Page 40 - 1962-11

•arn-b.e v a

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA Şoferul l.az&i
Vladimir, de la
mulsocialismului I.M.7.F. Sebeş lu­
crează în coloana
Anul XIV. Nr. 2452 Marţi 13 noiembrie 1962 • IM S Baia de Criş. In
luna octombrie el
O importantă rezervă pentru reducerea consumului de lemn de mină 4 pagini 20 bani a depăşit plamd cu
peste 6000 tone ki­
Vizitele delegaţiei lometrice. .
Sovietului Suprem
In fotografic:
al U.R.3.S. 7ov. Lazăr verifi-
cînd încărcătura.

c  fm a v e a

Congre.val al IIMea al partidului a problema de bază la E.M. Lupeni. In ducţie. Ele au militat totdeauna pen­ D elegaţia Sovietului Suprem al
trasat minerilor din industria carboni­ cursul anilor viitori va trebui să ajun­ tru introducerea tehnicii noi, au luat
feră sarcina să reducă consumul spe­ gem acolo încît 75—80 la sută din can­ măsuri eficace în sprijinul extinderii U.K.S.S. în fru n te cu G. G. A bra-
cific de lemn de mină la 35 m.c. pe titatea de cărbune extras să se extra­ fiecărui sistem de lucru nou. Mineri
mia de tone de cărbune. Pentru duce­ gă metalic, puţind în acest fel reduce comunişti, cum sînt Andrei Nagy, Ioan m ov a continuat luni dim ineaţa
rea la îndeplinire a acestei sarcini, co­ an de an consumul de lemn. Popa, Ioan Ghioancă, Ioan Doboi, An­
lectivul de muncă de la mina Lupeni drei Lucaci şi alţii, s-au situat tot­ călăto ria în regiunea D obrogea,
a întreprins o seamă de acţiuni. Intre PE TEME TEHNICE deauna în fruntea acţiunilor pentru in­
altele, a fost intensificată susţinerea troducerea tehnicii noi. vîzitînd staţiunile M am aia, Efo­
metalică a abatajelor, mijloc sigur pen­ Fireşte, consumul de lemn de mină
tru economisirea lemnului şi creşterea a scăzut mult în această perioadă. De asemenea, în scopul extinderii şt rie sud şi nord, precum şi gos­
simţitoare a productivităţii muncii. Faţă de 48 m.c. pe mia de tone de creşterii eficienţei armării metalice în
cărbune în 1958, am realizat în primele abataje, am acordat o atenţie deose­ pod ăria agricolă de stat Basa- m rnE E E E É Ë m m m m
Primele armături metalice la E. M. trei trimestre din acest an 36,5 m.c. pe bită ridicării calificării muncitorilor, ra b i.
Lupeni au fost introduse în abataje o mie tone de cărbune. Totodată a ştiind că numai oamenii bine pregătiţi
frontale în cursul anului 1958. In acel crescut mult productivitatea muncii, pot folosi eficient armăturile metalice. In cinstea delegaţiei, p reşed in ­ iM n a c u « » -
an, în care armarea metalică avea un salariul mediu, securitatea muncii şi tele Sfatului popular regional
caracter pur experimental, s-au extras s-a micşorat efortul fizic depus de Colectivul nostru de muncă este ho.
31.152 tone din abatajul armat cu mineri. tărît ca în viitor să facă tot ce-i stă D obrogea a oferit un dejun. Plecarea unei delegaţii WAJA NOASTRE
acest sistem. Dacă în anul următor, în putinţă pentru a extinde pe cît po­ D upă a m iaz ă d e leg a ţia Sovie-
în 1959, nu putem vorbi încă de o La realizarea acestor succese o con­ sibil armarea metalică, în scopul rea­ tulul S u p rem al U .R.S.S. a p ă ­ a Marii Adunări Naţionale
aplicare pe scară largă, în 1960 mai tribuţie de seamă au adus-o organiza­ lizării înainte de termen a sarcinii tra­ o§OK§Q3<S<i3cgoh CSCKSCSOOCSC?
mult de 31 la sută din producţie a ţiile de partid din sectoarele de pro­ sate de cel de-al III-lea Congres a! ră sit regiunea D obrogea, plecînd în R. P. F. Iugoslavia
fost extrasă din abataje armate meta­ partidului. cu av io n u l în re g iu n e a B a n a t.
lic. Cantitatea de cărbune extrasă din Despre echipa de dansuri pricepută care lucrează de
abataje armate metalic, a crescut de GH. TLIESCU La in v ita ţia Scupşcinei (Popu­
la 109.903 tone în 1959 la 325.380 tone inginer şef la E. M. Lupeni (A ger p re ş ) lare F ed erativ e a R.P.F. Iugo­ a clubului sindicatelor din mulţi ani în producţie.
în 1960. In această etapă, 1958—1960,
s-au folosit stâlpi de tipul G.H.H. cu Lupeni s-a auzit în toată re­ După ce a trecut perioada
grinzi de fier U şi grinzi din funie.
Descoperirea unei peşteri slav ia o delegaţie a M arii Adu­ giunea. Arta dansului se în­ ăe probă, Maria a fost repar- &
Pentru îmbunătăţirea permanentă a n ă ri N aţionale a R.P. R om îne a
indicilor tehnico-economicî, în anul în raionul Dej vaţă aici încă din fragedă co­ tizată să lucreze singură la r;
1961, pe lîngă stîlpii anterior folosiţi,
s-au introdus în abatajul frontal pe plecat luni la am iază într-o vi­ pilărie. maşină. Comunista Maria Po- j!Ş
înclinare din stratul 18 blocul VI, stîlpî
hidraulici; de asemenea, abatajul a In tim p ce se aflau în p ra c­ zită în R.P.F. Iugoslavia, Cu cîţiva m i în urmă, in rojan, a prim it sarcina din
fost dotat şi cu grinzi metalice în con­
solă, de tipul V.D.U. — 1 S, care au tică la cariera de calcar de la D elegaţia condusă de acad. sala de repetiţii a clubului îşi partea organizaţiei de partid
permis introducerea transportorului
blindat. Prin folosirea grinzilor în con­ C ăciulat, raionul Dej, elevii Şco­ Ş te fan S. Nicolau, vicepreşedinte făcea apariţia o fetiţă, pe a- s-o ajute. Cu m ult calm, ea
solă şi a transportoarelor blindate s-a
trecut la împingerea pneumatică a lii tehnice de geologie din ca­ al M arii A dunări N aţionale, este tuncl elevă în clasa VH-a e- ii dădea explicaţii amănun­
transportorului lîngă front, lucru care a drul gru p u lu i şcolar m inier din alcătu ită din d e p u ta ţii: Nicolae
redus volumul de muncă pentru în­ Baia M are au descoperit o des­ Arm encoiu, P etre B lajovici, Ş te­ lementară. Era cea mai bună ţite cum trebuie să procedeze
cărcarea manuală şi a eliminat ope. chizătură sub păm înt, care s-a fan Boboş, Geo Bcgza, Teodor
raţia de demontare şi montare a trans­ dovedit a fi o peşteră încă ne­ dansatoare din şcoală. Dese­ atunci cină apar fire încru­
portorului. Consumul de lemn, care cunoscută. M arinescu, Nicolae P etre, Zoe Ri-
atunci când abatajul era susţinut în 410 ori venea însă şi la club. li cişate, demiere încurcate sau
lemn, se ridica la 45 m.c. pe mia de In prezent tin erii geologi din gani, S toian Stanciu, G heorghe
tone de cărbune extras, cînd s-au in­ 100 plăcea să admire dansurile ce sculuri pătate. Fata le price­
trodus stîlpii hidraulici şi grinzile de
consolă, a scăzut la 8,15 m.c. pe mia 90 se pregăteau acolo. pea pe toate dar nu reuşea
de tone cărbune extras. Din aceste cifre
se vede că la o producţie de 10.000 70 9 6 ,6 După cîtva tim p s-a prezen­ să-şi îndeplinească norma.
tone cărbune, -economia de lemn de a Nu-şi folosea tim pul în mod,
mină e de peste 200 m.c. to Baia M are fac cercetări am ă­ T im aru, Ş tefan T rip şa şi Viorel ta t la instructor cerîndu-i judicios. Plîngea de ciudă. Co­
să fie prim ită in echipa de munistele, tovarăşele ei de
In cursul anului 1961, producţia din '50 6 8 ,0 n u n ţite p en tru studierea peşterii. î Uibaru. dansuri a clubului. Cererea muncă, nu şi-au pierdut însă
abatajele unde susţinerea s-a efectuai > nu i-a fost respinsă. Repede răbdarea. Au continuat s-o ®
metalic a depăşit o jumătate de milion 40 Ş tirile zile i ajute. Drept urmare fata în­
tone, ajungînd la 43,5 la sută faţă de N. s-a înprietenit cu celelalte cepea să se apropie tot mai
producţia totală din abataje. 30 dansatoare. Toate o înconju­ mult de cifra de plan, iar ca-
\ rau cu căldură. Ii apreciau litatea lucrului său era din S
Anul 1962, cînd în primele 9 luni am talentul şi sîrguinţa. Mai tîr- ce în ce mai bună.
depăşit tonajul extras metalic din 1961, 6 8 ,7 6 4 ,4 Premieră ziu, cină ea se gîndea la pro­
ne va aduce satisfacţie să avem mai » pe ţară fesia pe care avea să şi-o a- Sfirşitul unei zile ăe mun- o
mult cărbune extras metalic decît cu leagă, una dintre fete i-a că a găsit-o pe comunista
lemn. Cifra de 64,4 la sută, cît vom \y 5 6 ,5 Teatrul de Stat Depozif frunfaş pe regiune spus să vină în fabrică. Farcaş Erma la maşina Mă­
realiza pînă Ia finele anului, ne situea­ /N „Valea Jiului“ din riei Pop. Spre acel loc se în­
ză la nivel egal în această privinţă, Petroşani a prezen­ In în trecerea socialistă o rg an izată în cadrul — La „Viscoza“ sîn t multe dreptau şi maistrul Susana
cu ţările cu minerit dezvoltat pe tă- 3 4 ,3 tat sîmbătă 10 no­ în trep rin d e rii regionale C om bustibilul, p e p ri­ fete şi ai să te sim ţi bine, Maghiar şi Constanţa Molăo-
rîm internaţional. <i iembrie a.c. în pre­ m ul Ioc se află, în trim e stru l tre i, depozitul i-au spus apoi şi alte fete. van.
C om bustibilul din P etroşani. Colectivul acestui Lucrul acesta l-a făcut cu­
In cursul anului 1962, exploatarea depozit şi-a realizat planul de desfacere global noscut şi părinţilor. Se temea
noastră, pe lîngă stîlpii G.H.H. de di­
ferite tipuri şi stâlpi hidraulici, a fost mieră pe fură co­ v a lo ric în p r o p o r ţie de 117,4 l a s u tă . C h e ltu ie lile că n-o să-i dea voie. Dar ei — Merge bine fata noastră,
dotată cu 300 stîlpi de fricţiune cu
portanţă constantă de tipul Schwarcz- 5 5 ,6 media „SE CAUTĂ de c irc u la ţie au fo s t re d u s e cu 7 la s u tă , ia r t a ­ nu s-au împotrivit. le-a spus atunci tovarăşa Far­
Radiac III, şi grinzi articulate de tipul
S.IC-100, pentru armare în consolă. UN VINOVAT" xele de locaţie au fost reduse la zero, ceea ce a In ziua următoare, la di­ caş. Iată, astăzi a reuşit să-şi
Aceşti stîlpî au fost experimentaţi cu recţiunea fabricii „Viscoza" îndeplinească planul. Faptul
succes sub tavan artificial în abatajul 20 de Marcel Aymé. p e r m is r e a liz a r e a u n o r e c o n o m ii în v a lo a r e de din Lupeni, Marin Pop s-a acesta, Măriucă dragă, să
nr. 4 Vest din stratul 3 blocul IV, sec­ /
torul III. Regia şi sceno­ 7.197 lei. D e a se m e n e a , p la n u l d e t ă i a t le m n e § prezentat pentru angajare. A marcheze un început bun în
(T15 ,p prim it repartizarea la secţia activitatea to. de viitor.
Cifrele comparative din abatajul 4 do grafia sînt semnate a fo s t în d e p lin it în p r o p o r ţi e de 1 0 2 la s u tă .
Vest, pe perioada cînd s-a armat cu
lemn, cu stîlpi G.H.H. şi cu stîlpi tip de Gheorghe lor- P e n tr u o b ţin e r e a a c e s to r fr u m o a s e re z u lta te * III-a d ep ă n a t." 'în so ţită d e - ...De atunei av, trecut doi
Schwarcz, ne arată clar eficienţa in­
troducerii tehnicii moderne la mina —« dănescu, D. Căpi­ d e p o z itu lu i C o m b u stib ilu l d in P e tr o ş a n i i s -a d e ­ rf m aistrul Susana Maghiar, ani. Numele Măriei Pop a de­
noastră.
l —O ................ ¦ — i — , —a tanii şi Ion Tifor. c e r n a t d ra p e lu l de f r u n ta ş în p ro d u c ţie . © noua angajată a vizitat sec- venit cunoscut mai iutii în
Extinderea şi în viitor a armării me­
talice va rămîne în continuare una din 195Ô 1959 1960 19^ 1962 GHIŢ1U ZENO H ţia în care urma să lucreze secţie, apoi în toată fabrica.
şeful serviciului plan Ia I. R.
Intîlnire a tinerilor majori & şi secţiile vecine. Indemina- Rezultatele muncii ei erau
din oraşul Deva Combustibilul — Deva
LEGENDĂ: x rea cu care lucrau femeile printre cele mai bune. Comu­

ARMAREA CU METAL ® aici, a s t ir nit curiozitatea nistele care s-au ocupat ăe

15 mii tone § Măriei Pop. „Oare, eu voi a- pregătirea ei profesională au

ARMAREA CU D um inică după m asă sala de brichete peste plan 5 junge vreodată să lucrez at.it recomandat-o anul acesta or­
fe stiv ită ţi a Clubului sin d ic a te ­
lor din D eva a găzduit o întîl- Recent, colectivul sectorului a de repede?“ — se întreba ea. ganizaţiei de bază pentru a
ăe prelucrare al prepuraţiei căr­
nire a tinerilor m ajori din oraş. bunelui din Petrila a produs cea Ghicindu-i gînăurile parcă, o deveni candidată de partid.
In fa ţa celor prezenţi procurorul de a 15.000-a tonă de brichete
peste sarcinile de plan. Toto­ !!I fată de alături pe care o cu­ La adunarea generală s-a dis­
Euger W agner a ţinut expune­ dată calitatea (coeziunea) a fost
re a : „C onstituţia, lege de bază îmbunătăţită cu peste 2 la sută noştea de la dansuri, i-a spus: cutat m ult despre sîrguinţa
a RJP.R. — d re p tu ri şi în d a to ­ faţă de normă, iar la preţul de
t o a s e c ă 0 * fc a fi3 ie g a e & te p S s a s i riri“. A u rm at o reuniune tovă­ cost s-au înregistrat economii — Să nu te sfieşti. Şi tu depusă în muncă şi, mai a-
răşească, In pauzele d in tre d a n ­ de peste 1.000.000 lei. vei ajunge să lucrezi aşa. Va les, despre faptul că şi ea se
Colectivul de m ineri, tehnicieni pectiv 10.000 tone de cărbune. su ri, elev ii Ş colii m e d ii J . A. trebui să trăieşti cu acest ocupă am m de pregătirea pro­
şi ingineri din sectorul Iii al Succese frum oase au obţinut şi In fruntea întrecerii s-au si­ gînă şi să depui străduinţă
m inei Lupeni, a ex tras în ziua brigăzile conduse de Ioan G hioan­ K om ensky din oraş, au p rezen ­ tu at schimburile conduse de în muncă. fesională a unor fete venite
de 8 noiem brie a.c. cea d e -a că, Ioan Aslău, D um itru V lad, Covacs Anton, losif Maior, Ilie ăe curind în fabrică. Nu va
40,000 to n ă de cărb u n e p e ste s a r ­ A lexandru Sim o, G heorghe ta t fragm ente dintr-un program Molnar, de la prelucrare şi Şo-
cinile de p lan . O d a tă cu !aceas­ Hom m , N icolae O nişor şi altele. artistic închinat sărbătoririi m a­ Organizaţia de partid din trece m ult tim p poate şi la
ta , m in erii de Ia sectorul III au joratului. folvi Ludovic şi Ion Bubela, ăe secţia Ili-a depănat are o bo­ panoul de onoare vor apare
îndeplinit angajam entul anual. De rem arcat faptul că nici o la uscare. gată experienţă. în educarea num ele, muncitoarelor Lucre-
brigadă nu a răm as sub plan. MIRON SIMEDREA muncitoarelor tinere. Şi Ma- ţia Mocanu şi Rozalia lacob
Succesele obţinute se d atoresc PETRE BORA C. BADUŢA ria Pop a cunoscut preocupa­ ăe a căror pregătire profesio­
în m are m ăsură creşterii ra n d a­ A. MICA corespondenţi corespondent rea organizaţiei ăe partid în nală se ocupă Maria Pop,
corespondent formarea ei ca bună munci­ fata noastră, cum i se mai
m entelor în ab a ta je, care au toare. In perioada de probă a spune în secţie, pricepută atlt
atins 5 tone pe post. Veşti din comuna fost repartizată să lucreze cu
Clopotiva la maşină cit şi la dansuri.
L a rezultatele obţinute cea m al
m are contribuţie au adus-o b ri­ • L a C lopotiva, raionul H a­ Ida Bejenaru, o muncitoare L CIOBAN U
ţeg, s-au construit de curind
găzile de fro n ta lişti conduse de două pătule cu o capacitate to ­
Sabin G hioancă şi C onstantin ta lă de 30 vagoane, In acest
P etre, care au ex tras în a fa ra
sarcinilor de p lan 12.000 şi res­

Buni băieţii/ tractorişt oo¦ scop s-a u c h e ltu it d o a r 3.500 lei
în care in tră şi v alo area ţiglei,
cim entului şi cuielor întreb u in ­
ţate.

• Pentru înfăptuirea la tim p a
construcţiilor zootehnice p lan i­

Cu cîtva timp în ur­ Colectiviştii s-au gîndeau şi tractoriştii fic a te In a c e st a n la G.A.C. O s­ In centrul oraşului Deva a fost dat în exploatare blocul P.T.T.R. Constructorii de la I. P.L.S.T. Rimvreşti, latui C.T.a .
mă, colectiviştii din bucurat şi mai mult strînşi în jurul camio­ trov, tinerii de aici au asigurat Deva, ap. reuşit să execute o lucrare de bii/iiă calitate, in fo to g ra fie : aspect exterioi' al blocului P.T.T.R,
Silvaşul Inferior erau văzîndu-i pe băieţi la nului. îşi dădeau şi ei constructorilor, p rin m uncă p a ­
în mare încărcătură. îşi treabă. Aşa arătură seama ¦cită nevoie are triotică, cărăm ida necesară prin
dădeau seama, că du­ n-au mai avut eu colectiva de ajutorul tran sp o rta rea acesteia la punc­
pă recoltarea culturi­ Brazdele adinei, rea- lor. Atunci, patru din­ tele de lucru. In m od deosebit
lor din acest an, vene şi negre se aş- tre ci: Ion Moldovan, s-au evidenţiat tin erii Petrişor
oricît s-ar fi străduit, terneau pe suprafeţe Ion Miercurean, Du­ R uncan, Iustin O pric, D orin V îr-
singuri nu puteau face din ce în ce mai mari. mitru Sava şi Gheor­ vescu, Zeno D um bravă şi alţii.
fată însămînfărilor şi T ractoriştii nu stă­ ghe Mirea au luat o
arăturilor adinei de teau o clipă. Mai hotărîrc demnă de 0 P entru dezvoltarea sectorului
toamnă ce le aveau bine de 10 zile au de toată lauda: zootehnic, colectiviştii din ace­
de executat. Brigăzile arat şi însămînţal pe laşi sa t şi-au propus să cum pere
de tractorişti ale ogoarele colectivei din — Mergem acasă, In a c e s t a n 20 d e v aci şi 70 v i­
S.M.T. Orăştie ce de­ Silvaş, fără ca vreu­ după ce terminăm, au ţele. Zilele trecute s-au făcu t ul­
servesc raionul Haţeg, nul să ceară să plece spus ei. tim ele cum părări conform p la­
erau angajate în lu­ în raionul Sebeş unde nului stab ilit.
crări la alte unităţi aveau domiciliul. A doua zi, duduitul
agricole. Au apelat a- tractoarelor s-u auzit • La ridicarea construcţiilor în
tunci la ajutorul or­ Iată însă că într-0 din nou, ca în cele­ G.A.C., co lectiv iştii din C lopo­
ganelor locale da sîmbătă seara, de la lalte zile de la veni­ tiv a au p re sta t peste 10.000 ore
partid şi de stal... Miercurea a sosit un rea lor pc ogoarele m uncă p atrio tică. Cu acest p ri­
camion. colectivei din Silvaş. lej au fo st tra n s p o r ta te 50.000
După cîteva zile, pe Fapta aceasta a me­ bucăţi ţiglă, două vagoane cu
uliţa satului a apă­ — De ce a venit?, canizatorilor din Mier­ cim ent, 600 m .c. p ia tră şi s-a
rut primul tractor. In se întrebau oamenii. curea a fost aprecia­ am en a jat sediul gospodăriei.
urma lui au intrat în tă şi admirată de toţi F ru n taşi în această acţiune au
sat alte cinci tractoa­ Curind scopul cu colectiviştii. Cînd ve­ fo st colectiviştii Ian ăş C răciun,
re. Toate venite toc­ care venise maşina nea vorba despre ci Lăscuţ M urar, D um itru Băbău,
mai de la staţiunea era cunoscut în tot sa­ colectiviştii spuneau: Sigism und U ngur şl alţii.
de maşini şi tractoa­ tul: să ducă pentru
re din Miercurea, ra­ o zi tractoriştii în co­ — Buni băieţi, trac­ G rupaj realizat
ionul Sebeş. Cît s-au muna lor. N-a spus toriştii de la Miercu­ de ANA GLIGOR
bucurat atunci colecti­ nimeni nimic. Colec­ rea! şi v a l e n t in d u m b r a v a
tiviştii înţelegeau că
viştii! mecanizatorii au ne­ Şi ca semn al re­
— Iată, spuneau te­ voie de odihnă... Le cunoştinţei faţă de a-
părea însă rău. In a- jutorul dat, colectiviş­
nii. Cită grijă faţă de cest timp, puteau ara tii au făcut fiecăru­
noi, de gospodăria o mare suprafaţă. ia cile un mic dar.
noastră!...
La acelaşi lucru se R. BUDIN