Page 45 - 1962-11
P. 45
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N r. 2453
DIN ACTIVITATEA reocupări ş rezultate ale bunilor gospodari
DEPUTAŢILOR
-o-< x> <t><e>-'ooo»o-<a><c>-0'-4><3»o->e!- -«» o <¦/•
/W W W W i Cu participarea maselor
Oattneni de d ife rite p ro fesii, d e p u taţii îşi aduc o co n trib u ţie
im p o rtan tă la conducerea treb u rilo r obşteşti şi de stat. Ei sînt de alegători
un ajutor p reţios a sfaturilor p o pulare în rezolvarea m ultiplelor
p roblem e care le istau în fa ţă . Peste tot, acolo unde s-au con
stru it obiective social-culturale, unde s-au făcut lucrări de în fru Interesul pentru înfrum use de succes. In luna m ai s-au
ţa re a com unei se m anifestă ap rin s becurile electrice în sa
m useţarea oraşelor şi satelor, d ep u taţii s-au situat în prim ele din plin şi în rîndul cetăţeni tele O haba şi Lăpugiu, ia r în
lor din Lăpugîu. Mai ales la luna august în satele Teiu, .
rînduri. T otodată, ei m obilizează şi antrenează m ase largi de sfîrşitu l anului tre c u t, cu o ca
zia adunărilor populare p en Lăsau şi G rind. D a to rită m un- f
cetăţen i la lucrările de folos obştesc, în satul, com una sau ora tru votarea contribuţiei vo cii en tu ziaste a lo cu ito rilo r, '
lu n ta re c e tă ţe n ii au v en it cu s-au obţinut im p o rta n te eco
şul unde îşi d esfăşo ară activ itatea. num eroase propuneri privind nom ii. De exem plu, după de
realizarea de noi construcţii viz, e le c trific a re a satu lu i Lă- L
in p ag in a de fa ţă relatăm cîteva aspecte din m unca depu social-culturale. Atunci s-a pugiu c o sta 65.000 Iei şi noi >
propus ca în 6 sate ale com u a m fă c u t a c e a s tă lu c ra re cu V
taţilo r, în care unii din ei îşi îm p ărtăşe sc din experienţa dobîn- \ nei, cu aju to ru l co n trib u ţiei 40.009 lei. La Teiu am re a liz a t ^
voluntare şi în m uncă să în econom ii de 20.000 Iei etc.
d ită în d e c u rsu l a n ilo r . S ă le d ă m c u v în tu l. ^ .... . < ceapă lucrările de electrifi Este prevăzut de asem enea a
cări. După ce au fost votate se introduce lum ina electrică
W VW W W VVWWWV sum ele respective, au fost şi în satul Fintoag. P înă în
p rezen t s-au p ro c u rat stîlp ii
Pentru mărirea alese com itetele de cetăţeni pe p lan local şi s-au asigu
productivităţii păşunii în fru n tea c ă ro ra au fo st nu ra t o p a rte din fondurile ne
m iţi d ep u taţi. L or le rev en ea cesare, urm înd ca în anul vii
In satu l A urel Vlaicu, există In păşunea „P ru n d “. In două /W W \ a^-\AA/ sarcin a să antreneze m asele to r lu cra rea să fie te rm in a
tin m are n um ăr de anim ale. O dum inici consecutive au fost să de cetăţeni la realizarea obiec tă. Tot în acest an a fost d a tă
b u n ă p a rte din ele sînt p ro p rie p a ţ i 300 m .l. de ş a n ţ şi a s tfe l Presesitá aeilvă Ia sesiuni 5 Deseori, tov. ilîe Opreau, tivelor propuse. La început a în folosinţă şcoala de 8 ani
ta te o b ştească a G.A.C., iar păşunea respectivă, care are o fost oarecum greu. O p a rte din de la O haba, au fost te rm in a
restul proprietatea personală a s u p r a f a ţă de c irc a 80 h a., a fo s t ? preşedintele G.A.C. din cetăţeni spuneau că tim pul te lucrările la căm inul cultu
cetăţenilor. In rep etate rîniduri este neprielnic pentru începe ral din Fintoag, s-au confec
cetăţenii de aici au m anifestat desecata. La noi se ţin în fiecare lună de pildă, din V alea N andrului, nraşov, deputat în cir rea lucrărilor. D eputaţii din ţio n a t 50.000 b u c ă ţi c ă ră m i
interes pentru sporirea produc Tot în cadrul adunării ce sesiuni ale sfatului popular, în constituie un exem plu în acest circum scripţiile electorale şi dă şi s-a p ro cu rai o p a rte din
ţiei anim alelor, îndeosebi a cadrul c ă ro ra se discută proble sens. F ă ră a face vorbărie, ei cumscripţia electorală co m a i a le s O liv ia T u’d o r d in L ă - m aterialul lem nos p en tru m ă
producţiei de lapte. Ca urm are, tăţeneşti s-au făcut şi alte p ro m ele care fră m în tă m asa de ce spune concret ceea ce crede că pugiu de Jos, losif S em ăn şi rire a şcolii din Lăpugiu.
în discuţiile n o astre cu ei, au puneri pentru ridicarea produc tă ţe n i şi care se cer a fi rezol tre b u ie .în fă p tu it şi, de cele m ai munală nr. 6 organizează E lena O preanu din Teiu, Ioa
fă c u t d ife rite p ro p u n e ri. Aş tiv ită ţii păşunii. Astfel, s-a p ro vate. M anifestînd o p erm a n en tă m ulte ori, p ro p u n e rile lui sîn t n a Angliei din O haba, losif Aceste co n stru cţii de in te
vrea să vorbesc aici despre una pus ca să se execute, to t p rin grijă pentru stabilirea obiecti luate în seam ă. La una din se discuţii cu alegătorii săi' E ujoran şi E lena F ărcaş din res obştesc nu puteau fi re a
din pro p u n eri care a avut o e- m uncă patriotică, la aceeaşi p ă velor ce urm ează a fi dezbătute siuni, cînd s-au dezbătut pro b le Lăsau au s ta t de vorbă cu ce lizate fă ră p a rtic ip a re a în
fioacitate deosebită. şune, c u ră ţire a de m ă ră c in i şi în sesiune, com itetul executiv al me privind înfrum useţarea co pe cele mai diferite pro tăţen ii îndem nindu-i să încea m asă a cetăţenilor. D esigur
m uşuroaie. De asemenea, cu sfatului popular com unal, toţi m unei, tov Şerban T ă iţă a p ro p ă cit m ai repede lucrările de că în fru n tea lo r au s ta t în to t
De m ai m ulţi ani, păşunea s p r ijin u l G/A’.C. s -a g r ă p a t p ă d ep u taţii studiază în acelaşi pus, p rin tre altele, să fie lărg it bleme. Aproape de fieca elec trificare a satelo r. Ei au deauna deputaţii care au con
num ită „P rund“, datorită inun şunea şi s-au adm inistrat îngră tim p cu sim ţ de ră sp u n d ere m ă drum ul din V alea N andrului, iar ascultat cuvîntul deputaţilor. stituit un exem plu în m uncă.
daţiilor provocate de M ureş, era şăm inte artificiale. surile ce trebuie luate. D upă cum păm întul rezu ltat să fie folosit re dată în cadrul discu Ţin să a ră t că m obilizarea ce
acoperită de buruieni iar în se ştie, în sesiune se p rezin tă la construcţia grajd u rilo r din In p rim ă v a ră e ra d eja p re tă ţe n ilo r din satele n o astre se
m ijlocul ei era o baltă m are, In urm a lucrărilor executate un ra p o rt pe m arg in ea căru ia se G.A.C. D a r nu n u m ai atât. D e ţiilor se nasc iniţiative, gătit întregul m aterial. R ă- face p rin circum scripţiile elec
care inunda parte din păşunea s-a făcut dintr-o păşune, pînă discută. Cunoscînd dinainte p ro p u tatu l a propus ca în tre a g a lu m în ea nuniiai c a să în ceap ă to ra le şi com itetele de c e tă
am in tită. A ex istat un canal de atu n ci slab productivă, o p ă blem ele puse în discuţie, d ep u ta crare să fie realizată de către se fac propuneri pentru lu crările propriu-zise. Atunci ţeni.
scurgere a apelor, dar ne mai şu n e b o g ată în ierb u ri, lu c ru ce ţii au posib ilitatea să se in fo r cetăţeni p rin m uncă patriotică.
fiin d c u ră ţa t s-a a stu p a t cu mii. a contribuit din plin la asig u m eze de sta re a de lucruri şi în P ro p u n erea a fo st tre c u tă în acţiuni de interes obştesc. p e ste 1.400 c e tă ţe n i din cinci Pe viitor ne-am propus să
Pe m ulţi cetăţeni i-a preocupat rarea unei m ari cantităţi de m a sesiuni s ă v in ă cu p ro p u n e ri c o n proiectul de h o tărlre şi apoi sate au lu crat şase zile con realizăm alte obiective. Ele
problem a redării acestei păşuni să verde şi, în consecinţă la spo crete pentru îm bunătăţirea ac aprobată. B ineînţeles că în scurt In fotografia de faţă, fo secutiv Ia să p a re a gropilor, vor fi în făp tu ite, deoarece în
circuitului agricol. Ca urm are, rirea producţiei de lapte. tiv ită ţii. tim p lucrarea a fost executată. p la n ta tu l stîlp ilo r şi cliiar la satele comunei noastre sînt
în diferite ocazii au făcu t p ro Un alt deputat, E m ilian Şerban toreporterul nostru a sur întinderea sîrm ei. G heorghe
p u n e ţi de desecarea p ăşu n ii. Noi, M erită să fie scoşi în eviden L a noi, treb u rile m erg to t cam din satu l A lm aşu Mic este cu oam eni harnici, dornici să
d ep u taţii din sat, ne-am con- ţă pentru interesul m anifestat aşa. L a sesiuni, m a jo ritatea de noscut de asem enea ca fiind prins o asemenea discu C ărăbaş, F loare A ncuţa, lulius fa că v ia ţa lor p e zi ce trec e
sfă tu it ce p utem face, apoi, ne in în făp tu irea acestor propuneri putaţilor se înscriu la discuţii fo a rte activ la sesiuni. B obrean, sînt num ai cîţiva tot m ai frum oasă.
am gîndit să propunem organi ale cetăţenilor, ‘ deputaţii ioan şi vin cu unele p ro p u n e ri v a lo ţie a deputatului Ilie O- d in tre cei m uîţi care au p a rti
zarea unei adunări cetăţeneşti Popa, Ioan R usan şi Tofel Cio cipat la electrificarea satelor. ROMAN POPOVICI
unide să punem în discuţie a- prean cu alegătorii săi. M unca lor a fost încununată deputat în Sfatul popular
ceastă chestiune. C etăţenii, cum lan.
era şi firesc, au m an ifestat un A cesta este doar un exem plu Fără îndoială că şi această raional Ilia
deosebit interes. îm p reu n ă am
stab ilit să se organizeze citeva de acţiune în trep rin să în satul discuţie, ca toate celelalte,
nostru, la propunerea cetăţeni va fi rodnică.
ieşiri cu în treg satul la locul lor. F ap tu l că noi d ep u taţii ne
străduim să dăm curs acestor înfrumuseţăm comuna
a m in tit şi, p rin m u n că p a trio propuneri, cetăţenii ni se adre
sează cu încredere. De altfel ţi
tică, să se sape un canal de nem perm anent o strînsă legă
tu ră cu ei.
AUREL MAREŞ
deputat în Sfatul popular comunal
scurgere a apelor ce bălteau Şibot, satul Aurel Vlaicu roase. D eputatul Şerban T ăiţă, V enind preg ătiţi, luînd p arte
la discuţii, deputaţii din com u 0 devenit o obişnuinţă a ce- n ă se opreşte să adm ire fru problem a sistem atizării străzilor.
n a n o a stră îşi aduc o im p o rtan tă tăten ilo r din com una n o astră m oasa clădire a căm inului cul Până atunci, pe m ai toate s tră
De curmă în co c o n trib u ţie la îm b u n ă tă ţir e a d e z ca în d ife rite le ocazii, c în d d is c u tu r a l. D eşi în c ă n u e s te c o m p le t zile co m u n ei, ra s e le e r a u a ş e z a
muna Cioara, raio b a te r ilo r d in sesiu n i. E ste d r e p t t ă cu d e p u ta ţii, s ă - ş i s p u n ă p ă g a ta , aici a u şi în c e p u t s ă se te la în tîm p la r e , u n e le în a f a ră ,
nul Orăştie s-au c ă m a i s în t u n ii d e p u ta ţi c a re re rile , să fa c ă p ro p u n e ri p e n tr u d e s fă ş o a re a c tiv ită ţi c u ltu r a l- a lte le m a i î n ă u n t r u . S e siu n e a a
terminat lucrurile nu iau c u v în tu l la sesiu n i. Cu c o n tin u a în f r u m u s e ţa te şi g o s a r tis tic e . C u b a n ii r e a liz a ţi din h o t ă r î t să se fo rm e z e o c o m i
de amenajare la a c e ş tia m a i tre b u ie m u n c it în p o d ă rire . A ceste p ro p u n e ri noi c o n trib u ţia v o lu n ta ră , se conţi-, sie o are s ă stu d ie z e m a i b in e
noul dispensar me aşa fel, ca şi ei să în ţeleag ă că Ie d is c u tă m fie în. c a d ru l se nu ă în prezent lucrările de fin i această problem ă şi să facă
dical şi de con au d a to ria să lupte cu m ai m ultă siunilor, fie in cadrul şedinţe sare a căm inului. p ro p u n eri concrete.’ C om isia a
strucţie la casa de ferm itate pentru înfăptuirea sar lor de com itet executiv. P entru stabilit că p rin construirea unor
naştere. Cele două cinilor ce le stau în faţă. înfă-ptuirea propunerilor au fost lAjceasta este d oar o lu c ra re c a gard u ri în faţa caselor — fără să
unităţi sanitare au iniţiate deseori acţiuni la care re contribuie la schim barea feţei se facă dem olări de clădiri —
fost construite prin LAURENŢIU ŢÎRLEA au co n trib u it d ep u taţii şi ceilalţi com unei. La noi s-au întreprins se poate da o aliniere străzilor.
contribuţia volunta deputat în Sfatul popular cetăţeni. şi alte acţiuni. Cam cu tre i ani In baza acestei propuneri, noi
ră şi în muncă a în urm ă, m ai m u lţi deputaţi au deptutaţii am stat de vorbă cu
cetăţenilor. comunal Peştişul Mic O ricine vine la noi în com u rid icat în cadrul unei sesiuni cetăţenii şi îm preună am tre c u t
In cadrul dis Ia alinierea străzilo r p rin con
pensarului există stru irea gardurilor. A ceastă lu
cabinet de pedia înfăptuirea propunerilor — c ra re , Î n c e p u tă în a n u l 1960, a
trie, cabinet de a- fo st te rm in a tă la începutul aces
dulţi, sală de aştep sarcina noastră principală tui an. Tot cu acest prilej s-au
tare, cameră de făcu t şi alte lucrări de în fru
gardă şi punct m useţare, cum sînt plantarea a
farmaceutic. D e p u ta ţii a u o m a re r ă s p u n Iegeri, a lte le la în tâ ln irile d in a fo s t s a tis fă c u tă . A sem en ea e - 800 te i o rn a m e n ta li, c u r ă ţir e a
IN FOTOGRA dere în fa ţa alegătorilor lor. Ei tre deputaţi şi alegători care xem ple se m ai pot da încă. şan ţu rilo r şi p ietru irea stră z i
FIE : Vedere exte sînt obligaţi să studieze cu to a s-au ţin u t periodic. Propunerile lor.
rioară a noului dis tă răspunderea propunerile aces au fost centralizate şi înaintate Există însă unele propuneri ca
pensar medical şi tora şi să treacă neîntîrziat la com itetului executiv. In oraşul re depăşesc com petenţa com i In cadrul acţiunilor de gos
a casei de naştere rezolvarea lor. n o s tr u s -a u în r e g is tr a t 28 p r o tetului executiv al sfatului podărire a satuiui s-au executat
din comuna Cioara. popular orăşenesc. Atunci, de şi alte lucrări. De curînd, s-au
p u taţii sînt puşi în situaţie să term inat lucrările de electrifica
In sprijinul bunei desfăşurări Ca p este to t’ şi cetăţenii din p u n e r i d in tr e c a re 26 a u fo st nu-şi ducă la îndeplinire sar re a satului B îrcea M are.
a procesului instructio-educatio oraşul n o stru au făcu t m ulte rezolvate. Aş vrea să dau doar cinile ce le revin. Ia tă un e- P rin con trib u ţia în m uncă,
propuneri interesante. O parte câteva exem ple. A legătorii din xernplu. De m u ltă vrem e un m a
Prin munca ce o desfăşoară, ta t că în comună există spa mai puţin pregătiţi. Ca urm a din ele au fost form ulate cu o- circum scripţia I-a au p ro re n um ăr de cetăţeni au cerut cetăţen ii au făcu t econom ii la
comisiile permanente de depu ţiu locativ care nu este ju d i re, la sfirşi tul anului situaţia cazia cam paniei electorale de a- p u s a s fa lta re a tro tu a re lo r şi ca să fie construit un podeţ lu c ră ri fa ţă de deviz de cea. 6.000
taţi vin in sprijinul înfăptui cios folosit. Astfel, pe baza a fost cu m ult îmbunătăţită. pavarea străzii care duce spre p este rîu l Sebeş. O am enii au lei. Gu m u lt suflet au lu crat
rii multiplelor sarcini care studiului, am propus lărgirea Dar comisia permanentă a fn circumscripţiile policlinică, m atern itate şi spi perfectă dreptate. In situaţia aici d ep u taţii Ioan Anghel şi
stau în faţa comitetelor execu spaţiului de şcolarizare prin făcut propuneri valoroase şi în tal. D ep u tatu l R udolf L ang din actuală ei sînt nevoiţi să m ear Petru Popa.
tive ale sfaturilor populare. A- eliberarea unor clădiri. Anali- ce priveşte continua îmbună e!edora!e, circum scripţia respectivă a m o gă în plus aproape 2 km. In
xînău-şi activitatea pe princi zînd propunerea făcută comi tăţire a muncii culturale de b iliz a t c e tă ţe n ii la re a liz a re a >i- tervenţiile n oastre pe lingă I.F. Tot în acest an s-a term in at
palele sarcini ale sfaturilor tetul executiv a luat măsuri în masă. In mod deosebit s-a pus acţiuni pairi oii ce nor fonduri, iar com itetul exe Sebeş n-au dat rezultate. Pînă îm prejm uirea cu gard de beton
populare comisiile permanente acest sens. Ca urmare, spaţiul accent pe mobilizarea cetăţe cutiv a pus la dispoziţie m ate în prezent în trep rin d erea re s a şcolilor din S intandrei şi B îr
de şcolarizare s-a mărit cu în nilor la diferite activităţi cul Gu citva timp în urmă, alegătorilor rialele necesare. pectivă nu ne-a dat lem nul n e cea cit şi electrificarea şcolii şi
întocmesc studii şi fac propu că 15 încăperi. Tot în urma tural-educative. In urma pro din circumscripţia electorală nr. 4 oră cesar. Poate că în această d i c ă m in u lu i c u ltu r a l d in ’ B îrc i'-
neri concrete în diferite do propunerilor făcute de comi punerilor făcute de comisie cit şenească Orâştie, deputatul le-a adus La întâlnirea cu alegătorii, de recţie vor avea de spus un cu- lu crări executate to t din cont
menii ale vieţii obşteşti. La în sie, sfatul popular a luat mă şi a măsurilor luate de comi la cunoştinţă liotărîrea comitetului exe p u ta tu lu i Aurel Floriam i s-a v in t şi to v arăşii de la D.R.E.F. buţie volu n tară şi contribuţie în
făptuirea acestor studii, comi suri de repararea uşilor, feres tetul. executiv al sfatului popu cutiv al sfatului popular orăşenesc, cu propus deschiderea unui centru Deva, singurii în m ăsură să m uncă.
siile atrag un larg activ de trelor şi sobelor de teracotă, a- lar comunal, s-au form at două privire la introducerea apeductului şi a de desfacere a plinii pe strada rezolve această problem ă.
specialişti, oameni cu pregăti sigurînd totodată şi lemnele de brigăzi artistice de agitaţie ca canalizării pe străzile circumscripţiei. „24 Ia n u a rie “. Aurel Fior ian nu Toate aceste lucrări s-au făcut
re şi experienţă într-o anu foc necesare. a făcut prom isiuni. El însă a D eputaţii din oraşul nostru sub îndrum area perm anentă a
mită ramură. re prezintă periodic programe Cu această ocazie, cetăţenii din cir lu p ta t p e n tru tra n sp u n e re a în sln t h o tărîţi ca şi în viitor să organizaţiei de partid, care pe
Comisia permanentă a venit adecvate, iar biblioteca a fost cumscripţie s-au angajat să contribuie viaţă a dorinţei cetăţenilor. Mai lupte p entru traducerea în via riodic a analizat activitatea co
Cu o astfel de activitate se şi cu alte propuneri pentru îndrumată să organizeze mai prin muncă patriotică la introducerea în tîi s-a prezentat Ia com itetul ţă a propunerilor cetăţenilor m itetu lu i executiv şi a dat în
poate minări şi comisia per îmbunătăiţirea procesului in multe recenzii, seri literare, apeductului şi a canalizării. In/fruntea executiv unde a stu d iat posibili co n trib u in d astfel la rezolvarea d ru m ări eficace.
manentă de învăţâmînt, cultură structiv-educativ din şcoli. Ast seri de calcul, seri de întrebări acestei acţiuni s-au situat tov. M. Fe- tăţile rezolvării acestei p ro p u m ultiplelor problem e obşteşti.
şi sănătate de pe Ungă Sfatul fel, pentru legarea învăţămîn- şi răspunsuri şi altele. iician, care a prestat 80 ore muncă pa neri. Propunerea cetăţenilor era In ce priv eşte în fru m u se ţa
popular comunal Teiuş, al cărei triotică, Raveca Boticeanu şi Ana în te m e ia tă şi în s c u rt tim p ea CONSTANTIN BĂCILA rea şi gospodărirea com unei
preşedinte sînt. Iată pe scurt Jurj. deputat în Sfatul popular al m ai sînt încă m ulte lucruri de
felul în care am m uncit noi în făcut. Avînd o strîn să legătu
cadrul comisiei. AVRAM PETRIC oraşului Sebeş ră cu cetăţenii, discutând îm
corespondent p re u n ă cu ei, vom in iţia noi
In fiecare lună, cu ocazia ţi a c ţiu n i c a re s ă s c h im b e m e r ’" ’
nerii sesiunilor sfatului popu tului de practică s-a propus Fără îndoială că la aceasta faţa satului.
lar comunal, membrii comisiei com itetului executiv să îndru a contribuit şi legătura ce e-
ne întrunim şi împreună sta me conducerile şcolilor pentru xistă intre comitetul executiv DUM ITRU BEJAN
bilim planul de acţiune pentru deputat în Sfatul popular comunal
viitor. La stabilirea sarcinilor
avem în vedere ce probleme Sîntandrei.
mai importante sînt la ordinea
zilei şi care cer eforturi mai organizarea de excursii şi vi al sfatului popular şi comisiile La gospodărirea DEPUTAŢI FRUNTAŞI ÍN MUNCĂ
mari pentru a fi rezolvate. O zite în întreprinderile indus permanente. Cînd comitetul e- com unei
asemenea, problemă a fost aceea triale din regiune, în S.M.T., xecutiv analizează diferite pro
privind îmbunătăţirea procesu G.A.C. şi alte unităţi. Tot la bleme invită şi membrii co F iind în p erm anenţă în m ijlocul alegătorilor
lui de învăţâm înt. La noi în propunerea comisiei au fost misiei permanente respective. din circum scripţii, deputaţii ain com una Zam,
Teiuş, se punea problema lăr organizate în şcolile din co- Mai m ult chiar, în aceste şe raionul Ilia, au m obilizat de la începutul aces
girii spaţiului de şcolarizare. raună întîlniri ale elevilor cu dinţe comisiile prezintă rapoar tu i an şi pîn ă în prezen t u n n u m ăr de p este
Or, posibilităţi de a se con muncitori fruntaşi în produc te, unde fac propuneri valo 2 .0 0 0 c e tă ţe n i, c a re a u e f e c tu a t 16.380 o re m u n
strui un local nou erau puţi ţie, colectivişti şi alţi oameni roase. De asemenea. la sesiuni că p atrio tică. P rin tre cele m ai im p o rtan te ac
ne. De aceea comisia şi-a pro ai muncii care au vorbit des comisiile permanente prezintă ţiu n i a m in tim c u ră ţire a a 37 h a . de p ăşu n e , un
pus să studieze şi să valorifi pre frumuseţea meseriei lor, corapoarte. Astfel, noi. am pre de a u p a r tic ip a t la m u n c ă p a tr io tic ă p e ste 500
ce posibilităţile locale. Cu despre activitatea din fabrici şi zentat pînă acum cinci cora cetăţeni. In acelaşi tim p, în satul T ăm ăşeşti, ce
sprijinul activului lărgit, din uzine. tăţen ii au făcut trei varniţe. V arul rezultat a
care fac parte mai multe ca poarte. fo st fo lo sit la c o n stru c ţia zo o teh n ică din G.A.C.
dre didactice, noi am consta De asem enea la îndem nul deputaţilor, cetăţenii
Analizînd felul in care s-a Existind o strînsă colaborare din com ună au p artic ip a t la rep ararea a trei
desfăşurat munca de instruire a intre comitetul executiv şi co poduri pe drum ul raional Zam — Almaş Sălişte,
elevilor la clasă în anul şco misiile permanente, acestea ia r în satu l G o d in e şti s-a c o n s tru it un a lt p o d cu
lar trecut, comisia permanen reuşesc să dea un real sprijin
tă a constatat că numărul co în munca de zi cu zi a sfatu o deschizătură de 6 m. Asemenea lucrări s-au
rigenţilor în prima jum ătate lui popular.
executat în to ate satele com unei. DANIL HANEŞ
a anului era mare. In acest este preşedintele G.A.C. din SILVIA SCHUSTER \AUREL BOTA
Cele m ai bune rezu ltate în m obilizarea ce oraşul Sebeş, deputat în cir este operatoare la staţia de este contabil la G.A.C. din
sens s-au făcut propuneri de prof. ZOE BARBU cumscripţia electorală orăşe radiofie vre Miercurea, depu satul Aurel Vlaicu, deputat
tăţenilor le-au avut deputaţii O ctavian M ăr- tată în circumscripţia nr. I în circumscripţia nr. S
organizarea unui ciclu de con deputată în Sfatul popular comunal nească nr. SS.
g ău , Ana Ig n a , lo sif B iră u şi T eofil V, H ău. comunală comunală.
sultaţii suplimentare cu elevii Teiuş