Page 38 - 1962-11

Nr. 2451
OBSSZZBIStä-SSSrSi
le de partid—sprijin de nădejde
al organizaţiei de basa
L a În d e p lin ire a cu succes a
sarcinilor de plan in fabrica
noastră, o contribuţie de seam ă
o aduc grupele de p artid con­
stituite încă din anul trecut. Ex­
p e rie n ţa n e-a dovedit că acolo
unde grupa de partid acţionea­
ză p ro m p t, cele m ai grele p ro ­
blem e sîn t bine rezolvate, o r­
ganizaţiile de bază biicurîndu-se
de un m are sprijin din p artea
lor în conducerea activ ităţii p o ­
litice şi econom ice.
In m aterialul de fa ţă — ca
răspuns la întrebările puse de
unii m em bri şi can d id aţi de
p artid — voi reda cîteva aspec­
te din activitatea grupelor de
p artid din fabrica noastră, m e­
todele folosite de acestea şi felul
în care au fost îndru m ate de
către organizaţiile de bază.
De la început trebuie să arăt
că, în d ru m at de către com itetul
raional de p artid , com itetul de
p artid al fabricii a instruit bi­
rourile organizaţiilor de bază
asu p ra felului cum să m uncească
cu grupele de p artid . In b aza in ­
structajelor făcute, birourile o r­
ganizaţiilor de bază au o rien tat
şi condus cu co m p eten ţă activ i­
ta te a grupelor de partid.
La început, unii d in tre o rg a n i­ talice şi-a îndeplinit lună de
zatorii de grupă de p a rtid s-au
in tere sa t dacă atunci cînd se ţin
adunări de grupe se întocm esc
convocatoare, referate, procese
verbale etc. In in stru ctaju l fă ­
cut cu o rg a n iz a to rii de grupe,
ac e sto ra li s-a e x p lic a t de ce
nu este nevoie să se întocm ească
aceste docum ente, avîndu-se in
vedere că d ato ria grupelor este
de a interveni operativ, direct la
locul de producţie, ori de cîte
ori se m anifestă lipsuri sau
greutăţi, în scopul în lătu rării lor
la tim p.
Pe parcurs, fiecare grupă a
acum ulat o b o g ată experienţă în
m uncă. Ia tă cum a m uncit gru­
p a de p artid de la atelierul con­
strucţii m etalice din secţia a
IlI-a m etalu rg ică. Aici, ca o rg a ­
n izato r de g rupă a fo st ales co­
m unistul N icolae M ara, unul d in ­
tre cei m ai buni lăcătuşi din
atelier. P înă la înfiinţarea gru­
pei de p artid , în atelier se m a­
nifestau deseori acte de indis­
ciplină. Biroul organizaţiei de
bază — sec retar V asile H orea —
a îndrum at grupa de partid să
se ocupe de această problem ă.
O rientîndu-se bine, aceasta a
pus în discuţia sa pe m em brii
şi can d id aţii de p a rtid care
aveau abateri de la disciplină.
Cei fă ră de p a rtid au fo st puşi
în discuţia consfătuirilor de p ro ­
ducţie ale grupelor sindicale.
A stfel, observîndu-se că lăcă tu ­
şul Ioan M aier, m em bru de
p artid , nu resp ectă tim pul de
lucru şi com entează sarcinile pe
linie de producţie prim ite de la
conducerea atelierului, grupa de
p a rtid l-a pus im ediat în dis­
cuţie ajutîndu-l să-şi schim be
a titu d in e a .
O altă preocupare de seam ă
a grupei de p a rtid se re fe ră la
conducerea procesului productiv.
Nu odată în urm a propunerilor
făcute de grupa de partid, co­
lectivul atelierului a reuşit să
îndeplinească la tim p unele co­
m enzi. B unăoară, într-un tim p
l'T’SSSI
m ciocan
E ta
Poate exista aşa ceva în timpurile
noastre ? Da, există în realitate, nu
numai în romanul lui Jules Verne. Dacă
nu găsiţi această insulă în cărţile de
geografie aceasta se datoreşte faptului
că ea este trccufă numai pe cele mal
mari hărţi şi nimeni nu o denumeşte
aşa în afară de locuitorii ţărmului în­
vecinat. Oficial ea se numeşte Andros
şi împreună cu alte 3.000 de insule for­ se poate spune este că pe insulă se
mează arhipelagul Bahama, care, după
cum se ştie, înconjoară peninsula Flo­
rida.
Ea este misterioasă chiar şi pen­
tru faptul că cu toate că se află Ia o există o şopiriă mică care se adaptea­
distanţă de 50 km. de litoralul Flori­ ză rapid la condiţiile inexistenţei apei.
dei, nimeni nu a debarcat pînă acum Ea adună rouă... de pe pielea ei, ase­
pe ea. Bancurile uriaşe dc corali care
o înconjoară sînt foarte late şi înalte j acest soi de şopîrlă. Cînd experimen-
şi nu pot fi trecute cu piciorul şi ni- * tatorii au încercat să ude şopîrla pen-
mi
.!.....I ........g.sp.î».....n s f M M
BRAZILIA: Clădirea parlamentului din noua capitală a ţării — ora­
şul Brasilia.
se punea problem a că atelierul
nu va putea livra la term enul
p revăzut cazanele ce le avea de
executat p entru o fab rică din F ă ­
get, regiunea B anat. C onducerea
secţiei a cerut sprijinul grupei
d e p a rtid . L uind în d iscu ţie a-
ceastă problem ă grupa de partid
a propus să fie alcătuite echipe
conduse de com unişti care să se
ocupe num ai de aceste cazane.
R ezultatul a fo st e x e c u ta re a şi
liv ra re a c a z a n e lo r re sp ectiv e cu
o zi înainte de term en. De ase­
m enea, cu o cazia discu tării în
grupa de partid asupra calităţii
cabinelor p entru trac to are ce se
Răspuns la întrebările
unor membri şi candidaţi
de partid
6aro^xtro^iu>w<MTOwnfl<rgiPC«aKii«âaMCTaotwgwtiiii»zaiw.a3tiMM^
executau la acest atelier, com u­
niştii au făcut propuneri p re ­
ţioase. D in in iţiativ a to v ară şi­
lor Augustin M ureşan, Sonov P e­
tru şi C asian G olea, s-a ap licat
un nou procedeu de îndoire a
ţevilor la rece, care a d a t re ­
zu ltate din cele m ai bune.
D atorită activităţii grupei de
partid , atelierul construcţii m e­
lună sarcinile de plan (în 9 luni
a realizat o depăşire de 7 la
sută), obţinând şi însem nate eco­
nom ii. N um ai in luna septem ­
brie a realizat o econom ie de
p e s te 150.000 lei.
Preocupările grupei de partid
nu s-au m ărginit în să num ai la
problem e de disciplină şi p ro ­
ducţie. C om uniştii din această
g ru p ă s-au o cu p at cu g rijă şi
de p reg ătirea celor m ai buni
m uncitori pentru a deveni candi­
d aţi şi m em bri de p artid , de
m obilizarea cursanţilor la în ­
văţăm ântul de partid, îndrum a­
rea grupei sindicale etc.
Trebuie re m a rc a t fap tu l că
biroul organizaţiei de bază de
la secţia IlI-a m ecanică s-a ocu­
p at în aceeaşi m ăsură de toate
grupele de p artid . P entru a face
cunoscută experienţa grupelor
cu ac tiv ita te b u n ă biroul o rg a ­
n izaţiei de b ază a an a liz at în-
tr-o adunare generală activita­
tea acestora. In cadrul adunării
s-au p rezen tat inform ări din
p a r te a unei gru p e cu a c tiv ita te
bună (grupa de la atelierul con­
stru cţii m etalice) şi a unei g ru ­
pe cu ac tiv itate m ai slab ă (g ru ­
p a de la atelierul m ecanic org a­
n iz a to r N. C o lh a n ). D in a c e a s ta
au în v ă ţa t to ate grupele de
p artid din cadrul organizaţiei
de b ază de la secţia a IlI-a, îm-
bunătăţindu-şi continuu m unca.
A ctiv itate ro d n ică au av u t şi
alte grupe de p artid din fabrica
n oastră. De exem plu, g ru p a de
p a rtid de la atelierul m ecanic-
şef, secţia IV-a, a avut un m are
rol în p reg ătirea pieselor de
schim b şi reviziile atelierelor nr.
9 şi 17 c a re au f o s t te r m in a te cu
3 şi respectiv 5 zile în ain te de
term enul planificat. A ceastă gru.
p ă de p a rtid s-a ocupat cu g rijă
şi de educarea oam enilor pentru
ca aceştia să aibă o com portare
dem nă nu num ai la locul de p ro ­
'lO & S a
meni nu se hazardează să pătrundă
printre ele.
Imaginaţia oamenilor a populat in­
sula cu canibali îngrozitori şi alte fiinţe
sălbatice. Deocamdată nu s-a stabilit
precis cine sînt stăpînii insulei. Tot ce
află broaşte ţestoase, păsări flamingo
şi alte păsări de mare.
Reptile — sugativă
In regiunile de deşert din Australia
menea unei sugative. Oamenii de ştiin­
ţă australieni au început să studieze
' ^ <"VV
ducţie, ci şi in societate, In viaţa
p erso n ală. A stfel, grupa de
p a rtid a afla t că tov. T raian
M aftei, pe lin g ă că lip sea ne­
m otivat, nu avea o com portare
dem nă în fam ilie. C om uniştii
grupei de p a rtid au discutat de
m ai m ulte o ri cu to v a ră şu l r e s ­
pectiv şi au cerut biroului o rg a ­
nizaţiei de b ază să fie pus şi In
discuţia adunării generale. D a­
to r ită p ersev eren ţei cu ca re g ru ­
pa de partid s-a ocupat de edu­
c a re a lui, to v arăşu l M aftei este
acum unul dintre cei m ai buni
m uncitori ai atelierului cu o
com portare săn ăto asă în socie­
ta te şi fam ilie.
Un lucru bun pe care l-au fă ­
cut to ate grupele din fabrica
n o a stră este şi acela privitbr la
ajutorul d at organizaţiilor de
bază în educarea to v arăşilo r din
activul fă ră de p artid . Este vor­
ba de acei to v arăşi din activul
fă ră de p a rtid al organizaţiilor
de bază (se ştie că grupele de
p a rtid nu au activ fă ră de
p artid ) care lucrează în atelie­
rele unde sîn t constituite grupe
de p artid . Aceşti to v arăşi au fo st
invitaţi deseori să participe la
a d u n ă rile g ru p e lo r de p a r tid şi
au fo st m obilizaţi în rezolvarea
diferitelor sarcini.
M uncind în felul acesta, g ru ­
pele de p artid din fab rica n oas­
tră constituie un sprijin de n ă ­
dejde pentru organizaţiile de
partid în conducerea mai com ­
p e te n tă a a c tiv ită ţii p o litice şi
econom ice.
ALEXANDRU MUREŞAN
secretarul Comitetului de partid
de ia Fabrica chimică Orăştic
lin monument al na
parcul dendrologic din Simeria
Pe aleile parcului dendrologic din
Simeria continuă să se perinde zil­
nic zeci şi sute de vizitatori. Sini
ceferişti, mineri şi sidemrgişli din lo­
calităţile apropiate sau călători din
diferite părţi ale ţării, aflaţi în tre­
cere prin _Simeria. Ei vin aici atraşi
de colecţia preţioasă a parcului, care
este unul din cele mai vechi şi mai
frumoase monumente ale naturii exis­
tente în ţară.
Parcul este situat în partea de
nord a oraşului Simeria, pe terasa
rîului Mureş, şi se întinde pe aproa­
pe 70 de ha. Creat în urmă cu 250
de ani, parcul a fost reamenajat şi
îmbogăţit mult în anii puterii popu­
lare. Numărul de specii şi varietăţi
de arbori şi arbuşti a crescut de mai
bine de două ori. Se găsesc aci ar­
bori rari, unii dintre ei unici în
ţară, în special din flora Extremului
Orient, a Americii de Nord. Alter­
nanţa arborilor de răşinoase cu a spe­
ciilor de Magnolia, a palmierilor
şi eucalipţilor cu plantaţiile de bam­
bus, dau parcului un pitoresc neo­
bişnuit, mărindu-i atracţia.
Parcul dendrologic din Simeria nu
este numai un minunat loc de recre-
iere pentru oamenii muncii, ci şi un
laborator viu, un loc nimerit pentru
lucrări ştiinţifice. Aici se face acli­
matizarea şi înmulţirea arborilor exo­
tici valoroşi. Din 1954, aici funcţionează
o staţiune experimentală a Institutu­
lui de cercetări forestiere. Numeroşi
O no-uă iţea
O problemă dificilă pentru reali­
zatorii marelui film sovietic „Răz­
boi şi Pace“, după romanul cu ace­
laşi nume de L. N. Tolstoi, a fost
găsirea unei interprete a rolului Na-
taşei Rostova. După îndelungate cău­
tări a fost aleasă Ludmila Savelieva,
o tînără balerină de la Opera din
Leningrad, în vîrstă de 20 de ani
Anul trecui ea a terminal şcoala co­
regrafică „Vaganova“.
tru a vede dacă absoarbe apa prin
piele, „sugativa vie” a început să ac­
ţioneze. Fără nici o cauză aparentă
şopîrla a început să închidă şi să des­
chidă gura. Atunci oamenii de ştiinţă
au dorit să vadă ce se va întîmpla
dacă vor împiedica ca şopîrla să des­
chidă gura. S-a văzut că ea înceta să
absoarbă apa. După părerea oamenilor
de ştiinţă, umezeala depozitată în pie­ mare nu are nicăieri vreo plaje, iar
lea şopîrlei trece treptat în gură prin
vasele capilare şi ulterior trece în or­
ganism. Din această cauză, îmbibîn-
dti-şi odată pielea, şopîrla poate trăi
foarte mult timp fără apă.
zm.-.
Celebritaie postumă
M eteoriţii, aceşti bolizi ue m inereu de fier, străb a t sp a­
ţiile cereşti cu viteze fa n ta stic e . S înt intervale de tim p, cu ­
noscute de astronom i, ciad şi asu p ra planetei noastre se abate
o adevărată ploaie de m eteoriţi ce străb a t atm osfera şi devenind
incandescenţi, cad la in tîm p lare pe p ăm int. De altfel ei au cons­
titu it p en tru om, în trec u tu l în d e p ă rta t, cea dintâi m aterie
p rim ă în folosirea fierului. C în d euro p en ii au p ă tru n s în M e­
xic şi i-au în tre b a t pe b ăştin aşi de unde aveau fieru l din care
!Şi f ă u ris e ră arm e le , a c e ştia au r ă s p u n s pe b u n ă d re p ta te .!dln
cer“, fiindcă utilizau fierul m eteoriţilor. In istoria om enirii,
singurul caz cunoscut cînd un m eteo rit a căzut în capul cuiva
este acela al m ilanezului S ettala, care, în secolul al XVTl-lea, a
p lă tit ou v ia ţa o asem enea râ m ă şiţă p la n e ta ră ce i-a zdrobit
ţeasta. F ireşte, a in tr a t astfel ’în istorie....
DRUMUL SOCIALISMULUI
E chipa de Iăcătuşi-întreţi neve de Ia sem icocseria din Că Ian, condpsă de com unistul Nicos
A m h elid is, a te r m in a t m o d if ic a r e a şi r e p a r a r e a c u p to ru lu i n r. 3 a b a te rie i n r. 1, cu 2 zile î n a ­
inte de term en.
in foto : M embrii echipei.
M Ă S U R I ŞI R E Z U L ÎA T E
La începutul trimestrului II al anu­
lui, in ziarul nostru au fost publicate
materialele: „Drum larg progresului
tehnic“, „Condiţii există, să fie folo­
site din plin“ şi „Minerii din Gertcj
pot extrage minereu mult şi bun“, în
care era'u arătate o serie de deficienţe
manifestate în activitatea E.M. Cer­
te] în primul trimestru. In mod deo-
pomi ornamentali, crescuţi şi aclima­
tizaţi de specialiştii staţiunii pe cele
4,5 ha. de pepinieră amenajată în
parc, au fost trimişi in grădini şi
parcuri din Bucureşti, Cluj, Hune­
doara, in centrele miniere din Valea
Jiului şi în alte oraşe din ţară. Nu­
mai anul acesta colectivul staţiunii
a trimis aproape 35.000 de aseme­
nea pomi.
In afară de miile de oameni ai
muncii din toată ţara, parcul din
Simeria a fost vizitai în acest an
şi de oameni de ştiinţă din U.R.S.S.,
R. P. Bulgaria, R. D. Germană, Bel­
gia şi numeroase alte ţări. Cerce­
tătorii staţiunii întreţin legături şi [ac ta. La orizonturile 0, +59 m şi —85 m.
schimburi de seminţe Cil grădini bo­
tanice din 24 de ţări, fapt care con­
tribuie la îmbogăţirea colecţiei dc
arbori şi arbuşti.
In toamna aceasta, în incinta parcu­
lui a apărut şi un şantier de con­
strucţii. Se ridică aci o seră modernă
de marc capacitate şi. o casă de ve­
getaţie. Ele vor servi la efectuarea
diferitelor lucrări de cercetări expe­
rimentale, de altoiri, înmulţiri vege­
tative, observaţii fetiologice şi meteo­
rologice etc. In casa dc vegetaţie vor
fi adăpostite, de asemenea, plante ca
palmieri, eucalipţi etc. care nu pot
suporta climatul de iarnă dc la noi.
Parcul dendrologic din Simeria de­
vine, cu zi ce trece, mai frumos, mai
bogat.
A. ZAHARIE
Rechinul —
Chirurgia, glorioasa avangardă a medicinii dc astăzi, a
avut începuturi dintre cele mai modeste şi timp de
Rechinut-ciocan,
numit aşa fiindcă secole a fost cenuşereasa medicinii. In evul mediu chi­
are capul în formă rurgia nu era recunoscută ca o ştiinţă, ci ca o îndelet­
de cilindru, aşezat
orizontal pe trupul nicire înjositoare, condamnată dc biserică, dispreţuită de
lung şi subţire, este oamenii oneşti. A fi chirurg era considerat ceva ne­
un alergător de demn de un medic cu cultură. Cît dc depreciată era
frunte. El se ponte chirurgia practicată de breasla frizerilor şi băieşilor re­
lua la întrecere cu iese din faptul că un certificat de stare civilă consti­
trenul, ţioînd seama tuia o dovadă de onorabilitate numai dacă purta ur­
că viteza lui de­ mătoarea adnotare, bine înţeles, cu girul peceţii auto­
păşeşte 70 de kilo­ rităţii respective: ....născut ca fiu legitim şi neavînd
metri pe oră.
în familie i frizeri, nici băicşi ori alte asemenea
rubedenii“.
Nu-i p e h artă,
dar există
ln Siberia apuseană există o mare
care se întinde pe 3 milioane de ki­
lometri pătraţi. Volumul ei este de
60.000 de kilometri cubi. Conţinutul de
sare e de 30 pînă la 50 de grame de
fiecare litru. Temperatura ei trece de
100 de grade Cetsius. Dar această
cei ce ar voi să-i utilizeze apele ar
trebui să facă foraje. Este o mare sub
terană care se găseşte la 1000 de metri
sub pâtnînt.
Pe urmele materialelor
publicate
sebit se reliefa slaba preocupare pen­
tru extinderea perforajului mecanic şi
umed, asigurarea fronturilor de lucru
cu aer comprimat la presiunea nece­
sară, aprovizionarea brigăzilor cu ma­
teriale şi scule etc. Se mai arătau apoi
cauzele care au dus la înrăutăţirea
calităţii producţiei, lipsuri în organi­
zarea întrecerii socialiste şi generali­
zarea experienţei înaintate.
Intr-un material publicat în nr. 2313
al ziarului nostru, se arăta că răs-
punzînd criticii aduse de ziar, con­
ducerea exploatării, sub îndrumarea
comitetului de partid, a luat o serie
de măsuri tehnico-organizatorice me­
nite să ducă In îndreptarea situaţiei.
Majoritatea lor au fost traduse în
viaţă. Aşa de pildă, a fost introdus
perforajul mecanic ia orizontul 85
m. In curînd se va introduce la ori­
zontul 60 m, şi Ia sectorul III. La fie­
care loc de muncă s-au afişat mono­
grafiile de armare şi puşcare. Astfel,
minerii au posibilitatea să cunoas­
că în orice moment felul cum trebuie
să execute o puşcare şi armare corec­
s-au introdus trolii pneumatice pentru
uşurarea transportului pe verticală. In
vcdere.-i extinderii perforajului umed au rea în viaţă a unor măsuri bine gîn.
fost construite bazinele şi acum se
lucrează la montarea conductei. S-au
luat măsuri pentru asigurarea unei bune
aprovizionări a brigăzilor cu scule şi
materiale ş.a.m.d.
In scopul îmbunătăţirii calităţii pro­ extras se fac greşeli tehnologice. Pen­
ducţiei s-a limitat lăţimea excavaţiilor
la o serie de filoane şi s-a introdus
puşcarea selectivă la toate filoanele cu
mineralizaţle distinctă şi grosimi sub
0,4 m. S-a limitat apoi consumul dc
exploziv pentru a preîntîmpina sfur­
marea excesivă a minereului. S-a îm­
bunătăţit activitatea de control a cali­
tăţii producţiei. La preparaţie au fost
f@sî ©dată,
DIMENSIUNI
D espre exploziile nucleare au
auzit astăzi şi copiii. D ar puţini,
chiar d in tre oam enii m ari, îşi
pot im agina dim ensiunea extrem
de m ică a acestor părticele de
m aterie care, în anum ite con­
diţii, pot dezvolta energii fo r­
m idabile. Să luăm de pildă un
nucleu de heliu. A cesta este
a tît de mic fa ţă de un grăunte
de nisip, pe cît este de mic
grăuntele de nisip faţă de glo­
bul păm intesc.
, a s a ştîrra pe ce S&ame tră im
Soarele, în jurul căruia se roteşte
planeta noastră — al cărei raport faţă
de astrul de foc este egal cu acela at
unui obiect de 3 grame faţă de un obiect
de o tonă — nu este, ta rîndul lui, de-
cit o mică stea, cu o strălucire mij­
locie, din galaxia numită Galea lactee.
:'LSBr
- Clinele zburător
Ciinele zburător tră ie şte în
pădurile A m ericii de sud. L a­
bele din fa ţă ale acestui a n i­
m al sînt unite de cele dinapoi
p rin tr-o piele suplă, creaţă,
a m p lă , c a re n u -1 îm p ie d ic ă
nici la m ers, nici la sărituri.
Cu ajutorul g h iarelo r p u ter­
nice, a n im alu l se c a ţă r ă cu
luate măsuri de îmbunătăţire a randa­
mentului de extracţie.
S.au luat de asemenea măsuri pen­
tru impulsionarea lucrărilor de investi­
ţii şi reducerea preţului de cost. Co­
mitetul sindicatului a organizat mai
bine întrecerea socialistă. La sectoare
şi la locurile de muncă au apărut gra­
fice şi panouri cu rezultatele obţinute
de către brigăzi în realizarea indicilor
de pian şi a angajamentelor. Consfă­
tuirile de producţie s-au pregătit te­
meinic. Oamenii au putut veni astfel
cu propuneri preţioase, menite să ducă
la îmbunătăţirea procesului de producţie.
Urmarea aplicării acestor măsuri a
fost că realizările au început să salte
de la o tună la alta. Aşa se face că în
trimestrul III planul de producţie a
fost depăşit, atît la minereul extras
cît şi la cel livrat. De asemenea, în
luna octombrie, productivitatea muncii
planificată a fost şi ea depăşită. Con­
ţinutul de metal în concentratele livra­
te în trimestrul HI a fost depăşit cu
mult. S-au înregistrat depăşiri aprecia­
bile Ia lucrările de investiţii. La pre­
ţul de cost s-a înregistrat o economie
de 31.000 tei.
Toate acestea dovedesc că atunci
cînd există preocupare pentru traduce­
dife şi rezultatele sînt bune. Totuşi,
la E.M. Certej nu se poate spune că
s-a făcut totul. Mai sînt încă deficien­
ţe în asigurarea tocurilor de muncă cu
aer comprimat, în extinderea perfora­
jului umed. La calitatea minereului
tru înlăturarea acestora, vor mai tre­
bui depuse eforturi. Şi mai ales, este
necesară ridicarea nivelului de cunoş­
tinţe al oamenilor. Mulţi dintre mi­
neri nu stăpînesc lucrul cu perforato-
rul, nu se ştiu descurca în monogra­
fiile de armare şi de puşcare. De fapt
lacune în aceste direcţii au chiar şefii
de brigadă şi maiştrii. Conducerea ex­
ploatării va trebui să manifeste grijă
şi în această direcţie.
Ing. GH. COMŞUŢA
In Italia s-o descoperit un mare număr de alimente
fa lsif icute.
Intr-un restau ran t din Rom a :
— C helner, ce-n seam n ă tic ă lo ş ia asta? Aici e p lin de m uşte!
— Mă m iră : m acaroanele sîn t gătite din DDT curat.
Numărul stelelor acestei galaxii este
evaluat la 50 de miliarde. Pînă în pre­
zent, astronomii au reuşit să identifice
două milioane de galaxii şi evaluează
la cîteva zeci de miliarde numărul
galaxiilor din Univers.
uşurinţă pe arbori înalţi de
p este 30 de m etri. C o b o rîrea
o face insă aruneîndu-se în
gol. Atunci el în tin d e labele,
pielea se întin d e şi se um flă,
form înd o p araşu tă naturală
care îl aduce la p ă m in t lin şi
m ai încet chiar decît coboară
în mod norm al un paraşutlst.
PAG. S
COMUNA
BERTHELOT
Postul de corespondenţi
voluntari ne comunică:
P entru viitoarea f
ş c o a lă
t
Sala, căminului cultural din *
Berthelot, raionul Haţeg, a >
găzduit de curînd adunarea *
populară a cetăţenilor din
acest sa,t, convocată in sco­ >
pul votării contribuţiei vo­
luntare. *
După darea de seamă pre­ t
zentată de vechiul comitet t
de cetăţeni, cu privire la con­ t
struirea digului care apără \
sa,tul de pericolul inunda­
ţiei. uniii pîrîu ce-l traver­ \
sează, adunarea populară a
stabilit folosirea contribuţiei ?
voluntare din 1963 pentru (t
t
construit ea, unui nou local de
şcoală. I
ION GLODEANU f
prof. Şcoala de 8 ani I
O dim ineaţă *
e d u c a tiv ă
i
Organizarea plăcuţă şl e- *
ducativă a timpului liber, es­ *
te o problemă căreia uni­ t
ta,tea de pionieri de pe Ungă i
Şcoala de 8 ani din Berthe­ *
lot ii dă atenţia cuvenită.
Duminica trecută de pildă,
pe la erele 9, curtea şcolii
era deja plină cu cei 121
de pionieri şi şcolari ve­
niţi să participe la „Dimi­
neaţa literară''. Cu deosebi­
tă atenţie au apcullat copiii
recenzia romanului. „Mama"
de M. Gorki, după care a-
poi au vizionat în colectiv
filmul. „Marea mă cheamă".
Activitatea zilei s-a încheiat
cu învăţarea unui cîntec pio­
nieresc.
prof. ION DAMIAN
instructor superiqr de pionieri
M îndria
colectiviştilor
Repartizarea tractoristului
fosif filau să lucreze în cam­
pania însătninţărilor de toam­
nă la G.A.C. Tuştea, i-a bu­
curat mult pe colectiviştii
satului. Tractoristul era doar
co n sătev cu ei şi, deşi
proaspăt calificai, el a făcut
dovada omului priceput in
munca căreia i se dedicase.
In timpul muncii, tracto­
ristul losif lllajt a făcut nu­
mai lucrări de calitate, a a-
tat de dimineaţa şl pînă
noaptea tîrziu reuşind să-şi
depăşească planul pe tractor
cu peste 60 de hantrl.
Colectiviştii din Tuştea se
mîndresc pe bună dreptate cu
calitatea lucrărilor făcute de
consăteanul lor.
ALEXANDRU LIVIU
brigadier G.A.C. Tuştea
(Ziarele)
(Din „Paese", Roma)
In căutarea
unei comori
8ind au început săpăturile pentru
temelia Palatului Songreselor de la
Moscova au fost date la iveală mai
multe coridoare suberane ce duceau
spre Kremlin. Istoricii şi arheologii
moscoviţi sînt în prezent cu deosebire
interesaţi de cercetările ce vor fi între­
prinse în această direcţie, pentru a se
găsi biblioteca legendară a ţarului rus
Ivan cel Groaznic. Oamenii de ştiinţă
presupun că se găseşte intr-o subtera-
nă a Kremlinului şi că s-ar putea ca
unul dintre coridoarele descoperite să
ducă Ia ea. Această bibliotecă ar con.
stifui una din cele mai rare colecţii de
cărţi şi documente vechi din lume.