Page 4 - 1962-11
P. 4
PAG. 4 vnWSrvL eWMffiWtmt Mr. 2442
nasaBBBBMBBBga
în cinstea Congresului P. C. Bulgar
SOFIA SI (Agerpres). cu ajutorul Uniunii Sovietice. Combi
In cinstea Congresului al V lII-lea natul de concentrare, înzestrat cu teh
al P.C.B. la Martinovo, regiunea Mi- nică modernă, este prima flotaţie din
hailovgrad, a intrat în funcţiune o ţară care foloseşte separaţia magne
nouă întreprindere a siderurgiei bul tică umedă. Aci se prelucrează 3.000
gare — combinatul de concentrare a tone de minereu în 24 de ore.
minereului „Hristo Mihailov“, construit
Interviul lui Bertrand Russell acordat
ziarului „A vg h i" O îeiîliaire a frusitaşilor Sesiunea Adunării Generale
LONDRA 31 (Agerpres). Russell, scrie ,,'Avghi*, a cerut în v i e ţ i i p u M ie e d in S .U .4 . ş i U .R .S.S.
Intr-un interviu acordat coresponden cetarea imediată a tuturor exponen NEW YORK 31 (’Agempres). — ;vut tui larg şi sincer sdhimb de a O» N. U.
tului din Londra al ziarului „Av- telor nucleare, lichidarea bazelor ame TASS transmite: vederi în cele mai diferite pro
ghi“, cunoscutul fruntaş al vieţii pu ricane şi a tuturor celorlalte baze bleme ale relaţiilor internaţiona Sil Comitetul politic s-a încheiat discuţia intervenţia
blice' din Anglia, Bertrand Russcll străine de pe teritoriile altor ţări, or Intre 21 şi 27 octombrie, în le. Ei au examinat sursele de generală in problema încetării
declară că „nu are nici un dubiu a- ganizarea de tratative în scopul lichi oraşul Andover, din S.U.A. a încordare în relaţiile dintre reprezentantei romine
supra faptului că militarii americani dării a tot felul de blocuri militare, avut loc o întilntre a unor frun U.R.S.S. şi S.U.A. O mare parte experienţelor cu arma nucleari in Comitetul nr. 3
vor război“. Tocmai de aceea, sub înfăptuirea dezarmării totale. El a taşi ai vieţii publice din S.U.A. şi a discuţiilor au fost consacrate
liniază Russell, în întreaga lume tre declarat că „O.N.U. trebuie să ceară U.R.S.S. la care s-au discutat problemei centrale: asigurarea NEW YORK 31 De la trimisul Ager
buie să se desfăşoare o mişcare îm americanilor să renunţe imediat la probleme importante ale relaţii păcii şi a securităţii internaţio pres, Gomei R ăducanu:
potriva politicii unei ciocniri nucleare. baza Guantc.namo“ din Cuba. lor internaţionale. nale. in privinţa crizei cubane,
participanţii la întîlnire şi-au In Gomitetul nr, 3 pentru problemele
întrevedere între U Thant şi conducătorii La Întâlnire au participat 25 exprimat speranţa că acest con NEW YORK 31 (Agerpres). - tic, s-a referit la proiectele de rezo sociale, umanitare şi culturale a înce
de persoane. Copreşedinţii întâl flict poate şi trebuie să fie re Gomitetul politic a încheiat la 30 oc luţie prezentate. Griza de care s-a lo put examinarea problemei intitulată
guvernului cuban nirii au fost acad. E. K. Feo- glementat pe cale paşnică. tombrie discuţia generală în problema vit lumea în aceste zile, a declarat el, „Manifestări ale prejudecăţii rasiale şi
încetării experienţelor cu arma nuclea a oferit o lecţie plină de învăţăminte, ale intoleranţei naţionale şi religioase".
HAVANA 31 (Agerpres). — Osvaldo Dorticos, preşedintele darov, L H. Jukov, deputat în Referindu-se la utilitatea unor ră. Acum Gomitetul va începe exami în sensul că nu trebuie să se mai în- In faţa comitetului se află două rezo
Sntr-un comunicat oficial al Republicii, Râul Roa, ministrul asemenea schimburi de opinii narea celor două proiecte de rezolu tîrzie rezolvarea problemelor dezarmă luţii: O primă rezoluţie este propusă
cancelariei prezidenţiale se ara Afacerilor Externe şi alte per Sovietul Suprem al U.R.S.S., co între fruntaşii vieţii publice din ţie. rii şi încetării tuturor experienţelor cu de Consiliul economic şi social a Na
tă că la 30 octombrie U Thant, soane oficiale. U.R.S.S. şi S.U.A., participanţii arma nucleară. Aşadar capătă o impor ţiunilor Unite şi cere guvernelor să
secretar general provizoriu al laborator al ziarului „Pravda“; la întâlnirea de la Andover şi-au Primul proiect a fost prezentat de tanţă şl mal mare problema stabilirii continue toate eforturile pentru înlătu
O.N.U., şi persoanele care îl în După cum se arată In comu exprimat dorinţa de a se conti delegaţiile a 33 de ţări. El cheamă unei date precise după care nu trebuie rarea prejudecăţilor rasiale şi a intole
soţesc au avut o întrevedere cu nicat în cursul întrevederii care Norman Colisins, redactor şef nua întâlnirile. Adunarea Generală a O.N.U. să con să mai continue nici un fel de explo ranţei naţionale sau religioase. Un al
conducătorii guvernului Cuban. a durat 2,15 ore, partea cubană damne toate experienţele cu arma nu zii experimentale cu arma nucleară. doilea proiect de rezoluţie a fost propus
La întrevedere, din partea şi-a expus în mod clar poziţia al revistei americane „Saturday In sprijinul cleară, să ceară încetarea acestor ex în comun de 11 delegaţii şi prezentat
Cubei au luat parte Fidel Cas de care trebuie să se ţină neapă Review“ şi Philip Mosley, direc Republicii Arabe Yemen perienţe cel mai tîrziu la 1 ianuarie Delegaţia U.R.S.S. a subliniat şi de Mauritania şi se referă la pregăti
tra, primul m inistru al Cubei, rat seama pentru a ’se putea 1963, să sprijine memorandumul comun înainte că guvernul sovietic are o ati rea unei convenţii internaţionale pentru
ajunge la un acord. torul secţiei de cercetări a Con SANAA 31 (Agerpres). al celor opt state din 16 aprilie 1962. tudine pozitivă faţă de propunerea Me eliminarea tuturor formelor de discri
xicului, sprijinită astăzi de peste 30 de minare rasială.
siliului american pentru relaţii După cum relatează corespondentul Adunarea generală a O.N.U., luînd delegaţii, al privire la stabilirea datei
ca bază memorandumul celor opt ţări încetării tuturor experienţelor nucleare
externe. şi ţinînd seama de discuţiile care au
După cum se arată în decla
raţia comună dată publicităţii,
participanţii la întâlnire au a
O mare contribuţie la întărirea păcii din Sanaa al agenţiei M.E.N. pe a- avut loc în legătură cu această pro pentru ziua de 1 ianuarie 1963. Tre Reprezentanta delegaţiei romîne,
dresa Consiliului comandamentului re blemă la sesiunea a 17-a a Adunării buie să menţionăm, a declarat în con Dina Gocea Brediceanu a exprimat în
şi securităţii întregii omeniri voluţionar al Republicii arabe Ye Generale a O.N.U., trebuie să cheme tinuare Morozov, că toate argumentele şedinţa de luni seara sprijinul delega
men s-au primit 5.000 de telegrame părţile să ducă tratative în spiritul în aduse de S.U.A. şi Anglia împotriva ţiei pentru ambele texte, reinarcînd că
şi scrisori din partea unor cetăţeni ţelegerii şl al concesiilor reciproce pen stabilirii acestei date nu sînt convin ele ar trebui formulate astfel îneît să
tru a ajunge de urgenţă la un acord. gătoare. poată cuprinde condamnarea tuturor
din R.A.U., Liban, Siria şi alte ţări Acest proiect de rezoluţie a fost pre Reprezentantul Uniunii Sovietice a manifestărilor contrare principiului
Ecoul internaţional al noii iniţiative sovietice în problema, cubană arabe. Autorii telegramelor cer să fie zentat în comitet la jumătatea lunii subliniat că proiectul de rezoluţie al egalitate între oameni. Delegata romînă
ETIOPIA’ tisfacţie acordul la care au ajuns iul recentelor mesaje ale ’d-lui încorporaţi ca voluntari în armata octombrie şi reprezentanţii S.U.A. şi S.U.A. şi Angliei este nesatisfăcător. a subliniat importanţa educării tinere
rADD lS ABEBA 31 (Agerpres). — preşedintele Statelor Unite, John Ken- Hruşciov yemenită pentru a apăra .Yemenul Marii Britanii au declarat atunci că Printre altele acest proiect aminteşte tului în spiritul ideilor păcii şi în
T A SS transmite: nedy, şi preşedintele Consiliului de împotriva amestecului străin 'în tre vor vota împotriva lui. Tot atunci de doar în treacăt despre memorandumul ţelegerii între popoare, iniţiativa apar-
Toate popoarele iubitoare 'de pace Miniştri al U.R.S.S., N. S, Hriişciov“ Gaitskell a exprimat în continuare burile sale interne. legaţiile acestor două ţări au pre statelor neutre care, după cum au do ţinînd ţării noastre şi care va fi dez
au salutat mesajul adresat de N. S. se spune în declaraţia Ministerului neliniştea profundă în legătură cu zentat un proiect propriu de rezoluţie. vedit-o discuţiile, este considerat de bătută mai tîrziu în oadrul sesiunii.
Hruşciov lui Jf Kennedy drept o Afacerilor Externe al Mexicului, dată faptul că Statele Unite nu s-au con ? majoritatea membrilor O.N.U. drept o Pronunţîndu-se în favoarea unor mă
mare contribuţie la întărirea păcii ţi publicităţii la Mexico City. Acest a- sultat cu guverndl englez înainte ca SANAA 31 (Agerpres). Reprezentantul U.R.S.S., P. D. Mo- bază bună pentru soluţionarea pro suri de ordin legislativ care să împie
securităţii întregii omeniri. 'Acest me cord se subliniază în declaraţie, a în preşedintele Kennedy să ia o hotă- In ultimul timp peste 150 de sol rozov, care a luat cuvîntul în şedinţa blemei. dice practicile discriminatorii frecvente
saj reprezintă un jalon în istoria lăturat „posibilitatea unei ciocniri mi rîre (privind blocada maritimă mili daţi şi ofiţeri saudiţi au trecut din din 30 octombrie a Comitetului poli în unele ţări, Dina Gocea Brediceanu
luptei pentru rezolvarea paşnică a litare“. tară a Cubei) care ar fi putut avea Arabia Saudită de partea Republicii a arătat că sistemul legislativ al R. P.
problemelor litigioase, scrie înlr-un consecinţe foarte serioase. Arabe Yemen, anunţă agenţia M.E.N. Şedinţa subcomiîettrui celor trei puteri Romîne ca şi sistemul de învăţămî-'t
articol redacţional ziarul „Voice of Guvernul mexican, „îşi exprimă 'do sînt bazate pe principiile păcii, egali
Etkiopia“. Presa din Etiopia a salutat rinţa ca acest prim pas să ducă la Luînd cuvîntul la discuţii primul
cit o mare satisfacţie mesajul adresat slăbirea încordării internaţionale şi la ministru, Macmillan, şi-a consacrat în „Exodul în masă din Arabia Saudită pentru încetarea experienţelor cu arma nucleară tăţii, prieteniei şî înţelegerii între rase
de N. S. Hruşciov lui J. Kennedy. consolidarea păcii pentru binele tu fond discursul crizei în legătură cu constituie o dovadă a crizei prin care şi naţionalităţi. In încheiere, delegata
Ziarele îşi exprimă speranţa că după turor oamenilor“. Cuba. Totodată el a lăudat în fel şi trece regimul saudit. Datele de care
lichidarea crizei vor avea loc tra chip poziţia „fermă“ a Statelor Unite. dispun autorităţile yemenite atestă că GENEVA 31 (Agerpres). - TASS rea problemei interzicerii tuturor ex romînă a subliniat că în condiţiile în
tative în cele mai importante pro ANGLIA ‘Macmillan a fost însă nevoit sa re în Arabia Saudită acţionează în ile transm ite: perienţelor cu arma nucleară, pe baza călcării de către numeroase guverne a
bleme internaţionale litigioase, a că cunoască că tocmai mesajul lui N. S. galitate o organizaţie secretă şi că propunerilor Uniunii Sovietice din 28 principiului Cartei şi declaraţiei drep
ror soluţionare va întări pacea din LONDRA 31 (Agerpres). Hruşciov, adresat preşedintelui Ken regele Saud nu este în stare să o In şedinţa din 30 octombrie a subco noiembrie 1951 şi a memorandumului turilor omului este urgentă neeeaiu-
întreaga lume. Luînd cuvîntul la 30 octombrie in nedy, a dus la slăbirea încordării. descopere sau să împiedice activi mitetului celor trei puteri pentru înce celor opt state neutre, nu implică nici tea intervenţiei Naţiunilor Unite si pe
Camera Comunelor, în cadrul discuţii Primul ministru englez a încercai tatea ci“, scrie agenţia referindu-se tarea experienţelor cu arma nucleară, decum crearea unui sistem internaţional calea elaborării unei convenţii inter
BRAZILIA’ lor de răspuns la mesajul tronului fără succes să găsească o justificare la o sursă oficială din Yemen. delegaţii Angliei şi S.U.A. au încercat de control şi inspecţie obligatorie. naţionale pentru egalitatea întră na
IlIO DE JANEIRO 31 (Agerpres). prezentat de regină, liderul Partidu faptului că Statele Unite nu s-au con din nou să prezinte într-o lumină de ţiuni şi rase.
Măsurile luate de guvernul sovietic, lui laburist, Gaitskell, a declarat că sultat cu guvernul Angliei înainte de Djakarta: Mifing
arată influentul ziar burghez „Journal schimbul de mesaje 'dintre N. S. a declara blocada Cubei. naturată istoria tratativelor cu privire Totodată delegatul sovietic a subli Expunere despre
do Brasil“ „constituie o mare vic Hruşciov şi ]. Kennedy a fost întîm- cu prilejul sărbătorii la încetarea experienţelor cu arma nu niat că pentru realizarea acordului cu
torie politică a lui Hruşciov“. După pinat de toţi cu un sentiment de Totuşi Macmillan şi-a încheiat cu- naţionale a Indoneziei cleară. problema d e zrrm frii
cum scrie ziarul „Novos R t t m o s „Lu profundă uşurare. vîntarea cerînd tratative „între Vest privire la încheierea unui tratat par
mea a fost salvată de o primejdie şi Est“ în scopul rezolvării proble DJAKARTA 31 (Agerpres). In cuvîntarea sa de răspuns S.K. Ţa- ţial privind încetarea experienţelor nu generale şi fofale
gravă datorită Uniunii Sovietice, fapt „Nu mă îndoiesc, a spus el, că vii melor litigioase. La Djakarta a avut loc un miting rapkin, reprezentantul Uniunii Sovie cleare a mai rămas de rezolvat o sin
recunoscut de toate popoarele“. toarele tratative vor decurge in spiri- cu prilejul sărbătorii naţionale a In tice a sp u s: „Guvernul sovielic se NEW YORK 31 (Agerpres).
Deputătul Santiago Dantas, fost mi Discuţiile continuă. doneziei — Ziua jurămîntului tine gură problemă: aceea a experienţelor In seara zilei de 29 octombrie, răs-
nistru al afacerilor externe al Brazi retului. Cu 30 de ani în urmă, la pronunţă cu fermitate şi hotărîre pen subterane. De aceea, a reamintit, Ţa- punzînd invitaţiei filialei din New
liei, a declarat că hotărîrea Uniunii Declaraţia secretarului general Djakarta a avut loc primul forum tru încetarea tuturor genurilor de ex rapkin, paralel cu încheierea unui acord York a Institutului canadian pentru
Sovietice reprezintă un pas important al P. C. din S. U. A. naţional al tineretului la care parti perienţe cu arma nucleară. EI năzuieş parţial privind încetarea experienţelor problemele internaţionale, Mircea Ma-
in domeniul menţinerii păcii generale. cipanţii în numele tuturor tinerilor te sincer spre un astfel de acord, dîn- liţa, adjunct al ministrului afacerilor
NEW !YORK 31 (Agerpres), — Sarcina principală a forţelor păcii din Indonezia au jurat să lupte pen în atmosferă, în cosmos şi sub apă, gu externe al R.P. Romîne, a făcut în
AUSTRIA !TASS transmite: şi progresului în această perioadă a tru unificarea ţării, dezmembrată de du-şi seama că încetarea pentru tot vernul sovietic consideră că este ne cadrul unei întruniri a membrilor in
V1ENA '31 (Agerpres). constat în a nu permite un război nu colonialiştii olandezi. deauna a tuturor experienţelor cu arma cesar să se continue tratativele cu pri stitutului o expunere despre problema
Iniţiativa nobilă a guvernului sovie Gus Hali, secretar general al P.C. clear şi în a preîntîmpina o invazie. nucleară ar constitui un pas important dezarmării generale şi totale. Dună
tic va ridica prestigiul Uniunii Sovie din S.U.A., a dat spre publicare în 'Acest lucru s-a realizat. Este greu să 6pre reducerea încordării internaţionale vire Ia exploziile subterane şi să se expunere, vorbitorul a răspuns la în
tice în ochii popoarelor multor ţări, presă o declaraţie în care se spune ne închipuim o victorie mai marc a şi spre crearea unor condiţii favorabile găsească o formă de renunţare Ia efec trebările puse de asistenţă.
constată ziarul burghez „Neue Öster printre altele: „înţelegerea dintre pre omenirii. rezolvării a numeroase alte probleme tuarea acestor explozii pînă cînd se va
reichische Rundschau“. şedintele Kennedy şi preşedintele internaţionale, inclusiv problema dezar ajunge la un acord şi în această pro
Hruşciov a îndepărtat omenirea de Poporul american se bucură că s-a mării generale şi totale“. blemă.
BELGIA’ pragul unei exterminări nucleare. Ho dat o ripostă presiunilor exercitate de
tărîrea Uniunii Sovietice de a eva Subliniind că reprezentanţii puteri-- =®E
BRU XELLES 31 (Agerpres). cua rachetele din Cuba şi obligaţia clementele ultrareacţionare care ne
¦„Mesajul lui Hruşciov adresai pre asumată de Statele Unite de a nu lor occidentale continuă să stăruie D e z b a t e r i l e cu p r iv ir e 3a s it u a f ia
şedintelui Kennedy este un document întreprinde o invazie în această re împingeau spre un război echivalent asupra faimosului sistem al „inspecţiei
diplomatic strălucit, a declarat la un publică au permis să se prindă curaj“.
miting de solidaritate cu Cuba Char „Acţiunile unilaterale şi blocada ins cu o sinucidere. Poporul trebuie în La miting a luat cuvîntul preşedin internaţionale“, reprezentantul sovie dim it b o d e s îa d e su d
les Moreüu, deputat în Camera Depu tituită de guvernul nostru, a subliniat
taţilor din Belgia. Gus Hali, nu pot fi justificate în să să fie vigilent şi să nu permită tele Sukarno. tic a demonstrat din nou că rezolva
lumina dreptului internaţional, a Car
MEXIC tei O.N.U. sau a propriilor interese reluarea acestei politici nefaste. PE SCURT ® P E SC U RT NEW YORK 31 Trimisul special Generală să ia măsuri hotărîte împo
ale ţării noastre. Agerpres transmite : triva guvernului rasist al Rhodesiei de
MEXICO CITY. 31 (Agerpres). Astăzi încetarea rapidă a blocadei DELHI. După cum transmite co satelitul a fost lansat în direcţia sud.
„Guvernul mexican întîmpină cu sa- respondentul din Delbi al agenţiei As Nord-Est, cu ajutorul unei rachete In Comitetul nr. 4 au continuat dez
trebuie completată de o politică a re sociated Press, la 31 octombrie pri „Thor Able Star“. baterile cu privire la situaţia din Rho- îndată după prezentarea acestui pro
mul ministru Nehru a preluat şi por desia de sud. După cum se ştie, cu iect de rezoluţie, primul ministru al
laţiilor comerciale şi diplomatice nor tofoliul de ministru al apărării. Krish- SAN JOSE, COSTA RICA. In mult înaintea încheierii dezbaterii ge Rhodesiei de sud — E. Whitehead —
na Mcnon, fostul ministru al apărării, Costa Rica se intensifică măsurile an nerale a fost adoptată de comitet şi care este membru al delegaţiei engleze,
male între ţara noastră şi Cuba“. a fost numit ministru al industriei ticomuniste. După cum relatează a- de Adunarea Generală o primă rezo a rostit un discurs atjt de perfid şi
de apărare. genţia Associated Press, preşedintele luţie cerînd urgent încetarea persecu calomnios, îneît a stîrnit un protest
Com entariile presei am ericane ţării, Francisco Orlicb a interzis distri ţiilor Ia adresa populaţiei de culoare vehement din partea delegaţilor tutu
asupra evoluţiei problemei cubane SÂNAA. După cum transmite pos buirea ziarului „Adelante“, orgân a) şi a partidelor ei politice. ror ţărilor asiatice şi africane. Acest
tul de radio Caii 6, referindu-se la Partidului Comunist din Costa Rica. domn a îndrăznit să vorbească despre
NEW YORK 31 - De Ia trimisul întreagă pe căi diplomatice, pe calea N. S. Hruşciov, care a înlăturat un grav informaţii parvenite din Sanaa, gene Decretul, care a apărut în monitorul Nimic nu s-a schimbat însă în fapt, „democraţia, prosperitatea şi progresul“
Agerpres G. Răducauu; schimbului de vederi între conducătorii pericol la adresa păcii. Acum, o dată ralul de brigadă Abdallah As-Sallal, Oficial, declară drept ilegală chiar şi iar guvernanţii rasişti din Rhodesia de pe care ie-ar fi realizat Rhodesia de
de state şi pe calea tratativelor“. tratativele începute, opinia publică ur primul ministru al Republicii Arabe posedarea unui exemplar din acest sud se grăbesc să pună în funcţiune sud sub conducerea sa. El a făcut ne
O dată cu plecarea secretarului ge măreşte cu atenţie evoluţia poziţiei ofi Yemen, a fost numit preşedinte al ziar. cu începere de la 1 noiembrie consti numărate promisiuni: a jurat că va
neral provizoriu al O.N.U., U Thant, După cum reiese însă din relatările ciale americane, ca şi presiunile Pen republicii. Sallal va deţine funcţia de tuţia discriminatorie care va asigura
in Guba, scena discuţiilor începute ca unor organe ale presei din S.U.A. în tagonului şl cercurilor de dreapta din preşedinte în tot cursul perioadei de PARIS. La 30 octombrie a sosit Ia printre altele în parlament 50 de lo Iupla împotriva discriminării rasiale a
urmare a acordului intervenit între pre acPâsfă ţară mai există încă forţe care S.1J.A., care după cum au lăsat să se trecere. Paris ministrul economiei din R.P. Ger curi unei populaţii albe de 220.000 de susţinut că în Rhodesia de sud popu
şedintele Kennedy şi primul ministru se împotrivesc reglementării paşnice a mană, Erhard, care va avea o întreve locuitori şi numai 15 locuri celor laţia locală va obţine Independenţa şi
Hruşciov privind solujionarea crizei din problemei cubane, vînturînd în conti înţeleagă — nu vor să renunţe la po AMMAN. Referindu-se la postul de dere cu Pompidou, primul ministru al 3.600.000 africani. Simţind că pierd te puterea deplină peste 15 ani. întreagă
Marea Caraibilor, provocată de acţiu nuare politica folosirii forţei. Referin- radio Mecca, agenţia Reuter anunţă Franţei. renul, în acţiunile lor, rasiştii din Rho această demagogie i-a trebuit pentru a
nile S.U.A,, s-a deplasat din inferio du-se la suspendarea pentru 48 de ore litica lor de forţă. din Amman că prinţul Feisal al A- desia de sud au precipitat alegerile care recomanda delegaţilor să nu sprijine
rul. sediului O.N.U. Ia Havana. a blocadei militare americane împotriva Opinia publică mondială aşteaptă ca rabiei Sauditc a terminat formarea PARIS. Potrivit unui comunicat al urmează să dea putere de lege acestei proiectul de rezoluţie al celor 40 de
Cubei, ziarul „Ne\y York Post“ consi noului cabinet al acestei ţări. Prinţul Institutului naţional de statistică, popu situaţii inadmisibile, fixîndu-le pentru ţări.
<$u mult interes a fost comentată de deră ca „acest gest n fost obţinut cu în decursul tratativelor pentru regle Feisal va deţine funcţiile dc prim laţia Franţei este în prezent de luna decembrie şi nu pentru primăvară,
observatori scrisoarea de răspuns a- destulă greutate în disputa cu Penta ministru şi dc ministru al afacerilor 47.500.000 de persoane. In luna martie aşa cum fusese iniţial stabilit. Delegaţii ţărilor africane, care au
dresată de U Thant, premierului sovie gonul şi cu alte elemente care sprijină mentarea problemei cubane partea ame externe, anunţă acelaşi post de radio. a.c.( populaţia Parisului era de 7.735 000 luat cuvîntul, au demascat întreaga fal
tic HrUşciov, dată publicităţii luni sea politica forţei“. Exprimîndu-şi regre ricană să dovedească în inod practic de persoane. Acum, delegaţii a 40 de ţări africane sitate a declaraţiilor făcute de White
ra, în oaie sînt salutate propunerile tul pentru deznodămîndttl paşnic inter că nu se lasă călăuzită de isteria cer NEW YORK. La 31 octombrie la head şi au cerut ca proiectul de rezo
constructive ale Uniunii Sovietice şi se venit ca urmare a iniţiativei Uniunii Cape Canaveral (Florida) a fost lansat şi asiatice au prezentat un proiect de luţie al celor 40 de ţări să fie pus
exprimă convingerea că, în spiritul curilor războinice, ci de cerinţele im un nou satelit. „A nna-lb“. După cura imediat ia vot.
rezoluţie, în care stăruie ca Adunarea
perioase ale omenirii dornice de pace.
transmite agenţia Associated Press,
cooperării şi grijii pentru menţinerea Sovietice, ziarele ultrareacţionare, .ea,
păcii, arătată de preşedintele Consiliului de pildă, Daily News“ şi „New York Contrarevoluiionarii cubani
ele Miniştri a! U.R.S.S., rezultatul dis Mirror" lansează îndemnuri făţişe la
cuţiilor în care s-au angajat părţile va agresiune împotriva Gubeî. La rîndul
nu renunţă la planurile de invadare a Cubeiii satisfăcător.
lor cercurile de dreapta, mai ales cele
Unele ziare americane de marţi dau din conducerea Partidului republican, NEW YORK 31 (Agerpres). - TASS a! agenţiei France Prcsse, săptămîna VEDERE
dovadă dc o lucidă înţelegere a poziţiei supralicitează politica de forţă, acum, trecută, în perioada acutei crize inter DIN
constructive adoptate de Uniunea So naţionale provocate de blocada insti
vietică pentru reglementarea crizei cu cînd Ic mai despart numai cîteva zile transm ite: tuită asupra Cubei de Statele Unite, REPUBLICA
bane şî o subliniază în comentariile pînă la alegerile pentru Gongres. De După cum reiese din relatările agen cîteva nave ale grupului de incursiune MALI
lor. „In ultimul moment cursul ce pă claraţii aţîţătoarc au fost făcute în ul al emigranţilor cubani „Alîa-66“ s-au
reţi irevocabil s-a schimbi! — scrie în timele zile de senatorii GoLdwafer. ţiilor de informaţii, contrarevoluţionarii îndreptat spre ţărmurile Cubei pentru
legătură cu aceasta’ziarul „Washington Miller şi alţii. Ei au cerut „înlăturarea „a ataca obiectivele militare de pe a-
Post“. Oamenii de stat din anul 1962 din Guba care s-au aciuit în S.U.A. şi ceastă insulă". Expediţia a eşuat.
—. adaugă ziarul — au dovedit că po în cîteva alte ţări din emisfera occi
sedă o înţelegere deplină a potenţialii-:
lu! desirtidiv care depăşeşte cu mult lui Gastro“ prin orice mijloace şi au dentală continuă să urzească planuri
tot c.e mai există pe P anunţ. Oamenii
de raţiune -au păstrat controlul eveni preamărit activitatea bandelor contrare de invadare a Cubei. După cum recunoaşte ziarul „New
mentelor“, voluţionarilor cubani care şi-au găsit Jose Miro Gardona, căpetenia emi York Times“ emigranţii cubani au spe
? .„Rezolvarea paşnică a. crizei cubane adăpost pe teritoriul S.U.A. rat că blocada declarată de Statele
— scrie la rîndul său ziarul „The granţilor din Cuba, arată agenţia Unite „va duce la invadarea Cubei".
Wojker" — a dovedit cu claritate că La O.N.U. slnt comentate cu mult U.P.I., a declarat la 30 octombrie re
este posibil să fie înlăturate toate pie interes dezvăluirile făcute marţi de zia prezentanţilor presei că „consiliul re Ghiar şi după schimbul de mesaje din
rul „New York Times“ care a arătat că voluţionar“ condus de el, „îşi rezervă
dicile din călea spre pace din lumea „Statele Unite erau la un pas de a dreptul ca, indiferent de formula re tre N. S. Hruşciov şi J. Kennedy, arată Pe una din străzi
trece la bombardarea Cubei dacă nu glementării actualei crize să facă uz de
!nterveneau acţiunile Uniunii Sovietice“. forţă pentru răsturnarea premierului ziarul, ei „au jurat că vor continua lupta le oraşului Bamako
In lumina acestor afirmaţii reiese cu I cuban Fidel Gastro“. împotriva regimului Gastro“, în sco — capitala ţării.
pul__i_n_v_a_d_ă_r_ii__i_n_su_l_e_i_. _______________________________
şi mai multă putere însemnătatea ex- i După cum reiese din ştirile transmise
cepţională a iniţiativei premierului l de corespondentul din Miami (Florida)
--------------- 1 Redacţia »1 administraţia ziarului :str. 6 Martie 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.LT.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „ l Mai“ - Deva.
