Page 41 - 1962-11

VAG. *
SÄ MANIFESTĂM MAI MTJLTÂ
GRIJA FAŢĂ DEINDEPLINIREA
ANGA1AMENTELOR LUATE
In acest an, colectivului de muncă al
E.M. Vulcan !-au revenit sarcini sporite
faţă de anul trecut. Apreciind posibili­
tăţile care le au, minerii s-au angajat
să dea peste sarcina de plan 31.000
tone cărbune, să sporească randamen­
tul cu 0,025 tone cărbune pe post şi să
îmbunătăţească calitatea cărbunelui ex­
tras.
Cum au fost îndrumaţi şi ajutaţi mi­
nerii pentru îndeplinirea acestor anga­
jamente ? Mulţi dintre delegaţii la con­
ferinţa de dare de seamă şi alegerea
noului comitet pe mina Vulcan care
a avut loc de curînd, au arătat că s-au
obţinut unele succese frumoase privind
îndeplinirea planului de producţie, a
calităţii cărbunelui. Astfel, în fiecare
lună, s-a făcut instruirea agitatorilor
la care se dezbăfea pe larg şi proble­
ma calităţii, în adunările generale ale
organizaţiilor de bază s-au analizat
probleme privind munca desfăşurată de
conducerile sectoarelor, activitatea co­
muniştilor în ceea ce priveşte îmbună­
tăţirea calităţii cărbunelui. Ca urmare,
puşcarea selectivă s-a extins Ia toate
sectoarele, iar la cele două benzi de
claubaj în cadrul separaţiei, alegerea
sterilului se face cu mai multă atenţie.
Munca stăruitoare în această privinţă
n-a întîrziat să-şi arate roadele. In 9
luni, procentul de cenuşă admis a fost
redus cu 1,5 la sută fapt care a adus
o bonificaţie de 6.699 tone cărbune.
Comuniştii care au luat cuvîntul au
făcut o analiză temeinică asupra acti­
vităţii care a desfăşurat-o comitetul de
partid în vederea mobilizării întregului
colectiv la îndeplinirea angajamentelor
luate.
— Am obţinut rezultate bune pri­
vind îmbunătăţirea calităţii cărbune­
lui — spunea tov. Gh. Drob. Consider
însă că s-a muncit mai slab în ceea ce
priveşte îndeplinirea angajamentelor.
Din cantitatea de 23.000 tone cărbune celelalte sectoare să înveţe din această ducerea exploatării, să o tragă cu mai
ce trebuia să-l dăm peste plan pînă experienţă.
în prezent, noi am realizat doar 471
tone. Nu se poate spune că nu a exis­
tat preocupare din partea comitetului
de partid pentru îndeplinirea angaja­
mentului. In analizele ce le-a făcut asu­ Ridicarea tuturor brigăzilor la ni­ activează.
pra conducerii exploatării, indicaţiile velul celor fruntaşe a constituit obiec­ Relevînd faptul că la E.M. Vulcan lu­
ce Ie-a dat organizaţiilor de bază a in­ tul discuţiilor fiecărui comunist înscris crează mulţi mineri cu experienţă înde­
sistat asupra necesităţii realizării anga­ la cuvînt. Ei au arătat că organizaţiile lungată s-a arătat că experienţa bună
jamentelor fiecărei brigăzi sau sector.
S-au luat în acest scop măsuri şi de
către organizaţiile de bază. A lipsit
însă controlul îndeplinirii măsurilor
luate.
Intr-adevăr, deşi în adunările gene.
râie ale organizaţiilor de bază din sec­
toarele 1 şi II s-au discutat probleme ca: rirea raidurilor organizaţiilor de partid
aprovizionarea fiecărei brigăzi cu ma­
terialele .necesare, mersul întrecerii so­ de influenţă, să repartizeze în fiecare
cialiste, totuşi, nu toate măsurile luate
au fost duse la îndeplinire.
— De multe ori pierdem o însemna­
tă cantitate de cărbune din cauza sla­
bei aprovizionări cu lemn şi vagonefe
goale — spunea tov. Laurenţiu Micloş,
de Ia sectorul II. Problema aprovizio­
nării am ridicat-o nu odată la adună­
rile de partid, s-au elaborat şi măsuri,
dar multe din ele, datorită lipsei unui
control eficient nu s-au dus la înde­
plinire.
Aîenfie cuvenită lucrărilor
de p re g ă îire şi deschideri
In cuvîntul lor, delegaţii la conferin­
ţă printre care Mihai Tucaciuc, Ioan
Sfănilă, Ioan Ursa, Ioan Paşca, s-au
oprit asupra modului în care comitetul
de partid a îndrumat conducerea ex­
ploatării în vederea pregătirii frontu­
rilor de lucru şi descinderea de noi
locuri de muncă, deoarece aceste lucrări
asigură îndeplinirea ritmică a planului
de producţie. Aşa cum au remarcat care îşi îndeplinesc angajamentele luate,
vorbitorii, lucrărilor de pregătire şi des. nu sînt larg extinse, să fie cunoscute
chideri, conducerea exploatării nu le.a
acordat atenţia cuvenită iar comitetul
de partid nu a tras-o la răspundere cu
toată hofărîrea. In plenara comitetului
de partid din luna iunie a.c., s-a pus
în discuţie această problemă. S-a con­
G@i mai harnici colectivişti
candidaţi de partid
Din lima februarie de cînd a luat
fiinţă gospodăria agricolă colectivă
„Drumul belşugului“ din Romos, raio­
nul Orăşlie, colectivista Aurelia Ocoli-
şan aproape că n-a lipsit o zi de la
muncă. Fiind numită de către consiliul
de conducere al gospodăriei ca şefă dc
echipă la grădina de legume, ea a do­
vedit prin fapte că merită această
funcţie ce i-a fost încredinţată.
La început n-a avut ce să facă la
grădină, dar omul gospodar găseşte
întotdeauna de lucru şi nu lasă timpul
să treacă zadarnic. încă nu se topise
zăpada şi colectivista Aurelia Ocolişan
se ocupa de asigurarea răsadurilor ne­
cesare. A participat efectiv la amena­
jarea şi însămînţarea paturilor calde.
Prin grija ei s-au asigurat şi răsa­
durile dc tutun pentru cele 20 ha. de
teren ce au fost cultivate cu această
plantă.
Deseori era văzută citind broşuri şi
cărţi cu caracter legumicol, mereu co­
ica sfaturi şi îndrumări cadrelor 'teh­
nice agricole de specialitate despre
felul cum trebuie repícate şi plantate
i ăsadurile şi apoi cum trebuie în­
grijite pentru a da producţii sporite.
Intr-adevăr, Aurelia Ocolişan s-a do­
vedit o colectivistă pricepută în cul­
tivarea legumelor. Echipa legumicolă
condusă da ea a efectuat la timp şi
în condiţii optime toate lucrările ne­
cesare la grădină. Deşi condiţiile cli­
materica n-au fost cele mai prielni­
ce, la multe din culturile dc legume
producţia planificată a fost depăşită.
Aurelia Ocolişan cunoaşte acum mul­
te lucruri folositoare, se interesează
nu numai de munca din gospodărie,
statat că organizaţia de partid de la
sectorul 1 care era mult în urmă, nu a
pus niciodată în discuţia comuniştilor
situaţia lucrărilor de pregătire, nu a
combătut cu' tărie atitudinea unor ingi­
neri şi tehnicieni care au neglijat aces­
te lucrări, socotind această muncă ca
o sarcină secundară. Nepăsarea de care a minerilor, munca cu organizaţiile de
au dat dovadă conducerile sectoarelor masă şi de tineret, disciplina în cîmpul
l, II şi III în aprovizionarea brigăzilor muncii. Pentru eliminarea lipsurilor ce
de la înaintări cu material lemnos şi s-au făcut simţite în activitatea comi­
vagonete goale s-a simţit în realizarea tetului de partid a fost întocmit un
planului. O vină o are şi comitetul de plan de măsuri la realizarea căruia
partid, organizaţiile de bază, care nu s-au angajat toţi delegaţii la conferinţă.
au urmărit cu perseverenţă aplicarea In concluzie, tov. Petru Furdui, mem­
în practică a măsurilor adoptate la bru al G.<3. al P.M.R., prim.secretar al
plenara comitetului de partid. Aşa se Somîtetului regional Hunedoara al
explică faptul că în prezent sectorul I P.M.R., a apreciat activitatea care au
a rămas sub plan la înaintări cu 507 desfăşurat-o comuniştii în ceea ce pri­
m. l., sectorul II cu 146 m.l, iar sectovreuşlte îndeplinirea planului de produc­
îl I cu 244 m.l.
Practica a dovedit că acolo unde or­ trecerii socialiste prevăzut de Congre­
ganizaţiile de partid se ocupă cu
răspundere de efectuarea lucrărilor
de pregătire, rezultatele sînt bune. Or-
Cortferinţ a
organizaţiei de partid
de la Exploatarea minieră
Vulcan
ganizaţia de partid de la sectorul IV
de exemplu, a cerut conducerii tehnice
să repartizeze la aceste lucrări mineri
cu experienţă, bine pregătiţi — mem­
bri şi candidaţi de partid. Aprovizio-'
nate cu cele necesare, brigăzile din
acest sector conduse de cei mai buni
comunişti, şi-au făcut cu cinste datoria.
Planul pe sector nu numai că a fost
realizat, dar şi depăşit cu 109 m.l.
Iată de ce, mulţi vorbitori au cLrut
noului comitet de partid ca în viitor
să îndrume organizaţiile de bază din
A j u î o r concreî b r i g ă z i l o r
rătnsse sub plan
de partid şi-au întărit continuu rîndu-
rile cu cei mai harnici şi destoinici mi­
neri care pun la inimă îndeplinirea sar­
cinilor de plan. In cursul acestui an
au fost primiţi 136 membri de partid
şi 179 candidaţi de partid din­
tre cei mai buni mineri. Dele­
gaţii la conferinţă au arătat că întă­
a permis acestora să-şi lărgească sfera
brigadă membri şi candidaţi de partid
luptători hotărîţi pentru realizarea sar­
cinilor de plan, a angajamentelor luate
în faţa partidului. Gum se explică
atunci că din cele 60 de brigăzi, multe
rămîn sub plan ? O întrebare la care
mulţi şefi de brigadă înscrişi la cu­
vînt au dat răspuns.
Una din principalele lipsuri au ară.
tat ei, este aceea că conducerea sectoa­
relor nu se îngrijeşte de aprovizionarea
tuturor brigăzilor cu materiale şi va­
gonefe goale, n-a existat o preocupare
de seamă faţă de crearea celor mai
bune condiţii de muncă.
Aşa cum au spus vorbitorii, brigăzile de
mineri nu beneficiază întotdeauna de
ajutorul ccncmt al conducerii tehnice,
neasigurîndu-li se condiţiile necesare
unui regim dc lucru cu două câmpuri
pe schimb. Rău este şi faptul că meto­
dele bune de lucru ale brigăzilor frun­
taşe conduse de comunişti cura sînt
Gheorghe Drob, Mihai Tucaciuc şi alţii,
de toţi şefii dc brigadă pentru a le apli­
ca. Faţa de ritmul încetinit în care lu­
crează unele brigăzi de mineri noul
comitet de partid ales, trebuie să ia
măsuri eficace în scopul realizării obiec­
tivului de două fîşii la zi, ceea ce va
y tele s-a arătat că în afara lipsei de
ci şi de viaţa obştească a satului. Hăr­
nicia colectivistei Ocolişan este aprecia­
tă de toţi membrii gospodăriei. To­
varăşii din biroul organizaţiei de partid
a G.A.C. au discutat de mai multe
ori cu ea, arătîndu-i scopul luptei
partidului nostru, politica sa actuală.
Aurelia Ocolişan a înţeles ţoale aces­
tea şi vrînd să contribuie mai mult
decît pînă acum la înfăptuirea politicii
partidului, a cerut organizaţiei de ba­
ză să-i pună în discuţia adunării ge­
nerale cererea sa de primire în rîndul
candidaţilor de partid.
Tovarăşa Ocolişan nu este însă sin­
gura colectivistă din G.A.C. Romos ca­
re a cerut în ultimul timp să fie pri­
mită în rîndurile candidaţilor de par­
tid.
Ulterior au cerut să fie primite
candidate de partid şi alte colectiviste
din echipa legumicolă, printre care
Saveta Muntean, Terezia Stoica care
au lucrat împreună cu Aurelia Oco­
lişan.
Organizaţia 'de partid 'din gospodă­
rie a mai primit apoi in rîndul can­
didaţilor de partid pe utemistul Rudolf
Waller, unul din cei mai harnici co­
lectivişti.
Pe drept aivîrit se poale spune că
toţi cei 8 candidaţi dc partid primiţi
în ultimele luni ele către organizaţia
de bază din gospodărie sînt printre
cei mai buni şi mai harnici colecti­
vişti. !Aceasta dovedeşte grija, preocu­
parea şi huna orientare a biroului or­
ganizaţiei de bază pentru întărirea
în continuu a rîndurilor organizaţiei
de partid.
'A. ZAHARIA'
face ca randamentul pe post să crească
şi deci să se creeze posibilitatea înde­
plinirii angajamentelor luate.
-k
Gonfcrinţa de partid a dezbătut şi
alte probleme privind întărirea vieţii
interne de partid, educarea comunistă
ţie şi al obiectivului de seamă al în­
sul al IlI-lea al P.M.R. : calitatea pro­
duselor. A evidenţiat de asemenea fap­
tul că în acest an organizaţiile de bază
s-au preocupat de întărirea rîndurilor
lor cu cei mai buni mineri.
Comitetul de partid, organizaţiile de
bază, a spus de asemenea vorbitorul,
puteau face mai mult în direcţia scoa­
terii brigăzilor de sub plan, a muncii
pentru îndeplinirea angajamentelor lua­
te, a reducerii preţului de cost şi a
creşterii productivităţii muncii.
Privind munca de viitor a comitetu­
lui de partid şi a organizaţiilor de bază,
vorbitorul a subliniat că este necesar
să se îmbunătăţească controlul de
partid asupra măsurilor luate, organi­
zaţiile de bază să facă o analiză mai
temeinică privind problemele de pro­
ducţie, ale vieţii de organizaţie şi să
ia măsuri eficiente care să conducă la
eliminarea lipsurilor existente. Comite­
tul de partid nou ales trebuie să în­
drume cu mai multă competenţă con­
multă hotărîre la răspundere atunci
cînd se manifestă anumite deficienţe,
să imprime fiecărui secretar de organi­
zaţie de bază răspunderea pentru în­
treaga activitate din sectorul în care
trebuie extinsă Ia toate brigăzile care
nu-şi realizează planul. O importanţă
mare va trebui să acorde în viitor co.
miteful de partid obţinerii unei viteze
sporite de avansare, cerînd conduce­
rilor exploatării şi ale sectoarelor să
asigure condiţii bune de muncă fiecă­
rei brigăzi.
Indicaţii preţioase au fost date în di­
recţia îmbunătăţirii conducerii şi îndru­
mării organizaţiilor de U.T.M. şi sindi­
cat, îmbunătăţirii vieţii interne de
partid, întăririi legăturii organizaţiilor
de partid cu masa de oameni, şi întă­
ririi disciplinei — probleme cărora
noul comitet de partid ales va trebui
să le acorde toată atenţia.
Perfecţionîndu-şi neîncetat metodele
de conducere a economiei, sporind com­
petenţa şi spiritul de răspundere, co--
mitetul de partid, organizaţiile de
bază, îşi vor putea aduce o contribu­
ţie tot mai însemnată la înfăptuirea
sarcinilor ce stau în faţa E.M. Vulcan
pe anul 1963.
Avem toată convingerea — a spus
îri încheiere vorbitorul — că harnicul
colectiv dé mineri din Vulcan, urmă­
rind exemplul şi pilda comuniştilor, vor
dovedi prin fapte că luptă în mod nea.
bătut, cu entuziasm şi abnegaţie pen­
tru înfăptuirea sarcinilor trasate de
partid.
S. C-ERBU măresc cu atenţie şi satisfac­
„ C m for^e sp o rite Ia lu p ta p e n tru
r e c u p e r a r e a răim iRierfi îis sârm ă44
Sub acest titlu ziarul nostru a pu­
blicat în numărul 2.408 din 22 sep­
tembrie anul curent o pagină pri­
vind principalele cauze care au deter­
minat rămînerea sub sarcinile de plan
a laminorului bluming de la Combina­
tul siderurgic Hunedoara. Printre al­
oţel lingou — aspect întîlnit îndeosebi
în primul trimestru al anului — ră-
mînerile în urmă se datoresc unor
deficienţe proprii ale secţiei şi con­
ducerii combinatului. Slaba preocupa­
re pentru sporirea productivităţii la­
minorului, neglijarea părţii de între­
ţinere, desele defecţiuni ale instala­
ţiilor, ca şi nerespectarea graficului
de reparaţii a cuptoarelor adînci dc
către secţia cuptoare industriale a
combinatului, neasigurarea blumingu-
lui cu piesele de schimb necesare, a-
provizionarea defectuoasă a laminoru­
lui cu lingouri calde au fost cîteva
din cauzele care au determinat ne-
realizarca planului dc producţie.
Analizînd această situaţie conduce­
rea Combinatului siderurgic Hunedoa­
ra ne aduce la cunoştinţă că cele re­
latate în pagina respectivă sînt jus­
te, menţionînd că nerealizarca pla­
nului la bluming este „consecinţa lip­
surilor şi deficienţelor care s-au ma­
nifestat în activitatea colectivului şi
în special a factorilor de conducere
din secţia bluming“. In continuare se
arată că au fost întocmite, pentru
fiecare subsecţie a laminorului, pla­
nuri de măsuri concrete, menite să
ducă la îmbunătăţirea situaţiei.
Urmărind la faţa locului felul in
care au fost realizate prevederile a-
cestor planuri se constată că marea
lor majoritate au fost înfăptuite, fapt
care s-a reflectat pozitiv în activitatea
colectivului laminorului.
La subsecţia cuptoare adînci, bu­
năoară, graficul de reparaţii plani­
ficate a fost respectat şi chiar depă­
şit, reparîndu-se în plus trei cuptoa­
re, De asemenea pentru ca trenurile
DRUMUL SOCIALISMULUI
TJn nou bloc cu 36 apartam ente a fost dat de curlnd In fo­
losinţa oamenilor muncii din oraşul Brad.
m -.
învăţătoarele din Meria
Aşezată pe malurile Cernei,
comuna Lunca Cernii numără 12
sate. Pe vremuri, aici, pentru
toate cele 12 sate existau doar
doi învăţători; doi învăţători
care Păţeau cărările munţilor
mergînd de la un sat la altul
să înveţe pe copii cum se ţine
creionul în mină. Ce învăţătură
se putea face în astfel de con­
diţii ? Răspunsul îl găsim în
statisticile vrem ii —¦ peste 1.500
de analfabeţi în Lunca Cernii.
Astăzi, în cele 12 sate există 12
şcoli şi 26 de cadre didactice.
...Situată pe o coamă de mun­
te, la peste 1.000 m. altitudine,
Meria e imul din satele comu­
nei. Din Lunca Cernii la Meria
e cale de aproape două ceasuri.
Ca să ajungi aici trebuie să iei rectoarea şcolii, şi Anişoara Po­
pieptiş muntele, să urci pînă sus pescu sînt de 3 ani în învăţă-
unde se află aşezarea merieni- m în t; Maria Meleca de mai p u ­
lor. Odată ajuns sus, uiţi greu­
tăţile urcuşului. Casele noi, din
cărămidă, cu muşcate la feres­
tre, şcoala mare şi luminoasă, te
întîm pină vesele. Şcoala e o clă­ în casele oamenilor, ori lingă a-
dire impunătoare, cu numeroase paratul de radio, cele 4 învă­
încăperi, cu geamuri mari. Pe
faţada ei o fir m ă : „şcoala de
8 ani din satul Meria“. Şcoală
de 8 ani la Meria ? Ba, şcoală de
8 ani la M eria; şcoală la care
învaţă 116 copii din Meria, din
Leontin şi din Poeniţa. Aici în­
vaţă copiii patru tinere învăţă­
to a re: ionica Florescu, Anişoa-
ra Popescu, !Maria Meleca şi E-
lena Georgescu. Nu s-au cunos- tite de profesia lor, stim ate şi
cut pînă pe aceste meleaguri. respectate de elevi şi oamenii
Aici s-au văzut pentru prima satului, patru utem iste care
dată şi s-au împrietenit...
...E ora 1. Clopoţelul a sunat.
Copiii se îndreaptă voioşi spre
casă. Din prag învăţătoarele ur­
ţie paşii copiilor. S-au despăr­
de turnare, în ciclul lor de tran­
sport, stripare şi introducere în blu­
ming să se încadreze în graficele sta­
bilite, a fost numit pe fiecare schimb
un om care are datoria să urmăreas­
că acest lucru. In felul acesta lingou­
rile au fost introduse în cuptoare la
o temperatură mai ridicată. S-a urmă­
rit pe de altă parte reducerea orelor
Pe urmele
materialelor publicate
de funcţionare în gol a cuptoarelor
prin încărcarea lor imediată după
descărcare sau curăţire, respectarea
strictă a reviziilor macaralelor Tiegler.
Măsuri bune s-au luat şi la linia
de laminare. Au fost modificate şi
recondiţionate jghiaburile şi planul în­
clinat de sub cajă pentru înlăturarea
opririlor cauzate de blocarea acestora,
s-a asigurat o rezervă permanentă de
cilindri m ontaţi; pentru mărirea pres­
taţiei cuţitelor de tăiat la foarfecă de
1.000 tone s-a trecut la folosirea unor
noi cuţite, dintr-un oţel special (aceste
cuţite au o durabilitate de circa 10
zile, faţă de 2-S zile cît aveau îna­
inte).
Progrese frumoase s-au înregistrat
în ce priveşte activitatea ajustatului*
Dacă în urmă cu o lună şi jumătate
acesta era aproape în permanenţă
blocat, în prezent, datorită reorgani­
zării spaţiului de depozitare, ajusta-
jul a fost descongestionat. In plus, au
fost amenajate încă trei mese de cură­
ţire a laminatelor, a fost mărit fron­
tul de încărcare pentru expediere, prin
folosirea în acest scop şi a traveei nr. 8,
s-au organizat echipe speciale pentru
întreţinerea mecanică şi electrică a
macaralelor Pratzcn, Bună e şi măsu­
ra privind predarea caldă a blumuri­
lor la laminorul de 650 mm. în cam­
paniile dc laminare a ţaglelor,
mm
ţit pînă miine de Aurelia şi Vio­
rica Lupulescu din clasa IlI-a,
de Trandafir Zepa din clasa
IV-a, de Achim Scorobete din
clasa V-a, de Viorica Sălăjan
din clasa, a VI-a, de toţi copiii.
Dar o dală cu aceasta activitatea
lor nu a încetat. După-masa le
aşteaptă alte treburi tot atlt de
im p o rta n te: o şedinţă cu pă­
rinţii o discuţie cu femeile la un
cerc de citit, o întîlnire cu depu­
tatul Ion Bumbescu in care se
pun la cale probleme gospodă­
reşti, o consultaţie cu gestiona­
rul cooperativei, Simedru Sco­
robete, privitor la o nouă co­
mandă de mărfuri pentru me-
rieni etc. Ionica Florescu, di­
ţin, iar Elena Georgescu din
anul acesta. Pentru ele munca
este o preocupare principală.
După orele de clasă, la şcoală,
ţătoare pot fi deseori văzute în
mijlocul sătenilor. O lectură
dintr-un ziar, dintr-o carte sau
revista „Săteanca“, o audiţie co­
lectivă la radio, o seară in ca­
re se dau oamenilor diferite sfa­
turi, sînt cîteva din preocupă­
rile extraşcolare ale tinerelor
învăţătoare din Meria.
...Patru învăţătoare îndrăgos­
muncesc cu abnegaţie acolo sus,
în vîrful muntelui, la Meria,
pentru luminarea copiilor şi a
oamenilor de aici.
PETR E FARCAŞIU
corespondent
Avîndu-se în vedere deficienţele în-
tîmpinate la laminarea secţiunilor şi
lungimilor dificile, s-a întocmit pentru
luna octombrie un program de eşalo­
nare a lor pe zile şi schimburi, aşa fel
îneît ele să nu afecteze realizările can­
titative. De asemenea pentru preîntîm-
pinarea anumitor strangulări, zilnic, la
nivelul direcţiei generale se analizea­
ză activitatea secţiei luîndu-se opera­
tiv măsuri.
In general se poate aprecia că la
laminorul bluming al C.S.H. lucrurile
au început să se îndrepte. Totuşi încă
mai persistă unele deficienţe care vor
trebui lichidate de urgenţă. Este vor­
ba îndeosebi de pregătirea pieselor dc
rezervă necesare reparaţiilor, de res­
pectarea strictă a graficului de circu­
laţie a vagoanelor navetă, de întoc­
mirea în continuare a programului de
laminare a secţiunilor scurte. Şi, lu­
cru absolut necesar, se impune ca aju­
torul dat secţiei de conducerea com­
binatului să nu se oprească la măsu­
rile luate, ci să continue şi în vii­
tor. De asemenea e necesar ca în ca­
drul secţiei, comitetul de partid, con­
ducerea tehnică să urmărească cu tot
mai multă perseverenţă lichidarea aşa-
ziselor „mici deficienţe“, să mobili­
zeze toate forţele de la bluming la
lupta pentru recuperarea rămînerii în
urmă.
•k
Ea redacţie, o dată cu răspunsul
conducerii combinatului a sosit şi cel
al Comitetului orăşenesc dc partid din
Hunedoara. Spre regretul nostru în el
nu se face altceva decît să se repete
cele cuprinse în răspunsul combinatu­
lui. In pagina respectivă ziarul a cri­
ticat o seamă de aspecte negative din
activitatea comitetului de partid şi a
organizaţiilor de bază dc la bluming.
Ăr fi fost bine dacă comitetul orăşe­
nesc ar fi analizat situaţia respectivă
şi ar fi comunicat redacţiei măsurile
luate' rA. JURCA'
¦L. ’»M».iijjiCTa<Mi^MM?«JA8fe53ióLgI3aceS,aKiai8TMMIMBa35 Nr. 2452
<& E IM \
(!?adio- viaţa culturală a satului contem­
poran ; 20,10 Melodii de dragoste
14 NOIEMBRIE 1962 de compozitori romîni ; 20 30 T ri­
PROGRAMUL 1 : 5,07 Muzică dc buna radio : Intr-ajutorarea socia­
estradă; 5,40 Jocuri populare ro- listă — trăsătură a relaţiilor noi
mîneşti ; 6,07 Cîntece colhoznice; în G.A.C. ; 20,40 Suita a Il-a dc
6,20 Emisiunea pentru sate : îndru­ Acbim S to ia; 21,15 Interpreţi de
mări pentru legumicultori ; 6,S0 muzică uşoară (reluare); 22,00 „Pa­
Muzică uşoară interpretată la ha- gini din muzica preclasică“ — Ars
vaiană; 6,45 Salut voios de pionier; Nova în Italia (sec. XIV) ;
7,10 Prelucrări corale ; 7,S0 Sfatul @inema
medicului : O reionul; 7,35 Anun­
ţuri, m uzică; 7,45 Cîntă orchestra
populară a G.A.C. din comuna Bo- DEVA : O viaţă — cinematogra­ 1
lintinul din Deal, regiunea Bucu­ ful „Patria“ ; HUNEDOARA : La
reşti ; 8,00 Sumarul presei centra­ 30 de ani — cinematograful „Vic­
le ; 8,08 Muzică uşoară ; 8,30 Mu­ toria“ ; SE B E Ş: Revista de la mie­
zică din opere; 10,00 Teatru la zul nopţii — cinematograful „Pro­
microfon „Prietena mea Pix“ Sce­ gresul“ ; Start către necunoscut —
nariu radiofonic de V. Em. Galan; cinematograful ,M. Sadoveanu" ;
11,37 Muzică instrum entală; 12,00 P E T R O ŞA N I: Călătoriile lui Guli-
Muzică de estradă interpretată de ver — cinematograful „Al. Sahia";
orchestre rom încşti; 14,00 Concert
de prînz ; 15,00 Prelucrări de fol­ Oameni si fiare — seria I-II —
clor, de compozitori din ţări socia­
liste ; 15,30 Selecţiuni din operete ; cinematograful „7 Noiembrie“ ; A L ­
16,15 Vorbeşte Moscova! ; 16,45 BA IU LIA ; Teroare în munţi —
cinematograful „Victoria“ ; Nopţile
Valsuri de compozitori rom îni; Cabiriei — cinematograful „23 Au­
17.10 Cîntece de luptă ale negri­ gust“ ; ORAŞ7 IE : Soare şi umbră
lor din S.U.A. interpretate dc Hary — cinematograful „V. Roaită“; Co­
Belafonte; 17,30 „Prietenii lui Do- medianţii — cinematograful „Flacă­
• Re-Mi“; „Fluieraş de soc“ (folclor ra“ ; S IM E R IA : Şoferii iadului —
din Ţara Oaşului) ; 19,00 Jurnalul cinematograful „I. Pinlilie“ ; H A ­
satelor; 19,25 Cîntă formaţia de Ţ E G : Raze pe gheaţă — cinema­
muzică uşoară condusă de Enrico tograful „Popular“ ; BRAD : 49 de
Fanciotti ; 19,40 Rom anţe; 20,15 zile în Pacific — cinematograful
Cîntece şi prelucrări corale de Du­ „Steaua Roşie“ ; LONEA : Tom de­
mitru Botez ; 20,30 Noapte bună, geţelul — cinematograful „Mine­
rul“ ; T E IU Ş ; Şoferii iadului —
copii: „Patru povestiri“ de Lev cinematograful „V. Roaită“ ; IL1A ;
T olstoi; 20,40 Din viaţa de con­ 'Agrafa albă — cinematograful „Gh.
cert a Capitalei ; 21,15 Scriitori la Doja“ ; APOLDUL DE S U S ; Vir-
m icrofon: Ce aveţi pe şantierul dv. sta dc aur a comediei ¦— cinema­
de creaţie?; 21,30 Muzică populară tograful „23 August“i
romînească cerută dc ascultători.;
23.10 Călătorie m uzicală; PRO­ 03(tldi.it
GRAMUL II : 12,10 Recomandări
din program ; „12,45 Din muzica po­ mde&PoL&qie
poarelor ; 13,15 Carnet de repor­
ter : In vizită la Arhivele sfatului; PENTRU 24 ORE
13,25 Uverturi şi potpuriuri de es­
tradă ; 14,30 Muzică din opere ; Vreme schimbătoare cu cerul tem­
15,00 Muzică distractivă ; 15,30 Noi porar noros. Vor Cădea ploi slabe lo­
înregistrări muzicale primite din cale. Temperatura va fl cuprinsă
partea Radioteleviziunii Sovietice“; ziua între 10 şi 15 grade, iar noap­
16.10 Muzică de estradă; 16,50 tea între 3 şi 8 grade. Vîntul va
Curs dc limba rusă ; 17,00 Cuple­ sufla potrivit din sud-est rotindu-se
te, duete comice şi coruri din ope­ apoi din vest.
rete ; 7,30 Sfatul medicului : OreJ
io nul; 17,35 Anunţuri, reclame, PENTRU URMĂTOARELE
muzică ; 18,05 Muzică populară din 3 ZILE
A rdeal; 18,35 Muzică uşoară din
ţările Americii L atin e; 19,00 Mi- Vreme schimbătoare cu cerul va­
crofoiletoane; 19,30 Imagini din riabil. Temperatura instabilă.
5®®©©©©®©©©®®©®®©®©®©©®»
UN AUTOTURISM
„S K O D An
puSefi obfine jucînd la
ÍPR0H0EXPRES
la c o n c u rs u rile
din 14, 21 şi 2 8
noiem brie 1962.
Cu o singură va­
ria n tă şi un bilet
SPORTEXPRES
se p oate obţine
UN AUTOTURISM a p e l Ia o r a I n d ic a tă (!§j!
de dvs., re zu ltatele f |j
„ S K O D A ii pronosport, pronocx- 7/
p reş si loto.
«©©©©©©©©©©©©O©©©®®©®®®©.
jr
Gospodări» agricole colective?»
U rm a ţi exem plul g o sp o d ăriilo r colective din GîrOova, raio n u l ţ
Sebeş şi M ihalţ, raio n u l Alba, şi i
C O N T R A C T AŢI \
CU ÎN C R E D E R E *
--------------------------------------------------- - >
(®ultio-ama
de. tu hm. \
pe suprafeţe convenabil e j
O bţineţi astfel Im portante v e -)
n itu ri su p lim en tare b ăn eşti şi i
beneficiaţi de avansuri la con- >
fractare. j
A cţiunea de co n tractare incc- '
pe în curînd. p
D ate suplim entare p rim iţi de '
la personalul în trep rin d erii de )
cu ltu ra şi ferm en tarea tu tu n u - ţ
1Iui O cna M ureş, p re c u m şi de la co n siliile ag rico le ra io n a le.
h
r-*r~yp j
DIRECŢIA DE SISTEMATIZARE, ARHITECTURA 1
1
Şl PROIECTAREA CONSTRUCŢIILOR HUNEDOARA 1
]
D. S. A. P. C. 1
1
cu sediul în Deva str. Doria nr. 12-14, 1
telefon 602 - 501 — 202 i1i
A H iA JE iSis 3
1
-— in g in eri e le c tro m e c a n ic i şi e n e r . 1
]
getâcieni
31
— ingineri consfrudori
—* ge©i©gs p en tru a d iv if a t e s de fe - 1]
re n §S la b o ra to r 1
3
In g in e ri !©p@m@§rS 3
3
tehnicieni topom etri 3
3
La angajare se asigură condiţii corespunză-]
[toare de cazare. i
lU h W U l J i U J i . r,