Page 37 - 1962-11
P. 37
PA«. S Nr. 2451
KTíVS
!LA ŞCOALA RECOLTELOR BOGATE Din sălile tribunalelor
Delapidatorul suma sustrasă întreprinderii la care
a lucrat
kg. pornii boabe la Indar Uite aşa a început: azi o sumă mat Şi-au primit pedeapsa
mică, mîinc o cantitate „neînsemnată“
In prim ăva/ra acestui an tă cu arătu ra adîncă de m anuală s-a executat cind de marfă, poimîine din nou o sumă Elena Camen şi Ioana Dumitru origi
m em brii gospodărite! a g ri toam nă, pe care am exe- p o ru m b u l a v e a circa 60 cm. de bani. De aici a început confuzia. nare din Graiova s-au „transferat“ în
cole colective „Partiiaaniil dutat-o cu plugul cu scor Avutul obştesc el l-a confundat cu avu Valea Jiului sperînd că aici vor pu
p ăcii“ din Cistel, raio n u l m o n ito r la ad ân cim ea de 35 înălţim e, la o adincim e de tul propriu. Băduică loan care era tea găsi condiţii favorabile pentru a-şi
Alba, au cultivat cu po om. In agregat cu plugul am gestionar la magazinul O. 0. L. practica îndeletnicirile lor necinstite.
ru m b o s u p r a f a ţ ă de187 folosit şi g rap a stelată, p en 6 - 8 cm . Cu 15 z ile m ai Alimentara nr. 15 din (Bălan, sustrăgea Astfel în ziua de 13 august a.c., intrînu
ha. La repartizarea terenu tru a asigura o fărîm lţare tîrziu după această lucra aceste mărfuri şi sume de bani pen în magazinul de confecţii din Lupeni,
lui s-a stabilit ca noi co m ai bună a bulgărilor ie re, a d ic ă la 25 iulie am tru „nevoi“ personale. @a să nu se Elena Gamen a sustras de la cetă
lectiviştii din brigada a şiţi în tim pul executării a- dat cea de-a p a tra praşilă poată descoperi fraudele comise el a ţeanul loan Giopiea, din buzunarul hai
m ecanică. Apoi, în luna a u nei, suma de 208 lei pe care a plasa
treia să cultivăm cu po rătUiril. In p rim ă v a ră , In gust am fă cu t şi o pole creat un adevărat haos în gestiune, t-o cu repeziciune Ioanei Dumitru. S>.
r u m b 63 h a . D in a c e a s tă a doua decadă a lunii m ar n-a ţinut o evidenţă strictă a actelor, sizîndu-se de dispariţia suinei, păgu
s u p r a f a ţă , de p e 25 h a . c a tie, am discuit Întreaga su- nizare artificială a plan ba mai mult a întocmit şi acte false başul a bănuit că banii i-au fost sus-
re au fost Insăm inţate cu p ra fa ţă la adlncim ea de pentru cantităţile de marfă sustras?. traşi de cete două femei.
p o ru m b d in soiuJl H.D. 203, 10-12 om. d u p ă care, la 15 telor.
ne-am propus să obţinem aprilie am executat o lu D upă recoltare am con Intr-un cuvînt a încurcat toate soco La ancheta efectuată ele au recunos
p e s te 5.000 kg. p o ru m b crare cu sapă rotativă telile. Numai cea făcută pentru el era cut în faţa organelor de miliţie in
boabe la hectar de pe te pentru distrugerea buruie sta ta t că m unca ne-a fost exactă. Astfel, a ajura ca prin dela fracţiunea săvîrşită.
ren neirigat. Ştiind că nu nilor şi îm piedicarea eva din plin răsp lătită. De pe
po rării apei acum ulate în cele 25 h e c ta re am re c o l pidare să-şi însuşească suma de 54.019 Infractoarele au fost aduse în faţa
este un lucru prea uşor, sol. 'A u r m a t ap o i s e m ă unui complet de judecată al Tribuna
m ai ales că în gospodăria natul oare s-a făcut m e t a t în m ed ie c îte 5.233 kg. lei. <5u toate încercările lui de a ză
n o astră nu se realizaseră canic, spre sfîrşitu l lunii porum b boabe la hectar. dărnici verificarea gestiunii, o echipă lului oraşului regional Petroşani, lată
niciodată asem enea pro aprilie, rind tem p eratu ra a controlului financiar intern a Sfatu
ducţii, am h o tărît să res în sol s-a m en ţin u t la 9- T rebuie să a ră tă m că la lui popular regional a depistat fără şi sentinţele pronunţate tn funcţie de
pectăm în tru to tu l indica 10 g ra d e C. J n s ă m în ţa tu l obţinerea acestei producţii,
ţiile date de specialişti cu l-am executat cu m aşinile delegile comise de el. faptele săvîrşite: Elena Gamen a fost
p riv ire la alegerea şi p re 2 S.P.C.2 la ad lncim ea de în afară de faptul că am Deferit unui complet de judecată al
g ătirea terenului, la sem ă 8 cm ., fo lo s in d c îte 30 kg. dat o atenţie deosebită a- condamnată la 3 ani închisoare o '
n a tu l şi în tre ţin e re a c u ltu săm în ţă la ha. La re g la Tirbunalului popular din Hunedoara, a
rii porum bului. rea m aşinilor am ţin u t sea pilicărli tu tu ro r regulilor 'Aspect de la de __ _____ • ... -- )¦&.—. - ----- " " -------- fost condamnat la'Tl ani muncă silnică, ţională şi 3 ani interdicţie corecţională,
m a să asigurăm o distan agrotehnice, au m ai co n tri pozitul final al I.F.
Terenul destinat obţine ţ ă de 90 cm . în tr e rîn d u ri. b u it şi alţi factori. U nul Baia de Criş. E- P la i a c tiv ita te ® , 4 ani degradare civică, confiscarea to. Iar Ioana Dumitru la 2 ani închisoare
r i i p ro d u c ţie i de 5.000 kg. dintre aceştia, de care de chipa de sortare, fală a averii şi obligaţia de a plăti
porum b boabe la hectar, D upă sem ănat, ca lucrări pinde aplicarea la tim p a împreună cu Nichi- © rg a n lz a p llo r !L T. M. corecţională şi 2 ani interdicţie co-
situ a t In L unca T im avei, de întreţinere am efectuat întregului com plex de lu for Voica, ce mâ
în locul n u m it „U nghi“, a o lucrare cu sapa rotativă, crări agricole, consider că nuieşte fierăstrăul recţională. Sentinţele au rămas defi
fost cultivat în anul trecu t p a tru p ra şile m ecan ice şi este buna organizare a mecanic, în timpul
cu grâu, care a av u t ca trei m anuale. Prim a lucra m uncii In oadrul brigăzii. lucrului. nitive.
p lan tă prem ergătoare tri re, cea cu sapa rotativă,
foi. Pe acest teren, Im ediat s-a fă cu t la 12 zile după La noi acest lucru s-a fă Ex p o z i ţ l d Schimb de experienţă
după recoltarea griului, am sem ănat, olnd porum bul a- cut cu m ult înainte de ie
făcu t o a ră tu ră la adânci vea 2-3 fru n z e . L a 10 zile şirea în cîmp. In tim p u l La Petroşani, în- Pentru a-şi îmbunătăţi munca, în muncă în gospodărie a crescut mult. — /% © E N P \ —
m e a de 20 cm . Apoi, c u după aceasta, a urm at pra- iernii colectiviştii au fost tr-una din clădirile tre organizaţiile U.T.M. din G.A.C. Astfel, în G.A.C. din Dobîrca, nu
noscând rolul deosebit de şila m ecanică cu cultivato in stru iţi tem einic în legă din centrul oraşului, Dobîrca şi G.A.C. Sîngătin a avut există nici un tinăr care să aibă mai Celebrul 702 — cinematograful „Vic
în sem n at pe care-1 are fe r rul, la adîncim ea de 10-12 tu ră cu felul cum trebuie s-a deschis o expo loc un schimb de experienţă la care puţin de 60 zile-muncă. O mare
tilizarea solului in creşte cm. In acelaşi tim p s-a dat să m uncească, ce lucrări ziţie care cuprin au participat pc lingă delegaţii ce contribuţie şi-au adus-o tinerii colec toria"; PETROŞANI: Dacă (ii la
rea producţiei, am tra n s şi prim a p raşilă m anuală sîn t necesare să executăm lor două organizaţii şi tractoriştii din tivişti în efectuarea la timp a unor
p o rta t şi îm p ră ştia t u n i pe rin d , cu care ocazie s-a şi cînd, p en tru a obţine brigăzile de tractoare care lucrează pc lucrări agricole, ridicarea construc 12 NOIEMBRIE 1962 mine — cinematograful „7 No- I
f o r m p e cele 25 h a. cîte producţii ridicate de po tarlalele celor două gospodării. Cu ţiilor, prin efectuarea a peste 1.S00 iembrie“ ; Călătoriile Iui Guliver — |
30 to n e g u n o i de g r a jd la făcu t şl ră rltu l plantelor, rum b. această ocazie, tov. Gheorghe Ban- ore de muncă patriotică.
ha. Prin aceasta am îm bo lăsind în m edie o distan ţă ciu, secretarul organizaţiei U.T.M. din PROGRAMUL 1 : 5,07 „Zori de zi cinematograful Alexandru Sabia“ ; 3
g ă ţ i t so lu l cu c îte 162 kg. de la un fir la altu l de R ezultatele pe care le- G.A.C. Dobîrca, a prezentat o infor După adunare, oaspeţii au vizitat
a z o t şl 75 kg. fo s fo r, f a ţă 20 cm . A stfel am a s ig u ra t am dobindit în sporirea mare în care s-au arătat metodele fo sediul gospodăriei, sectorul zootehnic cu melodii“; 6,20 Emisiunea pentru ALBA IU LIA : '!eroare în munţi |
d e cele a p r o a p e 140 kg. a- o d e n s ita te de p e ste 40.000 producţiei de porum b ne losite de comitetul U.T.M. în vede unde au primit explicaţii din partea
z o t şl 70 kg. fo s fo r cîte p lan te la ha. C înd p o ru m rea mobilizării tineretului la muncile preşedintelui gospodăriei colective din sa te : Incorporarea îngrăşămintelor — cinematograful „Victoria" ; Nop- j
sînt necesare obţinerii unei bul a a v u t 7-8 fru n z e s -a ce se desfăşoară în gospodăria agri Dobîrca.
p r o d u c ţii de 5.000 kg. p o prăşit a doua oară m eca colă colectivă. organice; 6,30 Din cîntecele ţărăni Iile Cabinei — „23 August" ; O- :
ru m b boabe la ha. n ic / la adîncim ea de 8 -1 0 Tinerii colectivişti din G.A.C. Sîn-
cm. şl m anual, pe rind. A Aşa după cum s-a arătat în infor gătin au avut multe de învăţat din mii noastre colectiviste; 7,30 Sfatul R Ă ŞT IE : Soare şi umbră — ci- !
G unoiul de grajd a fost tr e ia p r a ş ilă m e c a n ic ă şl mare şi în discuţiile purtate, organi experienţa utemiştilor din Dobîrca şi
în c o r p o r a t suta b ra z d ă o d a d o v ed esc c ă în c a d ru l g o s de confecţii şi zaţia U.T.M. desfăşurînd o activitate şi-au afirmat dorinţa ca experienţa medicului: Ge factori ajută la creş nematograful „V. Roaită“ ; Come
rodnică în rîndul tinerilor colecti bună să fie folosită de ei în munca
p o d ă rie i n o a s tr e s în t în c ă încălţăminte pen vişti, organizînd cicluri de conferinţe ce o depun pentru întărirea econo- terea şi dezvoltarea normală a co dianţii — cinematograful „Flacăra“:
rezerve m ari în această pe teme educative, mobilizîndu-i la mico-organizatorică a G.A.C. pilului; 8,00 Sumarul ziarului Scîn- SEBEŞ : Revista dc la miezul nop
p riv in ţă . P e n tr u o v a lo ri tru sezonul de iar toate acţiunile întreprinse de orga teia; 9,00 Tinereţea nc e dragă; 11,05 ţii — cinematograful „Progresul“ ;
fic a re m ai d e p lin ă a lor am nă. Expoziţia a tre nizaţie, aportul tinerilor colectivişti la DUMITRU PUTEA Din creaţia romînească de operă; Salt spre glorie — cinematograful
instructor al Comitetului raional 15,00 Gîntă Rodica Paliu şi Jean „M. Sadoveanu"; SIM E R IA : N u
luat m ăsuri ca încă de pe zit un viu inte Păunescu; 15,24 Fragmente din ope mai o glumă — cinematograful ^
acum să creăm condiţii ca res în rîndul ce U.T.M. Sebeş ra „Werther“ de Massenet; 16,15 „llic Pintilie" ; H A Ţ E G : Carmella
re să ne asigure în anul tăţenilor. Ea va fi Vorbeşte Moscova I; 16,45 Gîntă or j
viitor realizarea unor p ro deschisă pînă la 1 chestra de muzică populară a ansam cinematograful „Popular“ ;
ducţii to t m ai rid icate de decembrie a.c. blului „Rrîuleţul“ din Gonsfanţa; î
porum b de pe o suprafaţă BRAD : 49 de zile în Pacific — 1
17,30 „Prietena noastră cartea“: „Ju cinematograful „Steaua Roşie"; LO- j
m ult m ai întinsă. D. GODJA Analiza muncii deţ al sărmanilor“, povestiri de Mi. NEA : Tom degeţelul — cinema- \
corespondent hail Sadoveanu; 19,00 Almanah ştiin tograful „Minerul"; T E IU Ş : După
IAGOB DOBÎRTA ţific; 19,40 Din muzica popoarelor doi iepuri — cinematograful „V j
brigadier la G.A.C. Cistei sovietice; 20,30 Noapte bună, copii: Roaită“ ; Z L A T N A : In noaptea dc
„Toboganul" de Ionel Pop; 21,15 ajun — cinematograful „Muncito j3
Sala ci© cultură — un loc căutat La începutul acestui an, la indica semenea, s-a pus un accent mai mare Pe teme internaţionale: Pentru o a- rul" ; ILIA : Confidentul doamne-
ţia Comitetului comunal de partid, pe îmbunătăţirea muncii politice a bordare justă a problemei dezar lor — cinematograful „Gh. Doja" ;
m uncitorii secţiei Comitetul comunal al U.T.M. din Ră- tinerilor, organizîndu-se conferinţe pe mării. APOLDUL DE S U S : înotătorii —
chitova a analizat munca ce o des diferite teme educative, iar utemiştilor cinematograful „23 August"t
făşoară organizaţiile U.T.M. în cc pri le-a fost încredinţată sarcina de a se o-
M ecan ica e ste u n a clin sec m enii cei m ai h arn ic i şi con m intim pe ciţiva : C onstantin veşte primirea de noi tineri în or cupa de 1-2 tineri spre a-i atrage OJuletmPROGRAMUL II: 13,15 Carnet !
ţiile auxiliare ale C om binatului ştiincioşi in m uncă. Boboc, B eia P arasch iv a, E. S pa- ganizaţie. Cu această ocazie s-a con în organizaţia U.T.M.
siderurgic huinedorean. La sala nadu, S tan a Cornel, Băboiu statat că nu există o preocupare per de reporter: „Orele satului“; 13,22
de cu ltu ră a acesteia se desfă B rigada s-a ocupat şi de fru n G h e o rg h e , T u rc iu D u m itru , A- manentă pentru atragerea în organi Roadele muncii politice desfăşu
şoară activităţi variate, intere taşii secţiei, p opularizindu-i în vram Elisabeta. Toţi sîn t m u n zaţiile U.T.M. a celor mai buni ti rate în acest an de organizaţiile Muzică populară romînească şi a mi meteot<oL&g,ic j
sante. A lături de o după-am iază fa ţa celorlalţi m uncitori. Astfel citori, exercitînd u n a din n u neri colectivişti care se dovedesc a U.T.M. din comuna noastră se văd norităţilor naţionale; 19,30 Din ac
lite ra ră — ne referim doar la au fost popularizaţi M aria M a- m eroasele m eserii practicate a- fi fruntaşi în muncă şi în viaţa ob în prezent cînd numărul utemiştilor
lu n a o ctom brie — a av u t loc nolache, D oşteteanu M ihai, Zaig ic i: strungari, frezori, rabotori, ştească. In planul de măsuri adoptat depăşeşte 220 din care aproape 60 sînt tivitatea sfaturilor populare; 21,30 PENTRU 24 ORE
aici o conferinţă despre zboru G heorghe şi alţi m uncitori care rectificatori etc. atunci s-au prevăzut măsuri care să fete. Seară de balade populare romîneşti.
rile cosmice, apoi o audiţie m u au dat dovadă de hărnicie şi au ducă la eliminarea lipsurilor consta Vreme nestabilă cu cerul m ai
zicală. D ar ceea ce treb u ie a p re obţinut rezultate bune în p ro E xistă la secţia m ecanică a tate. Aportul acestora în muncile din RADIOJURNALE ŞI BULETINE mult noros. Vor cădea ploi locale.
ciat în mod deosebit este fap tu l ducţie. com binatului hunedorean o co gospodăriile agricole colective din ca DE ŞTIRI : 5,00; 7,00; 11,00; 13,00; Temperatura staţionară, va fi cu
că aci, în sec ţia m ecan ică, se laborare strânsă în tre com itetul Organizaţiile U.T.M. au primit de re fac parte se simte pe zi ce trece 17,00; 20,00; 22,00; 23,50-23,55; prinsă, ziua între 16 şi 19 grade, iar
desfăşoară o fructuoasă acti Zilele trecute, la secţia m e sindicatului (responsabil cu atunci un sprijin mai mare din par tot mai mult. (programul I) 12,00; 14,00; 16,00; noaptea între 4 şi 10 grade. Vînt
vitate artistică. B rigada artistică canică a av u t loc un evenim ent m unca cu ltu ra lă tov. Ş tefan F a- tea comitetului U.T.M. în direcţia 18,00; 21,00; 23,00 (programul II). potrivit cu intensificări temporare
de ag itaţie a p re g ătit şi p re aşteptat ca nerăbdare de m un zekaş) şi c o m itetu l U.T.M. (re s pregătirii adunărilor generale. Dc a- CORNEL TOMONI
zentat în acest an 6 texte noi citori : piem iera piesei „Şase ponsabil cu m unca culturală secretar al Comitetului comunal C inem a din sectorul sud-vest.
şi n u m ero ase spectacole în fa ţa băieţi şi o fa tă “ pe care au p re tov. Gh. Păunesou) în o rg an i PENTRU URMĂTOARELE
m uncitorilor secţiei. T inerii din g ă tit-o şi p re zen tat-o a rtiştii a- zarea diverselor activ ităţi la U.T.M. Răchitova
b rig ad ă p o p u larizează to t ceea ce m atori de aici îndrum aţi de to sala de cultură. Stabilind de co
este bun şi în a in ta t în cadrul v a ră ş i de ’a te a tr u l m u n c ito re s c m un acord program ul sălii de Post de control activ 12 NOIEMBRIE 1962 3 ZILE
secţiei, criticând, în acelaşi tim p, al sklerurgiştilor (D oina Maca cu ltu ră, cei ce ră sp u n d de ac
n eaju n su rile şi lipsurile de aici. şi regizorul Pavel C rişan). S pec tiv itatea acesteia se şi străduiesc La depoul de locomotive C.F.R. din loc să se ocupe cu simţ de răspun DEVA : O via(ă — cinemato Vreme nostabilă, favorabilă ploilor
In tr-u n u i din program ele b ri tacolul s-a bucurat de succes, să-l realizeze. Aşa îşi găsesc ex Simeria întregul colectiv de muncă dere de calitatea reparaţiilor ce le
găzii, de pildă, Popa Ştefan, ca fiind apreciat de m uncitorii sec p lic a ţia şi fru m o asele re z u lta te acordă o atenţie deosebită calităţii executau la locomotivele 230.319, ei graful „Patria"; HUNEDOARA : locale.
ţiei. o b ţin u te în această direcţie la reparaţiilor locomotivelor. Pentru a îşi găseau alte ocupaţii.
u n u l căruia. îi plăcea să se so secţia m ecanică. Sala de cultu sprijini organizaţia U.T.M. în munca [sec ţia I.C .M . h u n e d o a r a !
c o te a s c ă liber- de o ric e o b lig a ţii Cei vreo 20 de tin e r i in im o şi ră este un loc c ă u ta t cu in te ce o desfăşoară în rîndul tineretului Caricatura a avut un efect pozitiv,
de serviciu, a fost criticat cu care, fie că sînt în brigada a r res de către toţi m uncitorii sec privind calitatea muncii, colectivul de dîndu-lc de gîndit celor în cau Piaţa Libertăţii nr. 29 telefon 2822 l
asprim e. D atorită aju to ru lu i p ri tistică de agitaţie, în form aţia ţiei. redacţie al postului U.T.M. de con ză. In scurt timp ei şi-au schimbat IÂNG/UEAZÂ TEHNICIENI j
m it, el se află azi p rin tre oa teatrală, în cea orchestrală, sau trol publică materiale în care popu C o n d iţiile s lo i eet© p r e v ă z u te )
sîn t solişti vocali, au re u şit să BEATRIOE DAMIANOIU larizează metodele bune de muncă, atitudinea faţă de munca de mîntuială
se facă iubiţi şi ap reciaţi. A- criticînd unele aspecte negative din ac care o executau. Ei sînt cîţiva dintre
tivitatea tinerilor. tinerii satirizaţi Ia postul U.T.M. de
Printr-o caricatură publicată de cu- control, care apoi au devenit fruntaşi
rînd tinerii Traian Laza, Ion Costca
şi loan Tigaie erau criticaţi că în în muncă.
IORDACHE PRICOP
corespondent
An de an în ţa ra n o a stră se esiynsSe „ U c f u r ilo r p e d a g o g ic e " —h aii de cercetare ştiinţifică, fiind vi , d e H.C.M . 1 0 5 3 |1 9 6 0 siBieira 4» ;
extinde activitatea de cercetare zate în această privinţă în p ri
ştiin ţifică în toate sectoarele
de activitate. R ealizările rem ar m ul rind secţiile de în v ăţăm în t ? Inform aţii suplimentare se pot obţine la s t- )
cabile obţinute în această d irec
ţie se oglindesc în m unca p en de ridicare a nivelului şi şcolile m edii din raioanele ţdiul întreprinderii. >
tru desăvârşirea construirii so B rad, Ilia şi H aţeg care la re
cialism ului în p a tria noastră. cen ta sesiune n-au avut re p re
Frum oase rezultate s-au o b ţi muncii în şcoală z e n ta n ţi.
n u t în ultim ii ani şi pe linia cer
cetării ştiinţifice ’ în dom eniul In ceea ce priv eşte subiectele
pedagogiei. alese, pe lingă recom andările
L upta pentru îm bunătăţirea şi al in tern aţio n alism u lu i p ro cin d le g ă tu ra p e r m a n e n tă cu dactice activitatea de experi făcute de către Institutul de
m etodelor şi procedeelor de le ta r“, a tovarăşului profesor cunoştinţele de gram atică. m en tare a d iferite lo r m etode şi cercetări pedagogice, recom an
m uncă şi a conţinutului ş tiin ţi Lascu T it liviu, directorul şco procedee de m uncă şi c e rc e ta re dăm cadrelor didactice din re
fic şi ideologic al învăţăm ântu- lii, am plu concepută, a co n c reti A preciată ca bine docum entată ştiin ţifică în dom eniul învăţă- g iu n ea n o a s tră să studieze şi să
lui, în scopul in stru irii şi ed u zat m odul şi form ele în care se din punct de vedere ştiinţific a m întului. cerceteze tem e legate de activi
cării tinerei generaţii, este o face ed u caţia p a trio tic ă şi in- fo st lucrarea : „M etoda com pa ta te a m etodică, m unca în şco
p re o cu p are a te n tă şi co n tin u ă a tern a ţio n a listâ a elevilor de că ra tiv ă în p re d are a g ram aticii Cu to a te re zu ltatele fru m o ase lile de 8 ani, p re d a re a obiectu
to t m ai m ultor cadre didactice. tre cadrele didactice şi o rg a n iz a lim bii latine“, autor G heorghe obţinute trebuie m enţionat că lui „A g ricu ltu ra“ , m o n o g rafii
ţiile de tineret, sub p erm an en ta Nicolae, profesor la Şcoala m e în o rganizarea şi d esfăşurarea etc.
Lecturile pedagogice constituie îndrum are a organizaţiei de die „A. V laicu “ d in OrS,şt,ie. L u acestei activităţi, în regiunea
un bun prilej de efectuare a p artid . L ucrarea p rezen tată în crarea a p rezen tat o m ulţim e de Se recomand!" de asem enea ca
unui larg schim b de experienţă şedinţa plenară a constituit un n o astră se m ai m anifestă în ainte de prezentare în sesiu
în tre cadrele didactice, o rg an i exem ple com parative în tre lim unele lipsuri. Aşa de pildă ne lucrările să fie discutate spre
zaţiile de tineret, p ărin ţii ele preţios ajutor pentru colectivele bile la tin ă şi lim bile rom anice pe lingă lucrările m enţionate îm b u n ă tă ţire şi p o p u larizare în
vilor şi to ţi cei p re o c u p a ţi de d idactice ale celo rlalte şcoli, a cât şi din alte lim bi de o rig i m ai sus şi altele, caracterizate cadrul consiliilor pedagogice pe
problem ele m uncii instructiv- g e n e raliza t m etodele şi form ele n ă indo-europeană, exem ple în cursul dezbaterilor ca utile, şcoli şi c h ia r al cercu rilo r p e
educative. bune folosite la această şcoală foarte indicate pentru îm bogă dagogice.
în cele m ai im p o rta n te p ro b le ţire a şi fix area cunoştinţelor p rin im p o rta n ţa tem elor şl
Cea de-a IV-a sesiune regio me ale educaţiei elevilor. de lim bi străin e la elevi. m ai ales a m aterialului prezen In scopul asigurării unul n i
n ală a „Lecturilor pedagogice“ tat, au fo st m ulte lucrări care vel cit m ai rid icat al lucrărilor
ţin u tă recent la Deva ne-a în D upă şed in ţa plen ară, în şe A precieri pozitive asupra lu nu s-au rid ica t Ia nivelul c e rin ce se vor p rezen ta în viitoarele
f ă ţiş a t p rogresul şi succesele ob dinţele pe secţii s-au p rezen tat c ră rilo r susţinute şi p ro p u n eri ţelor de prezentare în sesiunea sesiuni ale lecturilor pedagogice,
ţin u te de la prim a sesiune ce a şi alte lu crări valoroase care, pentru p artic ip a rea la sesiunea regională. Aceste lucrări pot fi organele de control vor trebui să
av u t loc în u rm ă cu 8 ani. La în cursul discuţiilor, au fo st a- de la B ucureşti au avut loc in adâncite şi dezvoltate de către acorde un sp rijin concret şi o
ac eastă sesiune au fo st trim ise p reciate şi propuse a fi trim ise m ai m ulte secţii pe specialităţi, autori pentru a putea fi prezen îndrum are com petentă cadrelor
la sesiunea cen trală. Astfel, lu cum au m ai fo st în secţia de m a. tate în sesiunile viitoare. didactice, iar secţia de în v ăţă
u n n u m ă r d e 31 d e lu c ră ri, d in m înt regională să constituie mai
c a re s-au p r e z e n ta t 16, ia r în c ra re a „Analiza lite ra ră a te x tem atică-fizică asupra lucrării : F ap tu l că din iistta in iţia lă din tim p com isiile pe specialităţi
u rm a d ez b a te rilo r ce au avut Icc, tului“ , p rezen tată de tovarăşul „F orm alism ul şi verbalism ul în cu titlu rile alese p en tru lecturi la nivelul regiunii, care să a n a
P ătrăşcan u T raian , profesor la predarea m atem aticii“ a profe de către anum ite cadre didactice lizeze şi să aprecieze lu crările
6 clin a c e s te a au fo s t p ro p u se p e n aceeaşi şcoală, d u p ă ce a pus în sorului loan Istrate de la Orăş- ce se vor prezenta.
tru a fi su sţin u te în sesiunea tie şi în secţia de ştiinţele n a m ulte nu s-au p rezen tat în se
c e n trală a lecturilor pedagogice. lu m in ă im p o rta n ţa ce trebuie a- turii şi geografie asupra m ono siune, în schim b au a p ă ru t a l Pentru a contribui Intr-o m ă
U n in teres deosebit au prezentat, co rd ată analizei literare, a p re tele, unele fiind întocm ite în alte sură cit mai m are la ridicarea
lucrările cele m ai bine docum en zen tat procedeele folosite de g ra fiilo r „G.A.C. P ricaz, raionul scopuri (ca lucrări pentru exa ca lităţii m uncii în în v ăţăm în t,
ta te şi a căro r tem e au fo st im către autor pentru form area de O ră ştie “ au to r p ro fe so r Vulcu menul de sta t sau pentru g ra lecturile pedagogice trebuie să
portante pentru m ajoritatea p a r B ujor şi „G.A.C. A poldul de Jos, prezinte atît aspecte din expe
ticipanţilor. De pildă lucrarea : prinderii de recunoaştere a te raionul Sebeş“ autor profesor de didactice) d enotă că nu se lu rien ţa pedagogică a autorilor,
„U nele aspecte din m unca învă mei operelor literare, de carac Ţurcaşu Antonie. c re a z ă cu su fic ie n tă co n se cv en cit şi generalizări ştiinţifice con-
ţă to r ilo r , p ro fe s o rilo r şi cliri- teriz are a p erso n ajelo r şi de ţă de către to ţi cei a n tre n a ţi în cluzive m enite să rezolve p ro
g in ţilo r şcolii m edii „H oria, D iscuţiile vii, p rin c ip ia le duse această activitate, iar secţiile blem ele ridicate de cerinţele ac
C loşca şi C rişan “ din A lba Iu- identificare a unor figuri de în s p irit c ritic şi a u to c ritic şi tuale m ereu crescînde ale şcolii
lia p en tru ed u carea elevilor în stil de către elevii claselor recom andările făcute de către de în v ă ţă m â n t nu îi c o n tro le a z ă n o astre noi.
spiritul patriotism ului socialist V— VII. Tn c o n tin u a r e a p r e z e n m a jo rita te a to v a ră ş ilo r ce au şi sp rijin ă suficient.
ta t felul cum face an a liz a lite AVRAM ILIK
ra ră la clasele VIII—XI, stăruind luat cuvîntul în şedinţele p len a In viitor, pe parcursul celor activist ai Comiiefulul regional
asupra analizei m ijloacelor de re şi pe secţii, d en o tă se rio z ita
te a şi c o m p e te n ţa cu c a re este doi ani d in tre sesiuni, vor tre
bui a n tre n a ţi cît m ai m ulţi p ro
e x p rim a re - lim bă, stil şi fă- tr a ta tă de către m ulte cadre d i fe so ri şi în v ă ţă to ri în m unca al P.M.R. — Hunedoara