echipele cîştigătoare
ale întrecerii.
Astfel, la sortimentul radiatoare, ce'e
mai bune rezultate le-au obţinut echi­
pele conduse de tov. Andrei Gheţ, lor.
dache Ailoaiei şi Nicolae Mihălţan,
care, în afara depăşirii planului de pro­
ducţie, au redus mult rebuturile sub
C. POMPILIU corespondent
cu experienţă, comuniştii din
sector.
Apreciinău4 strădania şi
dragostea cu care s-a apucat
să înveţe tainele mineritului,
organizaţia U.T.M. s-a îngri­
jit de educarea lui, iar in 1958
cînd Gligor a cerut să fie
prim it în organizaţia de tine­
ret, toţi utemiştii sectorului
au votat cu încredere, Nicolae
Gligor n-a dezminţit încrede­
rea ce i s-a acordat. Urmînd,
la îndemnul şi cu recoman­
darea organizaţiei U. T. M.
cursurile şcolii miniere de pe
lingă exploatare, el a luat e-
xamenul de miner cu nota
8. Ca miner îşi face datoria
cu acelaşi suflet ca şi la in ­
trarea în mină. ajutînă pe şe­
ful brigăzii in organizarea
muncit.
Organizaţia de partid, con­
ducerea tehnică a sectorului
au observat că tînărul are
calităţi în ce priveşte organi­
zarea, că se pricepe să facă
diverse lucrări miniere ari­
cit de grele ar fi ele. De a-
tL,iu.-«». Tv'ttolÂ-"t*. "fcj. *W Vk'U 'VkAU--*UHi.
o T eatrul de sta t „V alea Jiu­
lui“ p rezin tă astăzi la H unedoa­
ra două sp ectaco le cu piesa
„N untă Ia castel“ de Siito An-
drăs.
o In cin stea inovatorilor, or­
ch estra sem isim fonică şi briga­
da a rtistic ă de ag itaţie de la
E.M. L o n ea p re z in tă în s a la de
festiv ităţi a clubului m uncito­
resc, Ia orele 1 1 , un p ro g ra m a r ­
tistic.
o La clubul sin d icatelo r din
Deva, s-a o rg an izat pentru a s­
tăzi o d u p ă-am iază a tin erilo r
căsăto riţi în cadrul căreia se va
prezenta conferinţa „Fam ilia în
socialism “. Va urm a dans.
® Pe teren propriu fotbaliştii
din Cugir întîlnesc astăzi fo r­
m a ţia Crişul O radea.
® La Lupeni, fo rm a ţia de c a ­
te g o ria A, M inerul din lo c a lita ­
te, în tîln eşte fo rm a ţia b raşo -
veană Steagul roşu.
® Şi la P etro şan i are loc o în-
tîlnire interesan tă de fotbal,
contînd pentru cam pionatul ca­
tegoriei B : Jiul P etrila — Mu­
reşul Tg. M ureş.
® E tapa de astăzi a cam piona­
tului regional de fotbal p ro g ra ­
m ează întîiniri echilibrate: fru n ­
ta şa clasam entului, V ictoria Că-
Ian, jo acă în d e p la sa re cu Jiul
II P e t r i l a ; la H u n e d o a r a , f o r ­
m aţia locală Siderurgîstul, joacă
în com pania echipei D inam o
T înărul D um itru G liiţă se num ără p rin tre cei m ai buni B arza, ia r M inerul Deva jo acă
su d o ri ai şa n tie ru lu i T.C.M.M. — C o ro ieşti. L ucrează în b r i­ p e te re n p ro p riu cu e c h ip a c e ­
gada de m ontori condusă de Ioan Popa, brigadă care îşi d ep ă­ feriştilo r din Teiuş.
şeşte lu n a r n o rm a cu 20—25 Ia su tă.
aŞ t i r i l e z i l e i ® A stăzi continuă ia H unedoa.
ra întrecerile din cadrul cam pio­
Astăzi la Deva natului regional de h an d b al în
7 m asculin şi fem inin.
Intră în exploatare noul bloc a! P.T.T.R.
• Faza regională Ia baschet
A stăzi se dă în folosinţă o nouă construcţie — blocul fem inin şi m asculin, are loc a s­
P.T.T.R . Aici au în cep u t să-şi d e sfă şo a re a c tiv ita te a sectoarele tăzi la Brad.
de exploatare p o ştală şi cabinele telefonice. P înă la sfîrşîtul
anului vor m ai in tra în fun cţiu n e c e n tra la au to m ată şi sta ţia ® In m ai m ulte lo calităţi din
de frecv en ţă. Blocul, ca re c u p rin d e p este 00 în căp eri, a fo st do­ V alea Jiului : Lupeni, B ărbăteni,
ta t cu m o b ilier şi a p a ra ta j m o d e rn . C rividia-V ulcan, P e trila şi U ri-
cani, s-au o rg an izat la cluburile
S a la g liişe te lo r şi h o lu l s în t p la c a te în tr a v e r tin 'de m a rm u ­ m uncitoreşti seri de dans pentru
ră . In fru m o su l h o l a l g h iş e te lo r se a flă fo to lii, sca u n e şi tin e re t.
m ese pe care sînt c ă rţi de telefo an e din to a tă ţa ra . Cabinele
telefonice au un tra ta m e n t acu stic fo arte bun. P rin d area în fo­ • L a clubul sin d icatelo r din
lo sin ţă a blocului P.T.T.R. D eva, oam enii m uncii au posib ili­ P etroşani, are loc co n ferin ţa
ta te a să fie deserviţi în cele m ai bune condiţii. „D espre dezvoltarea econom iei
n a ţ i o n a l e “ . T o t a ic i a r e lo c <&
prezentare a cărţilor noi apăru­
C re şte s u p ra faţa arabilă te. Pentru după-am iază s-a or­
ganizat o seară de dans pentru
In comuna Ighiu ra- G.A.C. prin desţeleni- ceasta dată să fie ries- tin e re t.
ionul Alba, comisia per- rea unor suprafeţe de ţelenită suprafaţa dc 20
m anentă agricolă a pro- fînaţe slab productive, hectare, urinînd a mai Combustibil e c o n o m i s i t
pus, în urma studiului Propunerea a fost ac.- fi desţelenite alic 20 pentru rem orcarea
făcut, extinderea stipra- ceptată şi aplicată, reu- ha. care au fost identi- a 1 0 0 0 de {renuri
feţei arabile --în cadrul şinduase ca .pînă la...a- ficate.
O mic de trenuri de marfă se pot
A 9-a croazieră din acest an remorca pe distanţa Petroşani—Sime-
ria şi înapoi cu cantitatea de combus­
Motonava tra n silva n ia “, aviv.d la Neagră şi Marea Mediterană, moto­ tibil convenţional economisită în acest
bord peste 300 turişti polonezi, se află nava a transportat aproape 2.500 de an de mecanicii şi fochiştii Depoului
în croazieră pe Marea Neagră (ruta turişti din ţara noastră, precum şi C.P.R. din Petroşani.
Vama — Istambul — Ialta). In cele din R. S. Cehoslovacă, R. D. Ger­
S călătorii făcute anul acesta in Marea mană, Anglia, Franţa.
Fruntaşi
pe ramură
cifra admisă. Faţă de 12 la sută ad­ Colectivul de mun­
mis, aceste echipe au realizat un re­
but de G,7 la sută, 7,2 şi respectiv 7,8 citori al Secţiei L7
C.F.R. Deva, în
la sută. cursid trimestrului
111 al anului 1902
Realizări deosebite a înregistrat echi­ a obţinut frumoase
pa tov. Ludovic Cojan, de la sorti­ rezultate în muncă.
mentul articole sanitare, care a redus Planul de calita­
te a fost. îndeplinii,
rebutul ta zero. Această echipă este obţinîndu-se 90 la
sută km. „foarte
pentru a 4-a oară fruntaşă a întrecerii buni“ şi 9,6 la sută
socialiste. km. „buni“. Tot­
odată au fost rea­
M. DIO N IS1E lizate economii în
corespondent valoare de 60.860
lei, iar preţul de
Nici un rebut cost a fost redus
cu 0,o la sută. Da­
La secţia construcţii metalice a torită realizărilor
U.R.U.M. Petroşani, lucrează un colec­ obţinute Secţia LI
tiv harnic, plin de elan. Unul din C.F.R. Deva a fost
obiectivele principale ale întrecerii so­ declarată fruntaşă
cialiste pe care o desfăşoară este ca­ pe ramură pc Di­
litatea producţiei. Pentru a obţine rea­ recţia regională Bloc nou de locuinţe în centrul oraşului B rad.
lizări cit mai frumoase în această di­ C.F.R. Timişoara,
recţie, fiecare muncitor, maistru, tehni­ primind a doua
cian şi inginer se străduieşte să res­ oară în acest an,
pecte întocmai instrucţiunile tehnolo­ diploma de onoare
gice, lucrează cu atenţie şi conştiin­ pentru muncă ire­
ciozitate. Aşa a fost posibil ca pe în­ proşabilă în sigu­
treaga secţie, de la începutul anului ranţa circulaţiei.
şi pînă în prezent, să nu se înregis­
treze nici un rebut. IL1E LEAHU
ceea, la propunerea comuniş­ cesc, ortacii lui Gligor, recomandarea biroului orga­
tilor, conducerea sectorului in frunte cu el, au m ărit lu­
i-a încredinţat în 1959 sarci­ nă de lună productivitatea nizaţiei de bază este întem e­
na de a conduce o brigadă. muncii ajungină să extragă
De atunci brigada condusă astăzi mai m ult decât prevede iată pe faptele demne ale ti-
de Nicolae Gligor şi-a înde­ planul cu 400—600 kg. căr­
plinit şi depăşit pianul lună bune pe post. nărului responsabil de briga­
de lună. Anul acesta de e-
xemplu, împreună cu cei 13 Pînă acum, din stratul III dă, fapte despre care au vor­
ortaci, Gligor s-a angajat să al sectorului I A, unde se a-
extragă peste sarcinile de plan flă abatajul brigăzii, au fost bit toţi cei care au luat cu­
trim ise preparaţiei 935 tone
500 tone cărbune de calitate. de cărbune peste plan, cu 435 vîntul...
Pentru aceasta tînărul res­ tone mai mult decit îşi luase
ponsabil ai brigăzii care lu­ brigada angajament. Niciodată n-a sim ţit Nico­
crează in abatajul cameră nr.
8 a organizat temeinic mun­ Despre toate acestea s-n lae Gligor o emoţie aşa de
ca. Fiecare om din brigadă vorbit în şedinţa biroului or­
ştie cu o zi înainte ce are de ganizaţiei de bază cu prile­ puternică ca în adunarea a-
făcut în ziua următoare. Dar, jul discutării cererii de pri­
Nicolae Gligor nu s-a m ăr­ mire in rîndul candidaţilor ceea, cină întreaga organiza­
ginit numai la organizarea de partid a tinăruhii respon­
lucrului. El a stat de vorbă sabil de brigadă, Membrii bi­ ţie de bază a hotărît prim i­
cu fiecare om din brigadă,
insuflîndu-le entuziasm, în­ roului, ţinînd seama de acti­ rea lui direct in partid. în
credere în forţele lor şi fă- vitatea desfăşurată de ace­
cîndu-i să înţeleagă că fie­ sta, de calităţile dovedite în primele clipe n-a putut scoa­
care tonă de cărbune extrasă producţie şi în societate au
peste plan contribuie la în­ ajuns la concluzia că merită te un cuvînt. Doar ochii, par­
tărirea patriei. Bine organi­ să fie prim it direct în rîndul
zaţi, ştiind pentru ce mun­ membrilor de partid, că mai luminaţi, vorbeau de
'Adunarea generală a comu­ emoţia pe care o trăia. Apoi,
niştilor din sector, a găsit că
în cuvinte simple şi hotărite
şi-a exprimat recunoştinţa
faţă de marea cinste şi în­
credere ce i s-a acordat.
— Ori cit de grele vor fi
sarcinile pe care organizaţia
de partid mi le încredinţează,
voi fa,ce totul să le îndepli­
nesc. N-am sâ uit niciodată
încrederea voastră, tovarăşi! 1
R. BUDIN ’;
(după o scrisoare trimisă de N. ,
Rovenţa) j
WSk 'U ifte® V ti. tfc. MX. Mu s*- ^ Si. S». "NU