Page 44 - 1962-11
P. 44
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VM
Pentru muncitorii
din oraşul Ltipeni,
în fiecare an se
j Anul XIV. Nr. 2453 j Miercuri 14 noiembrie 1962 4 pagini 20 bani construiesc n o i
blocuri de locuinţe.
In fotografie: Un
nou bloc cu 32 a-
Sfîrşitul anului să n© găsească cn planul Realizări ale ceferiştilor partamcnte dat re
depăşit ia toţi Indic»! ? cent în folosinţă.
activitate Cu planul anual îndeplinit
n ate dTapele de secţie şi b rig ad ă 1
fru n ta şă pe uzină. In trim estru l L T a d ata de 1 noiem brie a.c.colectivul reviziei de vag o an e)
III, sp re exem plu, aceste d istin c
ţii au fo st p rim ite de colectivul l jL J S im e r ia - tr ia j, a r a p o r t a t c ă p la n u l p r o d u c ţie i g lo b a le p e ]
secţiei tu rn ăto rie, de b rig ad a
Cu ocazia dezbaterii D irecti condusă de Eugen H aintz, de la ( în treg u l an a fo st în d ep lin it în p ro p o rţie de 103 Ia sută. Indi- '
v elo r C.C. al P.M .R. cu p riv ire secţia construcţii m etalice şi de
la criteriile prin cip ale ale în tre brigada nr. 2 de la secţia tu rn ă i cativul revizii şi m ici re p a ra ţii la vagoane a fost în deplinit în .
cerii socialiste, colectivul Uzi torie.
nei de re p a ra t utilaj m inier din p ro p o rţie de 100,50 la su tă , ia r cel p riv in d re p a ra ţii cu d etaşa - -
Petroşani s-a a n g a ja t: C it priveşte consfătuirile de
producţie, ele sîn t p re g ătite din 1re a vagoanelor de m arfă în p ro p o rţie de 134 la sută. >
— să îndeplinească planul p ro tim p şi pe cele m ai p rin cip ale
ducţiei globale şi m arfă in 11 problem e. O am enii au astfel po t Aceste frum oase realizări se datoresc în prim ul rîn d b u n eiţ
lu n i; sib ilitatea să vină cu propuneri
preţioase, care sînt luate în stu 1 organizări a locurilor de m uncă, întrecerii socialiste d esfăşurată ;
— să sporească productivita diu şi aplicate.
t e a m u n cii cu 1,5 la s u tă p r in )cu însufleţire de turele de serviciu şi echipe de lucru. )
extinderea m ecanizării şi îm bu M işcarek de inovaţii a fost şi
n ă tă ţire a organizării producţiei; ea im pulsionată. A ceasta prin j. In f r u n te a în tr e c e r ii s -a s it u a t t u r a c o n d u s ă de c o m u n istu l A rătări adînci
întocm irea unei tem atici bine pe toate sMpeafeţele!
— să reducă preţul de cost la gindite şi acordarea unui sprijin ] G heorghe Ştefanovici, ech ip a de re p a ra ţii condusă de Ilie T u r-) ŞTIRILE l î l O ]
p ro d u c ţia m a rf ă cu 1.050.000 lei; substanţial inovatorilor în m un
ca lor. D rept urm are, p rin ino j- d ă ş a n , lă c ă tu ş ii d e re v iz ie V io re l C hiciu, M ihai M atei, N ico lae
— să îm bunătăţească calitatea vaţiile aplicate p în ă în prezent,
p ro d u c ţie i... s-a realizat o econom ie de pes < Irirn ie, lă c ă tu ş ii de r e p a r a ţi i V. H a n g iu c N. P o p a II, I. S ta n c îu , 3 !*
te 300.000 lei.
Pentru traducerea în v iaţă a ¦V. S ev er, lă c ă tu ş ii de f r în ă a u to m a tă A v ra m B ed ea, N elu B o g d a n i In sprijinul minerilor j
an g ajam en telo r, conducerea uzi Cel m ai im portant însă
nei, sub în d ru m area com itetu este faptul că periodic, com ite f si alţii. s
lui de p artid , a în to cm it un plan tul de p artid a an alizat în şedin
m inuţios de m ăsuri tehnico-or- ţele sale cele m ai arzăto are as t' * Au terminat ogoarele î n g r ă ş a t o s u p r a f a ţ ă de 45 h a., Sectorul 10 al depozitului de lem- \
ganizatorice, privind dezvolta pecte ale procesului de produc dînd cîte 20 tone gunoi de g rajd | ne de mină care deserveşte exploa- ţ
rea cap acităţii de producţie, ri ţie. Astfel, au fo st an alizate p re L electivul de m uncitori şi tehnicieni de la districtul L 7 ) de toamnă Ia h ecta r. ţările Petrila, Lonea, Aninoasa şi j
d icarea nivelului teh n ic al p ro ocuparea conducerii tehnico-ad- yJ S îm eria-triaj a obţinut lună de lună realizări frum oase),
ducţiei, o rg an izarea m uncii şi m in istrativ e pen tru realiza-rea
îm bun ătăţirea condiţiilor de lu sarcinilor de plan, problem ele ?in în trecerea socialistă. A stfel, planul anual al re p a ra ţiilo r p e -) Term inând de în săm în ţat o r Rămaşi în urmă Dîlja obţine în fiecare lună impor
cru. Aşa se face că a fo st am e - riodice a liniilor de pe întreaga rază de activitate a districtului) zul pentru boabe, orzul pentru tante succese. Pentru buna desfă
n ajat un atelier de rep araţii ca preţului de cost, productivităţii m asă verde, m ăzărichea şi ce
pitale, d o ta t cu to a te cele nece m uncii şi calităţii producţiei. a fo st în d e p lin it la 10 n oiem brie a.c. D esfăşu rîn d o m uncă de c a . ) lelalte culturi de păioase, m e P otrivit prevederilor p lanului şurare a muncii minerilor, muncito
sare. In prezent se lucrează la D atorită acestui fap t s-a putut Iita te su p erio ară, cu ocazia re c e p tio n ă rilo r făcute, to a te liniile ^ canizatorii de Ia gospodăriile de p roducţie, co lectiv iştii din
prelungirea halei turnătoriei. A m enţine o ritm icitate în reali au fost calificate cu „fo arte IVne“. P este p lan au fo st re c o n d i.) agrico le de s ta t din C ălan şi Sebeş trebuie să execute în rii din cadrul depozitului sc stră
fo st îm b u n ătăţit sistem ul de ali zarea şi depăşirea indicilor de ţio n ate din m aterial vechi 350 bucăţi cale îngustă, p en tru li- ^ M intia au trec u t de îndiată la e-
m en tare cu energie electrică a plan. : n ia A lba lulia—Z latna. P rin tre fru n taşii districtului sîn t rae. ) xecutarea arătu rilo r adinei de to am n a aceasta aTături adînci \ duiesc să-şi facă datoria în mod cît
cuptoarelor de topit. S-a extins ( s e ria s ii n H n e în a H fle c a le C o n s ta n tin P a n to fa r iu , A m brozie F i-1 toam nă. D atorită folosirii tra c
tu rn a re a în coji de bachelită. A îndrum area perm anentă de ^zeşan şi Em il G roza. p e 500 ha. mai conştiincios. Astfel, în luna oc
fost extinsă m unca în acord. către com itetul de p artid a acti
Preţul de cost şi consum urile v ităţii econom ice a în tre p rin P ină acum insă, deşi tâm pul iornbrie au fost descărcate la tiinp J
specifice au fo st defalcate pe derii, traducerea în v iaţă a m ă este înaintat, nu s-a executat
secţii ş.a.m .d. In felul acesta surilor teh n ico -o rg an izato rice şi a c e a stă lu c ra re d ecit p e 40 ha. fără a intra în locaţie 349 de vagoa- i
s-au creat condiţiile tehnice pen im pulsionarea întrecerii socia R ăm înerea în urm ă îşi găseşte
tru ca planul să fie realizat şi liste au făcu t ca d upă 10 luni toarelor la întreaga lor capaci explicaţia în slaba organizare a ne cu diferite materiale. Cele mai \
dep ăşit la to ţi indicii. de activitate din acest an, co ta te şi a tim p u lu i bun de lu m uncii, în nefolosirea raţională
lectivul U.R.U.M.P. să în re g is lU uJuJw /tJU U fcJl t/U üU buhe rezultate le-au obţinut echipele j
C om itetul sindicatului, la rîn - treze succese de seam ă. Planul
dul său, a fost îndrum at să o r producţiei globale şi m a rfă a conduse de comuniştii Dumitru Din- S
ganizeze m ai bine întrecerea so fo s t d e p ă ş it cu 11,97 şi re s p e c
cialistă şi consfătuirile de p ro tiv -13,20 la sută. P ro d u c tiv ita 33.796 vdgoane-ore Pe băncile şcolii cru, ei au reuşit ca pină la 12 că şi Nicolae Greţescu. {
ducţie. Astfel, în trec erea a fo st tea m uncii a crescut, fa ţă de cea
o rg an izată în tre secţii, brigăzi p la n ific a tă , cu 9,12 la . sută. R e economie şi in producţie noiem brie să execute această FR. BARANYI j
şi in d iv id u a l (d u p ă p ro filu l sec-, butul în re g istra t este sub cel ad lucrare pe întreaga suprafaţă
ţiilor). C riteriile principale con m is la to ate categoriile de p ro şi Ia în trea g a lor ca p acitate a Expoziţie
stau in re a liz a re a angajam ente duse. In ce priveşte econom iile Colectivul d e m u n că al s ta îm b ătă, 10 noiem brie a.c., în de 250 şi re sp e c tiv 352 h a. tractoarelor. Ia tă u n exem plu
lor la producţie, p re ţ de cost şi la preţul de cost al producţiei A vansate cu arătu rile adînci
calitate. Pentru urm ărirea lor, m a r f ă se rid ic ă la p e ste 1.847.000 ţiei Sim eria-călători, desfă- sala şcolii personalului care dem onstrează cu prisosinţă d e arfă culinară
în secţii s-au afişa t grafice pe lei. de to a m n ă s în t şi G.A.S. din acest lucru. Ieri, deşi a rătăto a
care se înscriu rezultatele obţi ş u rîn d la rg în tr e c e r e a s o c ia lisC .F.R . d in s t a ţ i a S im e ria c ă lă Apoldul de Sus şi Boz unde a- rele ceasornicului indicau ora 9 La Hunedoara. în sala restau
nute. La secţia m ecanică ase D upă cît se vede angajam en- ceastă lucrare va fi te rm in a tă in şi 10 m in u te , cinci din cele 13 rantului Metalul, recent renovat,
m enea grafice există la fiecare tele luate la începutul anului se t ă p e n tru în d e p lin ir e a şi d e p ă ş ito ri, în tr - u n c a d ru fe stiv , s-au cel m ult două zile. tra c to a re nu ieşiseră încă în a funcţionat timp de cîteva zile
strung. Pe ele sîn t trecute te r îndeplinesc cu succes. Şi aces cîm p, cu to ate că in m od firesc j o expoziţie de artă culinară. Ex
m enele de execuţie ale com en ta , este un m erit de seam ă al re a p la n u lu i de t r a n s p o r t, a d eîn c h e ia t c u rs u rile de c a lific a re La G. A. C. Soim lucrul treb u ia început cel tîrziu ‘ poziţia a fost deschisă din iniţia
zilor. întregului colectiv. Ia ora 7(?1). tiva T.A.P.L. Hunedoara în urma
p ă ş it p lan u l p ro d u c ţie i globale de g ra d u l I M, în c e p u t la 3 s e p Im e d ia t ce a u te r m in a t in s ă - schimbului dc experienţă care a
B ilanţul în trecerii pe uzină se GH. COMŞUŢA m înţările, colectiviştii din satul Slab se prezin tă situ aţia la avut loc la Cluj cu unităţi de ace-
face la sfîrşitul fiecărui trim es în lu n a o c to m b rie cu 17,88 la te m b rie a.c. Cei 45 de absolvenţi Spini, raionul O răştie au trecu t laş gen. Expoziţia a cuprins sorti
tru. Cu această ocazie sînt decer- Sch imb de cu toate forţele la executarea’ G.A.C. din Sebeş şi in ceea ce mente noi de. carmangerie, de bu
sută, îndeplinind şi sarcin a s ta ai şcolii, p re g ătiţi pentru func-' arătu rilo r adinei de toam nă. A-
ECONOMII De curind, Consiliul local al vînd sprijinul tracto riştilo r de priveşte fertilizarea terenului.
sindicatelor şi C om itetul p en tru tic ă în p ro p o rţie de 100,5 la sută. ţiile de a c a ri şi m a n e v ra n ţi, d u p ă la S.M.T O răştie, p în ă în p re
PRIN REDUCEREA c u ltu ră şi a rtă al raionului O- z e n t la G.A.C. din S p in i au
ră ştie au organizat un schim b P r in re d u c e r e a s ta ţio n ă r ii v a ce v o r e fe c tu a o p r a c tic ă de 15 fo s t a r a te 187 ha. din cele 255
CONSUMURILOR de experienţă între form aţiile ha. planificate. O dată cu acea
artistice ale C lubului m uncito goanelor l a . în cărcare-d escărca- zile. vor fi re p a rtiz a ţi în pro. sta, colectiviştii din Spâni au
SPECIFICE resc din C ugir şi cele ale Casei
raionale de cultură. Astfel, a rti re cu 5,59 la su tă, h a rn ic u l co ducţie.
La secţia tîm plărie a Fabricii ştii am atori ai Casei raionale de
chimice din Orăştie se lucrea cultură au prezentat pe scena lt ctiv de aici a realizat o econo Tot în sta ţia S im eria-călători P în ă Ia 13 n o iem b rie, d in c a n cătărie şi cofetărie. Numai în două
ză in prezent la confecţionarea clubului din Cugir un frum os tita te a de 4.500 to n e g u n o i de zile u i fost vîndutc produse în
unor produse mult solicitate de program artistic cu prilejul că m ie de 33.796 v agoane-ore. s-a deschis la 5 noiem brie un grajd, cît s-a planificat a se în valoare dc peste 60.000 lei.
beneficiari. Colectivul de aici s-a ruia au lăsat o frum oasă im
angajat să reducă însă şi con presie tara fu l d irijat de M un- nou curs de calificare de gradul
sumurile specifice de cherestea teanu Tudorică, echipa de d an
şi placaj. In acest scop, s- a luat suri populare, brigada artistică I M. C ursul a r e o d u r a tă de tre i
iniţiativa ca o dată cu croitul de ag itaţie şi soliştii vocali Ia n -
pieselor mari să fie croite pe a- eu M ariana, P etru Păvăloiu, Ana FAPTĂ PATRIOTICA luni. în tim pul şcolii, cei 45 elevi co rp o ra în sol, n u s-au tra n s Percfru dezvoltarea
ceeaşi suprafaţă de cherestea şi R om oşan şi alţii. In ziua u rm ă p rim e s c o b u r s ă l u n a r ă d e 500
piese mici. In fruntea întrecerii toare, form aţiile artistice ale p o r t a t d e c it 600 to n e . A şa s tin d şepfelului
pentru economii se află comuni S ăptăm îna trecu tă în pădurea lei. lucrurile se im pune ca tovarăşii
ştii Spân Liviu, Stoica Adrian, D ăleru Mic din com una Isero n i
Laslo Bela, Budaş Vasîle ş.a. de pe raza oraşului reg io n al'P e E. CRFTTJ din consiliul de conducere al In acest an unităţile l.S.A.A.R.
troşani' a izbucnit un incendiu. • f- : '/tj ¦¦- V; ¦*) . ; . corespondVe\nt4, *. G.A.C., cad rele de sp ec ia lişti de Iiimedoara-Beva au avut ca sar-
Procedînd în acest fel, se va aici şi şeful brigăzii de m ecani -cină sâ-divreze gospodăriilor agri
lorifică întreaga cantitate de Pe lingă echipele de pom pieri zatori, tov. G heorghe N atrapei cole colective din regiunea noastră
cherestea. In cursul celor trei 3.433 viţele.
trim estre care au trecut din a- voluntari au lu at p arte la lo Sn fie c a r e zi —
cest an s-a economisit, prin a- calizarea şi stin g erea focului şi o acţiune cu cartea să ia m ăsuri p en tru m obilizarea Identificînd exemplare de rasă
ceastă metodă, peste 4 m.c. de 11 p io n ie ri d in c o m u n a Ise ro n i, tu tu ro r fo rţelo r Ia lucru şi p e n şi cu bune însuşiri de producţie,
cherestea de brad. evidenţiindu-se Pantelim on Va- tru organizarea lucrului în două lucrătorii l.S.A.A.R. au reuşit ca
leriu, B arn a Ioan, B urlec Băloi schim buri, astfel incit tracto a în numai 10 luni din acest an să
IOAN BEŞTELEI rele să lucreze fă ră întrerupere. pună la dispoziţia G.A.C. 3.929
corespondent P etrică şi alţii. Zilele trecute, biblioteca clu diferite tem e in cadrul cărora viţele, cu 496 mai multe decît sar
bului m uncitoresc din Cugir a să se organizeze acţiuni ca: de
130 ha. împădurite P e n tr u f a p ta lor, cei 11 p io organizat o consfătuire cu res exem plu: luni — „Ziua după- N u m a i in fe lu l a c e s ta va p u te a cina planificată. j
nieri au fost felicitaţi în cadrul ponsabilii bibliotecilor m obile am iezii de basm “ , m iercuri — îi lichidată răm înerea în urm ă.
In aceste zile de toam nă lu unei adunări pioniereşti de că
crările de îm păduriri se desfă
şoară cu intensitate. Sub îndru tre u n ita te a de pionieri din co do la sectoarele uzinelor din lo „M iercurea citito ru lu i", zi în
m area cadrelor de specialitate,
silvicultorii din regiunea noas m una Iseroni. calitate, responsabilii biblioteci care se vor lectura în grup căr
tră au p la n ta t cu diverse specii lor de casă şi citito rii. Cu acest ţile cu exem plare unice în bi
de fo io a se şi r ă ş in o a s e 130 h a . R. BĂLŞAN p rilej, în fa ţa celor p rezen ţi Ia bliotecă; sîm bătă — „La sfirşit Instruirea activului cultural
corespondent consfătuire a fost prezentată o de săp tăm în ă — hai şi noi c-o
Cele m ai m ari su p ra feţe au
fo st îm p ă d u rite Ia şan tierele R iu experienfă lecţie model referitoare Ia m u n glum ă bună“ , în cadrul căreia In zilele d e 10—13 n o ie m b rie , „M etode şi fo rm e de ră sp în d ire
Şes (R etezat), Strei (Ocolul sil ca în bibliotecă şi m edalionul li se vor organiza acţiuni p en tru C om itetul regional pentru cultu a cunoştinţelor cultural-ştiinţifi-
vic Pui), V alea B isericii (Ocolul clubului din Cugir au fost oas te ra r „Lev Nioolaeviei T olstoi“. tineret cu cartea satirică şi de ră şi a rtă a o rg an izat la Sebeş ce în cadrul unităţilor cultu ra
silvic Geoagiu) şi C ăzăneşti (O - petele Casei raionale de cultură. Apoi au u rm a t discuţii. Acestea um or etc. instruirea secretarilor com itete le“, „A ctivitatea cu film ul",
colul silvic B aia de C riş). In spectacolul prezentat au lă au scos în evidenţă fap tei că, lor p e n tru cu ltu ră şi a rtă . Au „M unca cu c a rte a la sate în p e
sat o frum oasă im presie fanfara în ultim ul tim p, biblioteca clu De acum înainte, cu sprijinul fo st p re zen tate cu acest p rilej rioada actuală“ şi „O rganizarea
Acţiune de protecţie condusă de Gh. Ştefănescu, ta bului a folosit m ijloace variate, colectivului voluntar al biblio lecţii teoretice şi aplicaţii p ra c şi p lan ificarea m uncii la căm i
a vinaiului raful de m uzică populară diri eficiente, p e n tru atra g ere a in tecii, al responsabililor bibliote tice. nul cultural“.
jat de Titi Bobeanu, orchestra rîndurile cititorilor a cît mai cilor m obile şi de casă, cu sp ri
Zilele acestea a avut loc o de m uzică p o p u la ră şi u şo a ră şi m u lţi oam eni ai m uncii şi, in jinul cititorilor, conducerea bi In cadrul lecţiilor au fost dez Secretarii com itetelor pentru
acţiune de protecţie a vînatului echipa de dansuri populare. Au special, a m uncitorilor din uzi bliotecii clubului din Cugir va bătute problem e referitoare l a : cultură şi a rtă au p a rtic ip a t la
pe tim pul iernii în trep rin să de p lăcut m u lt publicului m elodiile nele oraşului. organiza pentru im bogăţirea cu „Sarcinile m uncii politice şi cul lucrările sem inarului cu d irecto
către filiala de vinătoare din in terp retate de solistul Francisc noştinţelor profesionale şi de tural educative de m asă, izvorîte rii căm inelor culturale şi biblio
O răştie. A ceastă acţiune a con K a rn e r, s tru n g a r la U.M.C. Pentru continua îm bunătăţire cu ltu ră ale oam enilor m uncii din din docum entele Congresului al tecarii din raionul Sebeş la „S ăr
s ta t în s trîn g e re a a 3.500 kg. a activităţii bibliotecilor, p a rti localitate în fiecare zi o acţiu n e Ili lea al P.M .R.“ „F orm e ale b ăto area recoltei“, care’ a avut
castane pentru asigurarea h ra A tît la Cugir cit şi la O răştie, cip an ţii Ia co n sfătu ire au fă c u t cu cartea. activităţii cultural-educative de
nei vinatului (căpriori, cerbi spectacolele am intite au fost p ro p u n e ri. Ei au a r ă ta t că este m asă în sprijinul în tă ririi eco- loc la Apoldul de Sus, la o se a ră
şi m is tre ţi) p e tim p u l iernii. prezentate fru n taşilo r în în tre necesar ca Ia biblioteca ce n trală IONELA ALEXANDRESCU n o rrn eo -o rg an izato rice a G.A.C.
Au p a r tic ip a t un m a re n u m ă r cerea socialistă din în trep rin d e să se o rganizeze în fie c a re zi bibliotecar sef şi a rid icării nivelului de cunoş de calcul şi spectacolul form aţiei
de vînători, personalul din ca rile celor două localităţi. cîte o a c ţiu n e cu cartea. Apoi, tin ţe a ţără n im ii colectiviste“ .
drul filialei. S-au e v id e n ţia t în de teatru din Săsciori, organizate
mod deosebit prof. Ion Popa,
la căm inul cultural din G irbova.
F reiiag Nicolae şi N istor Teodor.
GRISTINEL POPA . N. MUNTEANU s-au stabilit pe zilele săptăm i- ACTORII SIDERURGIŞTI HUNEDORENi
corespondent nii o serie de m anifestări pe
secretar regional al A.G.V.P.S,
P » L a deschiderea ...
Tovarăşele Elena Vi prezentat spectacole nu numai I— Toate form aţiile noastre
Sălăjan, Florica li' Teatrul Muncitoresc, al si- la Hunedoara ci şi în alte o-
T uza şi Agneta V- derurgiştilor hunedoreni şi-a raşe şi centre muncitoreşti au prezentat, cu cele 15 pre- ^
Miatov fac parte F, deschis v le le trecute stagiunea printre care Brad, Orăştie, miere, 90 de spectacole. La a- (i*
?(1 cu piesa ,?ferestre deschise“ de Sebeş şi Ilia. cestea au participat peste 43.000
din echipa de bo ji Paul Everac. înfiinţată în anul de spectatori. Multe din specta- d
binatori condusă Am aflat că in majoritatea colele am intite au fost prezen- .
de Aladar Csapâ 1948, form aţia de teatru a si- secţiilor din combinat au fost tate în săliler de cultură din (y.
din cadrul atelieru v. derurgiştilor a cucerit an de an create cercuri de teatru. Care secţii şi la căminele culturale.
lui electric al U.V.
Călan. Echipa în locuri fruntaşe la diferitele este activitatea acestora? — Paralel cu pregătirile pe ?1
care lucrează ele :/) concursuri la care a participat, care le faceţi pentru fam fi- îfj
îşi depăşeşte lunar După ce formaţia noastră — nulă a festivalului unde veţi v*
norma cit 12—15 bucurîndu-se de simpatia şi ca urmare a lărgirii activităţii prezenta piesa ,?ferestre des- w.
la sută şi execută :!• aprecierea publicului. La cea şi calităţii bune a spectacolelor chise“ inspirată din munca şi $
lucrări de calitate. i de a treia bienală a Festivalu- prezentate — a fost declarată viaţa siderurgiştilor hunedo- Â
teatru muncitoresc cu stagiune reni, am aflat că aţi început .
Foto: I. TEREK lui de teatru I. L. Caragiale, permanentă, s-a pus problema pregătirile şi pentru stagiunea l
a actorii hunedoreni s-au califi- recrutării unor elemente noi viitoare...?
din rîndul artiştilor amatori
cat pentru faza finală. din combinat. In acest scop Da colectivul nostru şi-a W
propus să prezinte în premieră -li
ti' In seara deschiderii stagiunii, s-a trecut la formarea unor noi 6 piese în trei acte, printre ,i‘
jK am avut o scurtă convorbire cercuri de teatru în principa-
i(ţ cu tovarăşul Ion Puşcaş, res- lele secţii care să prezinte pie care „Oameni şi umbreil de Jj*
!jî ponsabilul comisiei culturale se intr-un act. Au fost înfiin Ştefan Berciu, „La telefon Tai- ij:
ţa te 15 cercuri care au şi pre mirul“ de Isaiev şi Galici şi
n de p e lingă comitetul sindica zentat primele spectacole, A- ,Tania“ ele Arbuzov precum şt
li’ tului din combinat. Tema a
f fost, bineînţeles, activitatea ceste cercuri sînt îndrumate ae 25 piese într-un act pe care le
!(1 desfăşurată de a rtiştii ama- regizorul Pavel Crişan şi de vor pregăti cercurile din sec-
:ij tori in stagiunea 1961—1962 şi către cei mai talentaţi actori ţiile combinatului.
ai teatrului muncitoresc. Vreau
pregătirile pentru viitoarea ...Bin sala mare a clubului,
f stagiune. să mai arăt şi faptul că din unde avea lQC spectacolul, se
auzeau aplauze repetate. Spec-
* Mai întîi — ne-a spus tov. cercurile de teatru au fost re-
Puşcaş — aş vrea să amintesc crutaţi in prima formaţie tatorii răsplăteau cu admira
că in această stagiune am pre mulţi artişti amatori.
zentat spectacole cu piesele ţie jocul bun al actorilor si-
— Cîte spectacole au pre
„Take, lanke şi Kadîr'1 de V. zentat artiştii amatori siderur- ăccurgişti hunedoreni.
I. Popa, „Nila“ de Salînski şi giştt in stagiunea amintită?
l „Ferestre deschise“ de Paul MIROEA NEAGU
j Everac — ultimele două fiind
ţj premiere. A rtiştii noştri au