Page 45 - 1962-11
P. 45

PAG. 2                                                                                                                    DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                      N r. 2453

DIN ACTIVITATEA                                            reocupări ş rezultate ale bunilor gospodari
   DEPUTAŢILOR

                                                                                           -o-< x> <t><e>-'ooo»o-<a><c>-0'-4><3»o->e!- -«» o    <¦/•

/W W W W i                                                                                                                                                                                                                              Cu participarea maselor
        Oattneni de d ife rite p ro fesii, d e p u taţii îşi aduc o co n trib u ţie

im p o rtan tă la conducerea treb u rilo r obşteşti şi de stat. Ei sînt                                                                                                                                                                         de alegători
un ajutor p reţios a sfaturilor p o pulare în rezolvarea m ultiplelor
p roblem e care le istau în fa ţă . Peste tot, acolo unde s-au con­

stru it obiective social-culturale, unde s-au făcut lucrări de în fru ­                                                                                                                                                                    Interesul pentru înfrum use­             de succes. In luna m ai s-au
                                                                                                                                                                                                                                        ţa re a com unei se m anifestă              ap rin s becurile electrice în sa­
m useţarea oraşelor şi satelor, d ep u taţii s-au situat în prim ele                                                                                                                                                                    din plin şi în rîndul cetăţeni­             tele O haba şi Lăpugiu, ia r în
                                                                                                                                                                                                                                        lor din Lăpugîu. Mai ales la                luna august în satele Teiu, .
rînduri. T otodată, ei m obilizează şi antrenează m ase largi de                                                                                                                                                                        sfîrşitu l anului tre c u t, cu o ca­
                                                                                                                                                                                                                                        zia adunărilor populare p en­               Lăsau şi G rind. D a to rită m un- f
cetăţen i la lucrările de folos obştesc, în satul, com una sau ora­                                                                                                                                                                     tru votarea contribuţiei vo­                cii en tu ziaste a lo cu ito rilo r, '
                                                                                                                                                                                                                                        lu n ta re c e tă ţe n ii au v en it cu     s-au obţinut im p o rta n te eco­
şul unde îşi d esfăşo ară activ itatea.                                                                                                                                                                                                 num eroase propuneri privind                nom ii. De exem plu, după de­
                                                                                                                                                                                                                                        realizarea de noi construcţii               viz, e le c trific a re a satu lu i Lă- L
in p ag in a de fa ţă relatăm cîteva aspecte din m unca depu­                                                                                                                                                                           social-culturale. Atunci s-a                pugiu c o sta 65.000 Iei şi noi >
                                                                                                                                                                                                                                        propus ca în 6 sate ale com u­              a m fă c u t a c e a s tă lu c ra re cu V
taţilo r, în care unii din ei îşi îm p ărtăşe sc din experienţa dobîn- \                                                                                                                                                                nei, cu aju to ru l co n trib u ţiei        40.009 lei. La Teiu am re a liz a t ^
                                                                                                                                                                                                                                        voluntare şi în m uncă să în ­              econom ii de 20.000 Iei etc.
d ită în d e c u rsu l a n ilo r . S ă le d ă m c u v în tu l. ^ .... .              <                                                                                                                                                  ceapă lucrările de electrifi­               Este prevăzut de asem enea a
                                                                                                                                                                                                                                        cări. După ce au fost votate                se introduce lum ina electrică
W VW W W                                                                 VVWWWV                                                                                                                                                         sum ele respective, au fost                 şi în satul Fintoag. P înă în
                                                                                                                                                                                                                                                                                    p rezen t s-au p ro c u rat stîlp ii
    Pentru mărirea                                                                                                                                                                                                                      alese com itetele de cetăţeni               pe p lan local şi s-au asigu­
productivităţii păşunii                                                                                                                                                                                                                 în fru n tea c ă ro ra au fo st nu ­        ra t o p a rte din fondurile ne­
                                                                                                                                                                                                                                        m iţi d ep u taţi. L or le rev en ea        cesare, urm înd ca în anul vii­
   In satu l A urel Vlaicu, există          In păşunea „P ru n d “. In două                                                                                                           /W W \                     a^-\AA/                sarcin a să antreneze m asele               to r lu cra rea să fie te rm in a ­
tin m are n um ăr de anim ale. O            dum inici consecutive au fost să­                                                                                                                                                           de cetăţeni la realizarea obiec­            tă. Tot în acest an a fost d a tă
b u n ă p a rte din ele sînt p ro p rie­    p a ţ i 300 m .l. de ş a n ţ şi a s tfe l      Presesitá aeilvă Ia sesiuni                                                                5 Deseori, tov. ilîe Opreau,                      tivelor propuse. La început a               în folosinţă şcoala de 8 ani
ta te o b ştească a G.A.C., iar             păşunea respectivă, care are o                                                                                                                                                              fost oarecum greu. O p a rte din            de la O haba, au fost te rm in a ­
restul proprietatea personală a             s u p r a f a ţă de c irc a 80 h a., a fo s t                                                                                             ? preşedintele G.A.C. din                         cetăţeni spuneau că tim pul                 te lucrările la căm inul cultu­
cetăţenilor. In rep etate rîniduri                                                                                                                                                                                                      este neprielnic pentru începe­              ral din Fintoag, s-au confec­
cetăţenii de aici au m anifestat            desecata.                                         La noi se ţin în fiecare lună               de pildă, din V alea N andrului,            nraşov, deputat în cir­                           rea lucrărilor. D eputaţii din              ţio n a t 50.000 b u c ă ţi c ă ră m i­
interes pentru sporirea produc­                Tot în cadrul adunării ce­                  sesiuni ale sfatului popular, în               constituie un exem plu în acest                                                               circum scripţiile electorale şi             dă şi s-a p ro cu rai o p a rte din
ţiei anim alelor, îndeosebi a                                                              cadrul c ă ro ra se discută proble­            sens. F ă ră a face vorbărie, ei            cumscripţia electorală co­                        m a i a le s O liv ia T u’d o r d in L ă -  m aterialul lem nos p en tru m ă­
producţiei de lapte. Ca urm are,            tăţeneşti s-au făcut şi alte p ro ­            m ele care fră m în tă m asa de ce­            spune concret ceea ce crede că                                                                pugiu de Jos, losif S em ăn şi              rire a şcolii din Lăpugiu.
în discuţiile n o astre cu ei, au           puneri pentru ridicarea produc­                tă ţe n i şi care se cer a fi rezol­           tre b u ie .în fă p tu it şi, de cele m ai  munală nr. 6 organizează                          E lena O preanu din Teiu, Ioa­
fă c u t d ife rite p ro p u n e ri. Aş     tiv ită ţii păşunii. Astfel, s-a p ro ­        vate. M anifestînd o p erm a n en tă           m ulte ori, p ro p u n e rile lui sîn t                                                       n a Angliei din O haba, losif                  Aceste co n stru cţii de in te ­
vrea să vorbesc aici despre una             pus ca să se execute, to t p rin               grijă pentru stabilirea obiecti­               luate în seam ă. La una din se­             discuţii cu alegătorii săi'                       E ujoran şi E lena F ărcaş din              res obştesc nu puteau fi re a ­
din pro p u n eri care a avut o e-          m uncă patriotică, la aceeaşi p ă­             velor ce urm ează a fi dezbătute               siuni, cînd s-au dezbătut pro b le­                                                           Lăsau au s ta t de vorbă cu ce­             lizate fă ră p a rtic ip a re a în
fioacitate deosebită.                       şune, c u ră ţire a de m ă ră c in i şi        în sesiune, com itetul executiv al             me privind înfrum useţarea co­              pe cele mai diferite pro­                         tăţen ii îndem nindu-i să încea­            m asă a cetăţenilor. D esigur
                                            m uşuroaie. De asemenea, cu                    sfatului popular com unal, toţi                m unei, tov Şerban T ă iţă a p ro ­                                                           p ă cit m ai repede lucrările de            că în fru n tea lo r au s ta t în to t­
   De m ai m ulţi ani, păşunea              s p r ijin u l G/A’.C. s -a g r ă p a t p ă ­  d ep u taţii studiază în acelaşi               pus, p rin tre altele, să fie lărg it       bleme. Aproape de fieca­                          elec trificare a satelo r. Ei au            deauna deputaţii care au con­
num ită „P rund“, datorită inun­            şunea şi s-au adm inistrat îngră­              tim p cu sim ţ de ră sp u n d ere m ă­         drum ul din V alea N andrului, iar                                                            ascultat cuvîntul deputaţilor.              stituit un exem plu în m uncă.
daţiilor provocate de M ureş, era           şăm inte artificiale.                          surile ce trebuie luate. D upă cum             păm întul rezu ltat să fie folosit          re dată în cadrul discu­                                                                      Ţin să a ră t că m obilizarea ce­
acoperită de buruieni iar în                                                               se ştie, în sesiune se p rezin tă              la construcţia grajd u rilo r din                                                                In p rim ă v a ră e ra d eja p re­       tă ţe n ilo r din satele n o astre se
m ijlocul ei era o baltă m are,                In urm a lucrărilor executate               un ra p o rt pe m arg in ea căru ia se         G.A.C. D a r nu n u m ai atât. D e­         ţiilor se nasc iniţiative,                        gătit întregul m aterial. R ă-              face p rin circum scripţiile elec­
care inunda parte din păşunea               s-a făcut dintr-o păşune, pînă                 discută. Cunoscînd dinainte p ro ­             p u tatu l a propus ca în tre a g a lu­                                                       m în ea nuniiai c a să în ceap ă            to ra le şi com itetele de c e tă ­
am in tită. A ex istat un canal de          atu n ci slab productivă, o p ă ­              blem ele puse în discuţie, d ep u ta­          crare să fie realizată de către             se fac propuneri pentru                           lu crările propriu-zise. Atunci             ţeni.
scurgere a apelor, dar ne mai               şu n e b o g ată în ierb u ri, lu c ru ce      ţii au posib ilitatea să se in fo r­           cetăţeni p rin m uncă patriotică.
fiin d c u ră ţa t s-a a stu p a t cu mii.  a contribuit din plin la asig u ­              m eze de sta re a de lucruri şi în             P ro p u n erea a fo st tre c u tă în       acţiuni de interes obştesc.                       p e ste 1.400 c e tă ţe n i din cinci          Pe viitor ne-am propus să
Pe m ulţi cetăţeni i-a preocupat            rarea unei m ari cantităţi de m a­             sesiuni s ă v in ă cu p ro p u n e ri c o n ­  proiectul de h o tărlre şi apoi                                                               sate au lu crat şase zile con­              realizăm alte obiective. Ele
problem a redării acestei păşuni            să verde şi, în consecinţă la spo­             crete pentru îm bunătăţirea ac­                aprobată. B ineînţeles că în scurt          In fotografia de faţă, fo­                        secutiv Ia să p a re a gropilor,            vor fi în făp tu ite, deoarece în
circuitului agricol. Ca urm are,            rirea producţiei de lapte.                     tiv ită ţii.                                   tim p lucrarea a fost executată.                                                              p la n ta tu l stîlp ilo r şi cliiar la     satele comunei noastre sînt
în diferite ocazii au făcu t p ro ­                                                                                                       Un alt deputat, E m ilian Şerban            toreporterul nostru a sur­                        întinderea sîrm ei. G heorghe
p u n e ţi de desecarea p ăşu n ii. Noi,       M erită să fie scoşi în eviden­                L a noi, treb u rile m erg to t cam         din satu l A lm aşu Mic este cu­                                                                                                          oam eni harnici, dornici să
d ep u taţii din sat, ne-am con-            ţă pentru interesul m anifestat                aşa. L a sesiuni, m a jo ritatea de­           noscut de asem enea ca fiind                prins o asemenea discu­                           C ărăbaş, F loare A ncuţa, lulius           fa că v ia ţa lor p e zi ce trec e
sfă tu it ce p utem face, apoi, ne­         in în făp tu irea acestor propuneri            putaţilor se înscriu la discuţii               fo a rte activ la sesiuni.                                                                    B obrean, sînt num ai cîţiva                tot m ai frum oasă.
am gîndit să propunem organi­               ale cetăţenilor, ‘ deputaţii ioan              şi vin cu unele p ro p u n e ri v a lo ­                                                   ţie a deputatului Ilie O-                         d in tre cei m uîţi care au p a rti­
zarea unei adunări cetăţeneşti              Popa, Ioan R usan şi Tofel Cio­                                                                                                                                                             cipat la electrificarea satelor.                         ROMAN POPOVICI
unide să punem în discuţie a-                                                                                                                                                         prean cu alegătorii săi.                          M unca lor a fost încununată                           deputat în Sfatul popular
ceastă chestiune. C etăţenii, cum           lan.
era şi firesc, au m an ifestat un              A cesta este doar un exem plu                                                                                                          Fără îndoială că şi această                                                                                        raional Ilia
deosebit interes. îm p reu n ă am
stab ilit să se organizeze citeva           de acţiune în trep rin să în satul                                                                                                        discuţie, ca toate celelalte,
                                            nostru, la propunerea cetăţeni­                                                                                                           va fi rodnică.
ieşiri cu în treg satul la locul            lor. F ap tu l că noi d ep u taţii ne
                                            străduim să dăm curs acestor                                                                                                                                         înfrumuseţăm comuna
a m in tit şi, p rin m u n că p a trio ­    propuneri, cetăţenii ni se adre­
                                            sează cu încredere. De altfel ţi­
tică, să se sape un canal de                nem perm anent o strînsă legă­

                                            tu ră cu ei.
                                                              AUREL MAREŞ

                                                deputat în Sfatul popular comunal

scurgere a apelor ce bălteau                        Şibot, satul Aurel Vlaicu              roase. D eputatul Şerban T ăiţă,               V enind preg ătiţi, luînd p arte

                                                                                                                                          la discuţii, deputaţii din com u­           0 devenit o obişnuinţă a ce- n ă se opreşte să adm ire fru ­ problem a sistem atizării străzilor.

                                                                                                                                          n a n o a stră îşi aduc o im p o rtan tă tăten ilo r din com una n o astră m oasa clădire a căm inului cul­ Până atunci, pe m ai toate s tră ­

                                                                                                           De curmă în co­ c o n trib u ţie la îm b u n ă tă ţir e a d e z ­ ca în d ife rite le ocazii, c în d d is c u ­ tu r a l. D eşi în c ă n u e s te c o m p le t zile co m u n ei, ra s e le e r a u a ş e z a ­

                                                                                                           muna Cioara, raio­ b a te r ilo r d in sesiu n i. E ste d r e p t t ă cu d e p u ta ţii, s ă - ş i s p u n ă p ă ­ g a ta , aici a u şi în c e p u t s ă se te la în tîm p la r e , u n e le în a f a ră ,

                                                                                                           nul Orăştie s-au c ă m a i s în t u n ii d e p u ta ţi c a re re rile , să fa c ă p ro p u n e ri p e n tr u d e s fă ş o a re a c tiv ită ţi c u ltu r a l- a lte le m a i î n ă u n t r u . S e siu n e a a

                                                                                                           terminat lucrurile nu iau c u v în tu l la sesiu n i. Cu c o n tin u a în f r u m u s e ţa te şi g o s­ a r tis tic e . C u b a n ii r e a liz a ţi din h o t ă r î t să se fo rm e z e o c o m i­

                                                                                                           de amenajare la a c e ş tia m a i tre b u ie m u n c it în p o d ă rire . A ceste p ro p u n e ri noi c o n trib u ţia v o lu n ta ră , se conţi-, sie o are s ă stu d ie z e m a i b in e

                                                                                                           noul dispensar me­             aşa fel, ca şi ei să în ţeleag ă că         Ie d is c u tă m fie în. c a d ru l se ­          nu ă în prezent lucrările de fin i­         această problem ă şi să facă
                                                                                                           dical şi de con­               au d a to ria să lupte cu m ai m ultă       siunilor, fie in cadrul şedinţe­                  sare a căm inului.                          p ro p u n eri concrete.’ C om isia a
                                                                                                           strucţie la casa de            ferm itate pentru înfăptuirea sar­          lor de com itet executiv. P entru                                                             stabilit că p rin construirea unor
                                                                                                           naştere. Cele două             cinilor ce le stau în faţă.                 înfă-ptuirea propunerilor au fost                   lAjceasta este d oar o lu c ra re c a ­   gard u ri în faţa caselor — fără să
                                                                                                           unităţi sanitare au                                                        iniţiate deseori acţiuni la care                  re contribuie la schim barea feţei          se facă dem olări de clădiri —
                                                                                                           fost construite prin                        LAURENŢIU ŢÎRLEA               au co n trib u it d ep u taţii şi ceilalţi        com unei. La noi s-au întreprins            se poate da o aliniere străzilor.
                                                                                                           contribuţia volunta­                        deputat în Sfatul popular      cetăţeni.                                         şi alte acţiuni. Cam cu tre i ani           In baza acestei propuneri, noi
                                                                                                           ră şi în muncă a                                                                                                             în urm ă, m ai m u lţi deputaţi au          deptutaţii am stat de vorbă cu
                                                                                                           cetăţenilor.                                   comunal Peştişul Mic           O ricine vine la noi în com u­                 rid icat în cadrul unei sesiuni             cetăţenii şi îm preună am tre c u t

                                                                                                           In cadrul dis­                                                                                                                                                           Ia alinierea străzilo r p rin con­

                                                                                                           pensarului există                                                                                                                                                        stru irea gardurilor. A ceastă lu ­

                                                                                                           cabinet de pedia­                  înfăptuirea propunerilor —                                                                                                            c ra re , Î n c e p u tă în a n u l 1960, a
                                                                                                           trie, cabinet de a-                                                                                                                                                      fo st te rm in a tă la începutul aces­

                                                                                                           dulţi, sală de aştep­              sarcina noastră principală                                                                                                            tui an. Tot cu acest prilej s-au
                                                                                                           tare, cameră de                                                                                                                                                          făcu t şi alte lucrări de în fru ­

                                                                                                           gardă şi punct                                                                                                                                                           m useţare, cum sînt plantarea a

                                                                                                           farmaceutic.                   D e p u ta ţii a u o m a re r ă s p u n ­ Iegeri, a lte le la în tâ ln irile d in ­ a fo s t s a tis fă c u tă . A sem en ea e - 800 te i o rn a m e n ta li, c u r ă ţir e a

                                                                                                              IN FOTOGRA­                 dere în fa ţa alegătorilor lor. Ei          tre deputaţi şi alegători care                    xem ple se m ai pot da încă.                şan ţu rilo r şi p ietru irea stră z i­
                                                                                                           FIE : Vedere exte­             sînt obligaţi să studieze cu to a ­         s-au ţin u t periodic. Propunerile                                                            lor.
                                                                                                           rioară a noului dis­           tă răspunderea propunerile aces­            au fost centralizate şi înaintate                    Există însă unele propuneri ca­
                                                                                                           pensar medical şi              tora şi să treacă neîntîrziat la            com itetului executiv. In oraşul                  re depăşesc com petenţa com i­                 In cadrul acţiunilor de gos­
                                                                                                           a casei de naştere             rezolvarea lor.                             n o s tr u s -a u în r e g is tr a t 28 p r o ­   tetului executiv al sfatului                podărire a satuiui s-au executat
                                                                                                           din comuna Cioara.                                                                                                           popular orăşenesc. Atunci, de­              şi alte lucrări. De curînd, s-au
                                                                                                                                                                                                                                        p u taţii sînt puşi în situaţie să          term inat lucrările de electrifica­

        In sprijinul bunei desfăşurări                                                                                                       Ca p este to t’ şi cetăţenii din         p u n e r i d in tr e c a re 26 a u fo st         nu-şi ducă la îndeplinire sar­              re a satului B îrcea M are.
        a procesului instructio-educatio                                                                                                  oraşul n o stru au făcu t m ulte            rezolvate. Aş vrea să dau doar                    cinile ce le revin. Ia tă un e-                P rin con trib u ţia în m uncă,
                                                                                                                                          propuneri interesante. O parte              câteva exem ple. A legătorii din                  xernplu. De m u ltă vrem e un m a­
  Prin munca ce o desfăşoară,               ta t că în comună există spa­ mai puţin pregătiţi. Ca urm a­                                  din ele au fost form ulate cu o-            circum scripţia I-a au p ro ­                     re n um ăr de cetăţeni au cerut             cetăţen ii au făcu t econom ii la
comisiile permanente de depu­               ţiu locativ care nu este ju d i­ re, la sfirşi tul anului situaţia                            cazia cam paniei electorale de a-           p u s a s fa lta re a tro tu a re lo r şi         ca să fie construit un podeţ                lu c ră ri fa ţă de deviz de cea. 6.000
taţi vin in sprijinul înfăptui­             cios folosit. Astfel, pe baza a fost cu m ult îmbunătăţită.                                                                               pavarea străzii care duce spre                    p este rîu l Sebeş. O am enii au            lei. Gu m u lt suflet au lu crat
rii multiplelor sarcini care                studiului, am propus lărgirea Dar comisia permanentă a                                          fn circumscripţiile                       policlinică, m atern itate şi spi­                perfectă dreptate. In situaţia              aici d ep u taţii Ioan Anghel şi
stau în faţa comitetelor execu­             spaţiului de şcolarizare prin făcut propuneri valoroase şi în                                                                             tal. D ep u tatu l R udolf L ang din              actuală ei sînt nevoiţi să m ear­           Petru Popa.
tive ale sfaturilor populare. A-            eliberarea unor clădiri. Anali- ce priveşte continua îmbună­                                          e!edora!e,                          circum scripţia respectivă a m o­                 gă în plus aproape 2 km. In ­
xînău-şi activitatea pe princi­             zînd propunerea făcută comi­ tăţire a muncii culturale de                                                                                 b iliz a t c e tă ţe n ii la re a liz a re a >i-  tervenţiile n oastre pe lingă I.F.             Tot în acest an s-a term in at
palele sarcini ale sfaturilor               tetul executiv a luat măsuri în masă. In mod deosebit s-a pus                                    acţiuni pairi oii ce                     nor fonduri, iar com itetul exe­                  Sebeş n-au dat rezultate. Pînă              îm prejm uirea cu gard de beton
populare comisiile permanente               acest sens. Ca urmare, spaţiul accent pe mobilizarea cetăţe­                                                                              cutiv a pus la dispoziţie m ate­                  în prezent în trep rin d erea re s­         a şcolilor din S intandrei şi B îr­
                                            de şcolarizare s-a mărit cu în­ nilor la diferite activităţi cul­                               Gu citva timp în urmă, alegătorilor       rialele necesare.                                 pectivă nu ne-a dat lem nul n e­            cea cit şi electrificarea şcolii şi
întocmesc studii şi fac propu­              că 15 încăperi. Tot în urma tural-educative. In urma pro­                                     din circumscripţia electorală nr. 4 oră­                                                      cesar. Poate că în această d i­             c ă m in u lu i c u ltu r a l d in ’ B îrc i'-
neri concrete în diferite do­               propunerilor făcute de comi­ punerilor făcute de comisie cit                                  şenească Orâştie, deputatul le-a adus          La întâlnirea cu alegătorii, de­               recţie vor avea de spus un cu-              lu crări executate to t din cont
menii ale vieţii obşteşti. La în­           sie, sfatul popular a luat mă­ şi a măsurilor luate de comi­                                  la cunoştinţă liotărîrea comitetului exe­   p u ta tu lu i Aurel Floriam i s-a                v in t şi to v arăşii de la D.R.E.F.        buţie volu n tară şi contribuţie în
făptuirea acestor studii, comi­             suri de repararea uşilor, feres­ tetul. executiv al sfatului popu­                            cutiv al sfatului popular orăşenesc, cu     propus deschiderea unui centru                    Deva, singurii în m ăsură să                m uncă.
siile atrag un larg activ de                trelor şi sobelor de teracotă, a- lar comunal, s-au form at două                              privire la introducerea apeductului şi a    de desfacere a plinii pe strada                   rezolve această problem ă.
specialişti, oameni cu pregăti­             sigurînd totodată şi lemnele de brigăzi artistice de agitaţie ca­                             canalizării pe străzile circumscripţiei.    „24 Ia n u a rie “. Aurel Fior ian nu                                                            Toate aceste lucrări s-au făcut
re şi experienţă într-o anu­                foc necesare.                                                                                                                             a făcut prom isiuni. El însă a                       D eputaţii din oraşul nostru             sub îndrum area perm anentă a
mită ramură.                                                                               re prezintă periodic programe                    Cu această ocazie, cetăţenii din cir­     lu p ta t p e n tru tra n sp u n e re a în        sln t h o tărîţi ca şi în viitor să         organizaţiei de partid, care pe­
                                            Comisia permanentă a venit adecvate, iar biblioteca a fost                                    cumscripţie s-au angajat să contribuie      viaţă a dorinţei cetăţenilor. Mai                 lupte p entru traducerea în via­            riodic a analizat activitatea co­
   Cu o astfel de activitate se             şi cu alte propuneri pentru îndrumată să organizeze mai                                       prin muncă patriotică la introducerea       în tîi s-a prezentat Ia com itetul                ţă a propunerilor cetăţenilor               m itetu lu i executiv şi a dat în ­
poate minări şi comisia per­                îmbunătăiţirea procesului in­ multe recenzii, seri literare,                                  apeductului şi a canalizării. In/fruntea    executiv unde a stu d iat posibili­               co n trib u in d astfel la rezolvarea       d ru m ări eficace.
manentă de învăţâmînt, cultură              structiv-educativ din şcoli. Ast­ seri de calcul, seri de întrebări                           acestei acţiuni s-au situat tov. M. Fe-     tăţile rezolvării acestei p ro p u ­              m ultiplelor problem e obşteşti.
şi sănătate de pe Ungă Sfatul               fel, pentru legarea învăţămîn- şi răspunsuri şi altele.                                       iician, care a prestat 80 ore muncă pa­     neri. Propunerea cetăţenilor era                                                                 In ce priv eşte în fru m u se ţa ­
popular comunal Teiuş, al cărei                                                                                                           triotică, Raveca Boticeanu şi Ana           în te m e ia tă şi în s c u rt tim p ea                      CONSTANTIN BĂCILA                rea şi gospodărirea com unei
preşedinte sînt. Iată pe scurt                                                                                                            Jurj.                                                                                                 deputat în Sfatul popular al        m ai sînt încă m ulte lucruri de
felul în care am m uncit noi în                                                                                                                                                                                                                                                     făcut. Avînd o strîn să legătu­
cadrul comisiei.                                                                                                                                                 AVRAM PETRIC                                                                               oraşului Sebeş          ră cu cetăţenii, discutând îm ­
                                                                                                                                                                        corespondent                                                                                                p re u n ă cu ei, vom in iţia noi
   In fiecare lună, cu ocazia ţi­                                                                                                                                                                                                                                                   a c ţiu n i c a re s ă s c h im b e m e r ’" ’
nerii sesiunilor sfatului popu­             tului de practică s-a propus Fără îndoială că la aceasta                                                                                                                                                                                faţa satului.
lar comunal, membrii comisiei               com itetului executiv să îndru­ a contribuit şi legătura ce e-
ne întrunim şi împreună sta­                me conducerile şcolilor pentru xistă intre comitetul executiv                                                                                                                                                                                              DUM ITRU BEJAN
bilim planul de acţiune pentru                                                                                                                                                                                                                                                             deputat în Sfatul popular comunal
viitor. La stabilirea sarcinilor
avem în vedere ce probleme                                                                                                                                                                                                                                                                                  Sîntandrei.
mai importante sînt la ordinea
zilei şi care cer eforturi mai              organizarea de excursii şi vi­ al sfatului popular şi comisiile                                   La gospodărirea                                                    DEPUTAŢI FRUNTAŞI ÍN MUNCĂ
mari pentru a fi rezolvate. O               zite în întreprinderile indus­ permanente. Cînd comitetul e-                                             com unei
asemenea, problemă a fost aceea             triale din regiune, în S.M.T., xecutiv analizează diferite pro­
privind îmbunătăţirea procesu­              G.A.C. şi alte unităţi. Tot la bleme invită şi membrii co­                                       F iind în p erm anenţă în m ijlocul alegătorilor
lui de învăţâm înt. La noi în               propunerea comisiei au fost misiei permanente respective.                                     din circum scripţii, deputaţii ain com una Zam,
Teiuş, se punea problema lăr­               organizate în şcolile din co- Mai m ult chiar, în aceste şe­                                  raionul Ilia, au m obilizat de la începutul aces­
girii spaţiului de şcolarizare.             raună întîlniri ale elevilor cu dinţe comisiile prezintă rapoar­                              tu i an şi pîn ă în prezen t u n n u m ăr de p este
 Or, posibilităţi de a se con­              muncitori fruntaşi în produc­ te, unde fac propuneri valo­                                    2 .0 0 0 c e tă ţe n i, c a re a u e f e c tu a t 16.380 o re m u n ­
 strui un local nou erau puţi­              ţie, colectivişti şi alţi oameni roase. De asemenea. la sesiuni                               că p atrio tică. P rin tre cele m ai im p o rtan te ac­
 ne. De aceea comisia şi-a pro­             ai muncii care au vorbit des­ comisiile permanente prezintă                                   ţiu n i a m in tim c u ră ţire a a 37 h a . de p ăşu n e , un ­
 pus să studieze şi să valorifi­            pre frumuseţea meseriei lor, corapoarte. Astfel, noi. am pre­                                 de a u p a r tic ip a t la m u n c ă p a tr io tic ă p e ste 500
 ce posibilităţile locale. Cu               despre activitatea din fabrici şi zentat pînă acum cinci cora­                                cetăţeni. In acelaşi tim p, în satul T ăm ăşeşti, ce­
 sprijinul activului lărgit, din            uzine.                                                                                        tăţen ii au făcut trei varniţe. V arul rezultat a
 care fac parte mai multe ca­                                                              poarte.                                        fo st fo lo sit la c o n stru c ţia zo o teh n ică din G.A.C.
 dre didactice, noi am consta­                                                                                                            De asem enea la îndem nul deputaţilor, cetăţenii
                                            Analizînd felul in care s-a Existind o strînsă colaborare                                     din com ună au p artic ip a t la rep ararea a trei
                                            desfăşurat munca de instruire a intre comitetul executiv şi co­                               poduri pe drum ul raional Zam — Almaş Sălişte,

                                            elevilor la clasă în anul şco­ misiile permanente, acestea                                    ia r în satu l G o d in e şti s-a c o n s tru it un a lt p o d cu
                                            lar trecut, comisia permanen­ reuşesc să dea un real sprijin
                                            tă a constatat că numărul co­ în munca de zi cu zi a sfatu­                                   o deschizătură de 6 m. Asemenea lucrări s-au
                                            rigenţilor în prima jum ătate lui popular.
                                                                                                                                          executat în to ate satele com unei.                                            DANIL HANEŞ
                                            a anului era mare. In acest                                                                                                                                          este preşedintele G.A.C. din        SILVIA SCHUSTER                         \AUREL BOTA
                                                                                                                                             Cele m ai bune rezu ltate în m obilizarea ce­                       oraşul Sebeş, deputat în cir­  este operatoare la staţia de        este contabil la G.A.C. din
                                            sens s-au făcut propuneri de                            prof. ZOE BARBU                                                                                              cumscripţia electorală orăşe­  radiofie vre Miercurea, depu­       satul Aurel Vlaicu, deputat
                                                                                                                                          tăţenilor le-au avut deputaţii O ctavian M ăr-                                                        tată în circumscripţia nr. I        în circumscripţia nr. S
                                            organizarea unui ciclu de con­ deputată în Sfatul popular comunal                                                                                                            nească nr. SS.
                                                                                                                                          g ău , Ana Ig n a , lo sif B iră u şi T eofil V, H ău.                                                             comunală                            comunală.
                                            sultaţii suplimentare cu elevii                         Teiuş
   40   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50