Page 46 - 1962-11
P. 46
Mt ’ 4 5 3 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3
Reducerea cheltuielilor Gafa pregăfifi pentru perioada i p i l - - ,,
de circulaţie—sarcină importantă 5:W:Ş;
--------------- de iarnă -----------
a comerţului local Colectivul de muncă ilin cadrul aceste instalaţii au fost etanşate pen
Complexului C.F.R. Alba Iulia şi-a fă tru a fi ferite de umezeală şi în
D irectivele celui d e-al IlI-lea In vederea reducerii pierderi chirii, în treţin ere a localului şi a cut şi de astă dată datoria. Avind in gheţ. La ţel, s-a făcut etanşarea ca Pe ogoarele G.A.C. din Dr'aşov, raionul Sebeş, se munceşte
C u u y ie s al jP.M.R. p u n în f a ţ a lor la m ărfurile uşor perisabile inventarului, re p ara ţii curente, frunte pe comunişti, muncitorii şi petelor de cabluri exterioare pe în acum cu însufleţire la executarea arăturilor adinei de toamnă.
organizaţiilor com erciale sar şi p en tru p ă stra re a igienică a lor cheltuieli de birou etc. De ase tehnicienii din unităţile complexului treaga secţie Coşlariu — Simeria.
cini deosebit de im p o rtan te. Pe s-au lu at m ăsuri p en tru ca uni m enea, la to ate aceste organiza au. manifestat o grijă deosebită pen — /% O SE N 1 1
lingă d eslacerea unui volum im tăţile com erciale din sectorul ţii com erciale sînt depăşite p re tru ca pregătirile de iarnă să fie Sectorul T.C. şi-a făcut o preo
p o rtan t de m ărfuri, organizaţii alim entar şi de alim entaţie pu vederile pierderilor la am balaje terminate la timp şi în cele mai cupare deosebită din pregătirea pen O Z a d ia tria“ ; HUNEDOARA : La 80 de
lor com erciale le revine sarc in a blică să fie d o tate cu u tilaj f r i d in cau ză c ă la p rim ire a lo r cu hune condiţiuni. tru iarnă a tuturor instalaţiilor de
de a reduce an de an nivelul gorific corespunzător. Pe în tre a m ărfu ri nu se face re cep ţia din telecomandă de pe raza secţiei. 15 NOIEMBRIE 1962 ani — cinematograful „Victoria“ ;
ciielfuielilor de circulaţie în aşa ga reţea com ercială din regiu punct de vedere calitativ. In vederea asigurării unor condi PROGRAMUL I : 5,00 Muzică
fel ca ir anul 1965, să fie m ai ne, în prezent, avem un num ăr ţii optime de călătorie, au fost luate S-au pregătit pentru iarnă toate interpretată de fanfară ; 5,40 Pie SE BEŞ: Flăcări şi flori — cine
m ici cu cel p u ţin 25 la su tă f a ţă de 447 u tilaje, cu 133 m ai m ulte D in cauza neurm ăririi stocu masuri pentru verificarea sobelor şi macazele centralizate cu bloc şi chei, se corale romîneşti ; 6,07 Muzică
de nivelul anului 1959. d ecît la sfîrşitu l anului 1960. E fi rilor de m ărfu ri şi în cad rării în burlanelor, pentru etanşarea uşilor şi s-au înlocuit uncie piese, s-au gre- uşoară ; 6,20 Emisiunea pentru sa matograful „Progresul“ ; Rapsodia
cienţa econom ică a acestor in stocul p lan ifica t de către unele ferestrelor în sălile de aşteptare din sat cu vaselină pentru conservare şi te : Administrarea amendamentelor
Pentru trad u cerea în fa p t a vestiţii în utilaje frig o rifice re o rg a n iz a ţii co m erciale ca O.C.L. gări şi vagoane. Aceleaşi măsuri au s-au confecţionat, cutii de protecţie pe solurile acide ; 6,50 „Draga Ucraineană — cinematograful „M.
acestei sarcini, şi ţin în d seam a zultă din fap tu l că pierderile la a lim e n ta ra H u n ed o ara, O.C.L. fost luate şi la clădirile, atelierele şi 'pentru a se feri instalaţiile de în mi-i satul meu“ — program de
că vonimul circulaţiei m ărfu rilo r m ă r f u r i în 1962 s în t m a i m ici cu c o m e rţ m ix t A lba Tulia, O.C.L. birourile destinate personalului C.F.It. gheţ şi înzăpezite. De asemenea, au eînlece şi jocuri populare romî- Sadoveanu"; PETROŞANI: Flă
constituie unul din indicatorii 14,5 la s u tă f a ţă de 1960, ce ea in d u stria l P e tro şa n i, O.C.L. in fost înlocuite 4 semnale defecte in neşti ; 7,10 Melodii de cslradă ;
cei m ai im p o rtan ţi care o glin ce valoric re p rez in tă sum a de dustrial Deva, au făcu t ca îm Pentru ca locomotivele remizei din staţia Şibot. 7,30 Sfatul medicului : Reacţia la cări şi flori — cinematograful
deşte calitatea m uncii întregii 252.000 lei. prum uturile re sta n ţă să crească, Alba Iulia să poată face faţă în tuberculină ; 7,35 Anunţuri, muzi
activ ităţi com erciale din regiu fa p t ce a d e term in a t ca pe p ri condiţii normale întregului trafic din In afară de acestea s-au format e- că ; 7,45 Dansuri instrumentale ; „Al. Sabia“ ; Oameni şi fiare —
ne, com itetul executiv al S fatu C a urm are a m ăsurilor luate, m ele 9 luni ale acestui an să se limpid iernii, s-au luat măsuri pen cbipe speciale, dotate cu toate ma 5.00 Sumarul presei centrale ; 8,08
lui p o p u lar re g io n a l, sub în d ru ritm ul reducerii nivelului chel p lă te a s c ă p e ste 470.000 lei do- tru verificarea, repararea şi izola terialele necesare în punctele unde se Melodii populare romîneşti ; 8,30 seria I şi l l — cinematograful
m area C om itetului regional de tuielilor de circulaţie p rezin tă o bînzi b ancare, în a fa ra celor p la rea tuturor instalaţiilor expuse fri pot produce înzăpeziţi, pentru a se Muzică de cameră ; 9,00 Vreau să
partid, a luat o serie de m ăsuri dinam ică corespunzătoare, asi- nificate. gului, a instalaţiei de apă şi canal interveni la timp în orice situaţie. ştiu. Emisiune dedicată matemati „7 Noiembrie“ ; ALBA I U L I A :
care să asigure realizarea aces gurîndu-se realizarea sarcinii şi pentru crearea unui stoc tampon Au fost apoi confecţionate şi aşezate cii ; 9,25 Conccit de muzică uşoa
tui indicator de plan. tra sa tă , în acest sens, de D irec F a ţă de situ aţia ex isten tă în de combustibil, în eventualitatea că în punctele ameninţate parazăpezi. ră romînească ; 10,00 Muzică din 713 cere aterizare — cinemato
tivele celui de-al IlI-lea C ongres unele o rg an izaţii com erciale se timpul nefavorabil ar împiedica apro operele lui Wolf — Ferari ; 12,00
Astfel s-a trecu t la rep ro filarea al P.M .R. A stfel, d a c ă co nside imipune a se lua m ăsuri e fic ien vizionarea corespunzătoare a remizei S-au luat măsuri şi pentru curăţi Muzică populară romînească in graful „Victoria“ ; Destăinuiri —
reţelei com erciale în funcţie de răm de b ază realizările anului te pentru în lă tu ra re a cauzelor cu combustibil. rea şi eliberarea şantierului de mate terpretată de Irina Micuţ, Alexan
cerinţele populaţiei. S-a avut în 1959, în anul 1960 ritm u l re d u ce generează cheltuieli suplim en riale, astuparea gropilor şi nivelarea dru Bidirel — la vioară şi Sandu cinematograful „23 August“ ; O-
vedere ca am p lasarea unităţilor cerii cheltuielilor de circulaţie ta re şi neeconom icoase astfel ca, Personalul reviziei de vagoane a terenului, măsuri care să asigure Florea — la trompetă ; 13,05 Re
de desfacere să se facă cit m ai e ste d e 13,17 Ia su tă, în anul, p în ă la sfîrşitul anului, to ate o r verificat cu minuţiozitate etanşeita muncitorilor cele mai bune condiţii de comandări din program ; 13,10 Pa R Ă ŞTIE : Celebrul 702 — cinema
econom icos, p en tru a se asigu 1961 d e 19,39 la su tă, ia r în an u l g anizaţiile com erciale să fie la tea vagoanelor, a geamurilor şi in deplasare între liniile atelierului şi gini alese din muzica dc operă ;
ra şi ren tab ilitatea p lan ificată 1962 a crescu t la 21,85 la sută. nivelul u n ităţilo r fru n ta şe din stalaţia de încălzii din garniturile evitarea oricăror accidente. S-a făcut 14.00 Program emis, de studioul dc tograful „V . Roaită“ ; Avionul
pe fiecare organizaţie com ercia regiune. de tren de pe rula Alba Iulia — aprovizionare cu stocuri de materiale radio Graiova ; 14,30 Muzică uşoa
lă. E ficien ţa m ăsu rii lu ate rezu l Reducerea an de an a nive Zlatna şi retur, dirijînd vagoanele tampon, care să asigure în tot tim ră sovietică de Alexandr Fliar- pleacă la ora 9 — cinematograful
tă din faptul că dacă în anul lului cheltuielilor de circulaţie şi IO AN PUICAN defecte la Atelierul de zonă, pentru pul iernii o ritmicitate normală a kovski şi Igor Iakuşenko ; 15,00
1961 au fo s t 7 u n ită ţi de d e s fa îm bunătăţirea activităţii organi directorul Direcţiei comerciale repararea şi redarea lor circulaţiei. producţiei. Din cîntecele şi dansurile popoa „Flacăra“ ; SIMERIA : Şoferii ia
cere nerentabile, la sfîrşitul tri zaţiilor com erciale a făcut ca relor ; 16,15 Vorbeşte Moscova!;
m estrului III ¦ a.c., m ai există' beneficiile să crească în m od regionale Hunedoara Şi sectoarele T.T.R. si T.C. au Măsurile luate de colectivul 'de 17,10 „Spre noi victorii socialiste“ dului — cinematograful Pinti-
sim ţito r. In anul 1962, o rg a n i luat măsurile necesare pentru a asi program dc cîntece ; 18,00 Muzică
doar o singură unitate in aceas zaţiile com erciale au v ărsat la im $ gura în lot timpul iernii o funcţio muncă din cadrul Complexului C.F.R. uşoară cerută de ascultători ; 18,30 lie“; H A Ţ E G : Raze pe gheaţă
bugetul statului un volum de b e nare normală a instalaţiilor de tele Lecţia de limba franceză (ciclul
tă situaţie. n eficii m ai m a re cu 6 6 ,2 la su ta comunicaţii si semnalizare. Sectorul Alba Iulia pentru perioada de iarnă pentru începători). 19,00 Jurnal dc
R ep artizarea fondului de m a r f a ţă de an u l 1960. T.T.R. a verificat şi reparat toate întrecere ; 19,15 Program muzical
semnalele pe distanţa Alba Iulia — vor asigura desfăşurarea unei acti pentru fruntaşi, in producţie din
fă pe organizaţiile com erciale Deşi situ aţia se p rezin tă astfel Zlatna, Şibot — Cugir; de asemenea.
vităţi rodnice în lot timpul anului. industrie ; 22,50 Muzică de dans ;
s-a făcut în funcţie de b alan ţa pe Întreaga activitate a com erţu
GHEORGHE FILIP
de venituri şl cheltuieli a popu lui local, nu acelaşi lucru reiese şeful staţiei C.F.R. Alba Iulia
laţiei, precum şi de cerinţele şi la o analiză m ai am ăn u n ţită pe — cinematograful „P. o p u l a r" ;
specificul local al consum atori fiecare o rg an izaţie com ercială în B R A D : Apartamentul — cinema
lor, de pe ra z a fiecărei o rg an i p a rte . U nele d in tre ele c a O.C.L. tograful „Steaua roşie“ ; LONEA :
zaţii com erciale. in d u stria l D eva, O.C.L. a lim en Expresul de seară — cinemato
S-au luat m ăsuri eficace p e n t a r a D eva, O.C.L. in d u stria l H u graful „Minerul“ ; TEIUŞ : Şo
tru reducerea sistem atică a im o n e d o a ra , O.C.L. co m erţ m ixt ferii iadului — cinematograful „V.
bilizărilor de m ărfuri in stocuri A lba Iulia, T.A.P.L. P e tro şa n i şi Roaită“ ; Z L A T N A : Iubire încă
supranorm ative şi în debitori, altele şi-au d ep ăşit nivelul chel tuşată — cinematograful „Munci
fa p t ce a fă c u t ca volum ul aces tuielilor de circulaţie planificate torul“ ; ILIA : Agrafa albă —
to ra să sc a d ă în anul 1962 cu pe cele 9 luni ale anului curent. cinematograful „GIi. Doja"; APOL-
22 la sută, fa ţă de aceeaşi p eri Cauzele care au dus Ia d epăşirea DUL DE SU S: Vîrsta de aur a
oadă a anului trecut. R educerea cheltuielilor de circulaţie se da- comediei — cinematograful „23
sistem atică a im obilizărilor în toresc în bună p a rte faptului că August“i
stocuri supranorm ative a dus im se fa c cheltuieli fă ră a se ţine (Buletin
plicit şi la reducerea dobînzilor cont de prevederile balanţei de meterna lo-qie
bancare, degrevînd astfel chel v e n itu ri şi c h e ltu ie li, c h ia r şi PENTRU 24 ORE
tuielile de circulaţie de un vo atunci cînd ele nu sîn t n ecesa Vreme schimbătoare cu cerul mai
mult noros. Vor cădea ploi slabe.
lum im p o rta n t de cheltuieli ne- re. S-au în re g istra t d epăşiri la Temperatura staţionară: ziua între
11 şi 10 grade, iar noaptea între 4
econom icoase. şi 9 grade. Vînt slab, pînă la mo
derat, din sectorul sud.vest.
im 15 NOIEMBRIE 1962 PENTRU URMĂTOARELE
DEVA: Oameni şi fiare — scria 3 BILE
Cînd T şi II — cinematograful „Fa-
Vreme umedă cu temperatura în
uşoară scădere.
lipseşte
răspunderii SE C Ţ IA L C m H U N E D O A R A ;
; Piaţa Libertăţii nr. 29 telefon 2822 *
La cinematograful sătesc din Iată un exemplu. In ziua de 4 no AWGAJEâZÂ TEHNICIENI
Muncelul Mic lucrurile nu stau iembrie a.c. filmul a fost anunţat
tocmai bine. Operatorul, tov. Ro pentru orele 15 dar a rulat la ore ţliie sint ©ele prevaaaate'
man Margea, care este de altfel le...17, pe cînd programul obişnuit
?i responsabilul acestei unităţi, nu de rulare este de la orele 19. >«Se I I «Chito a is e x a 4. I
se preocupă cu simţ de răspundere
ca filmul să fie prezentat cetă Apoi, dc multe ori filmele rulea inform aţii sniilimentare se pot obţine la seA
ţenilor în cele mai bune condiţii, ză fără sonor, cu multe întreruperi, l dini întreprinderii.
j In primul jînd programarea filme- fapt ce produce nemulţumiri prin
!4 lor nu este afişată nicăieri. Te duci tre spectatori. Aşa se explică că în IW W W W ^
ultima vreme la cinematograful din
!! la cinematograf fără să ştii ce film Muncelul Mic viii tot mai puţini Strungăria de cilindri a laminorului de 450 mm. de la c.S. Hunedoara. ŞANSE MARI DE C ÎŞT IG VA OFERĂ
cetăţeni. Ar fi timpul ca aici să I n fo to g ra fie: un strung modern, sovietic, prevăzut cu dispozitiv de copiere.
1 urmează să vezi. Apoi, programul LOTO CENTRAL
de rulare al filmelor este ca tim- se ia cele mai eficiente măsuri
BILETELE M ULTIPLE ÎN T R EG I ŞI SFERTU RI VĂ MĂRESC
v pul prevăzut în buletinul meteoro- pentru schimbarea situaţiei semna CONSIDERABIL ŞANSELE DE CSŞTIG.
X logic. Adică schimbător, nestabil.
a Filmul e anunţat la o anumită oră late. saw
dar rulează la alta, aşa că fie că MIHAI MIHUŢ
(> întîrzii fie că vii prea devreme. corespondent
COMISIA PENTRU CERCETAREA ca un agent informator să declare că învinuire a fost adusă unei persoane, siei este echivalentă cu lucrul cel mai
cutare sau cutare persoană este sau ea trebuie considerată vinovată pînă primejdios ce se poate întîmpla cuiva
ACTIVITĂŢII ANTIAMERICA NE a fost membră a partidului comunist, în momentul în care îşi dovedeşte ne în regimul capitalist — rămînerea fără
pentru ca persoana respectivă să fie ci vinovăţia. slujbă şi deci în imposibilitatea de a-şt
„Reacţiunea imperialistă, se spune demasca agenţii fascişti. Pe de altă sia a pregătit un voluminos raport asu ţii“ asupra cetăţenilor americani care tată în faţa comisiei. cîştiga cele necesare traiului. Prof.
în Programul P.G.U.S., mobilizează parte, încă din primele zile ale exis pra activităţii Partidului Comunist din au protestat împotriva refuzului Depar In audierea persoanelor citate, comi Daniel Pollitt, care a studiat materia,
toate mijloacele de influenţare ideo tenţei sale, ea a lansat o campanie fu S.U.A., cuprinzînd „date“ şi „fapte" tamentului de Sfat de a le acorda pa Pe baza declaraţiilor făcute de in sia însăşi hotărăşte cum trebuie să se lele şedinţelor comisiei timp de peste
logică a maselor, încercînd să discre ribundă împotriva partidului comunist defăimătoare, prin care se urmărea să şapoarte. In 1960, comisia a „anche formatori, orice persoană care a fost desfăşoare interogatoriul. doi ani, a constatat că din 64 de per
diteze comunismul şi ideile lui nobile, şi a tuturor conducătorilor progre se dovedească că Partidul Comunist tat“ tineri şi tinere americane'care au denunţată este citată în numele Con soane considerate drept „martori nefa
să apere capitalismul. Principala arma sişti din America şi a desfăşurat o pro din S.U.A. este o organizaţie „subver participat la festivalurile mondiale ale gresului S.U.A. să se prezinte în faţa Interogatoriul are un caracter unila vorabili“, 50 şi-au pierdut slujba.
politică-idcologică a imperialismului pagandă sălbatică anticomunistă şi an sivă“, „conspiratoare“ şi „agent al unei tineretului şi studenţilor de la Moscova comisiei. Şedinţele comisiei sînt anun teral : numai „martorii răuvoitori“ sînt
este anticomunismul“. tisoviética. puteri străine“. şi Viena. ţate în presă, se publică numele „acu interogaţi, şi tot ceea ce declară infor După anul 1950, societăţile General
zatului“ şi „vina“ sa, deşi cazul nu a matorul este luat drept bun. In acelaşi Electric, Westinghouse, Bethlehem Steel
Un exemplu grăitor al anticomunis Comisia a devenit deosebit dc activă An fost înscenate circa 20 de procese Acestea sînt numai cîteva din aspec fost încă judecat şi „vina“ nu a fost timp, nici „acuzatul“ şi nici avocatul şi multe altele, au hotărît ca salaria
mului în acţiune îl constituie Comisia după cel dc.al doilea război mondial. împotriva unor conducători ai partidu tele activităţii comisiei. Pe baza unor dovedită. La şedinţele deschise, sînt in său nu au voie să pună vreo întreba ţii care ar refuza să colaboreze cu co
Camerei Reprezentanţilor pentru cer In 1945, printr-o hotărîre a Gamerei, lui comunist, majoritatea pe baza ma legislaţii de stat, după modelul comi vitaţi ziarişti şi fotografi, lucrările co re „martorului“. misia ca „martori binevoitori“ să fie
cetarea activităţii antiamericane, înfiin ea a fost transformată dinfr.un organ terialelor pregătite de comisie. Sute de siei de la Washington, au fost create misiei sînt radiodifuzate şi televizate, concediaţi. Un sistem similar a fost
ţată de Camera Reprezentanţilor a temporar într-un organ permanent ai membri şi conducători ai partidului „mici comisii“, cu sarcina de a lupta astfel, încât, asupra victimei se exerci De multe ori „un martor răuvoitor“ introdus în numeroase universităţi, şcoli
S.U.A. în mai 1938. Comisia este con Congresului. In timp ce înainte şi în comunist au fost arestaţi şi condam şi ele împotriva „răzvrătirii comuniste“. tă cea mai mare presiune morală po refuză să răspundă la întrebările in particulare, servicii publice, redacţii de
dusă în prezent de Francisc E. Walter, timpul celui de-al doilea război mon naţi. In zelul lor anticomunist, aceste „mici sibilă. criminatorii puse de comisie, invocînd ziare, institute de cercetări precum şi
membru al partidului democrat din comisii“ s-au străduit chiar să depă amendamentul nr. 5 al Constituţiei pentru personalul american care lu
Pennsylvania, în vîrstă de 68 de ani, fDoeumjwtar- Persoanele chemate să depună măr S.U.A., care prevede printre altele că crează la O.N.U.
de profesie jurist. şească pe colegii lor de la Washington. turie sînt numite „martori“. în funcţie o persoană nu poate fi silită să depună
:! X T 1 il N: De exemplu, Gomisia din Maryland a de dovezile aduse, ei sînt categorisiţi mărturie împotriva conştiinţei sale. Atît de ocupată cu persecutarea ele
Comisia este formată din 9 membri recomandat să se aplice o pedeapsă de în martori „binevoitori“ şi „răuvoitori“. mentelor progresiste, comisia -„a negli
ai Congresului, inclusiv preşedintele, dial comisia se întrunea numai oca Gomisia a întreprins, de asemenea, 20 dc ani închisoare şi o amendă de Primii sînt aceia care colaboreză cu Dar referirea la amendamentul nr. 5 jat“ să mai lupte împotriva adevăra
care sînt membri ai partidelor repu zional, după război au avut loc sute „investigaţii“ asupra a sule de orga 200.000 de dolari pentru organizarea comisia şi îi pun la îndemînă dove permite de cele mai multe ori comi telor organizaţii subversive fasciste şi
blican şi democrat. Comisia îşi are per. de şedinţe în cursul cărora au fost nizaţii liberale, progresiste şi altele, de „grupuri subversive“. zile de care ea are nevoie, adică aceia siei să învinuiască pe „martor“ de rasiste. Gînd Ranki, unul dintre mem
sonalul său propriu destul de numeros, „anchetate“ numeroase organizaţii pro sub pretextul că s-ar afla sub influen care îşi calomniază concetăţenii. „Mar „sfidare a Gongresului“; comisia are brii cei mai zeloşi ai comisiei, a fost
în afară de lucrătorii din birouri, prin gresiste, organizaţii sindicale, persona- ţa comunistă, sau că în ele au „pă In primii ani după 1950, Gomisia tori răuvoitori“ sînt consideraţi aceia dreptul de a preda cazul tribunalului, întrebat de ce nu face investigaţii asu
tre care se numără un anchetator şef, b’tăţi ale vieţii teatrale şi cinemato truns“ comunişti. permanentă pentru investigaţii a sena care refuză să răspundă la întrebările pra activităţii organizaţiei rasiste I<u-
conducătorul secţiei de cercetări, an grafice, organizaţii educative, institu tului, de sub conducerea cunoscutului comisiei, făcînd apei la drepturile lor persoana respectivă urmînd să fie con Klux-Klan, el a răspuns că aceasta’
chetatori, consultanţi etc. Sediul comi ţii militare, persoane civile şi chiar Iată cîteva exemple. In 1946, comi Mc-Garthy, şi subcomisia pentru secu constituţionale, îndeosebi la Garta li damnată la o pedeapsă care variază este o organizaţie americană de bună
siei se află la Washington, ea avînd organizaţii religioase. Gomisia îşi ţine sia a făcut „investigaţii“ asupra ac ritatea internă a senatului, s-au alătu bertăţii. între 3 luni pînă la un an închisoare
insă filiale şi ia New York, Chicago, şedinţele nu numai la Washington, ci ţiunilor Consiliului naţional pentru rat comisiei pentru cercetarea activi sau la o amendă de 1.000 de dolari credinţă. Senatorul James Eastland,
Los Angeles şi o serie de alte oraşe organizează şi se deplasează prin ţară. prietenia americano-sovietică. In 1947— tăţilor antiamericane în campania furi Gomisia încalcă în mod flagrant drep sau c h ia r'la ambele pedepse. Printre
mari. 1952, au fost anchetaţi cunoscuţi actori turile cetăţenilor americani înscrise în persoanele citate pentru „sfidare a membru al subcomitetului senatorial
Dosarele cuprinzînd informaţii în le dc cinema progresişti de Ia Hollywood. bundă de persecuţii împotriva comuniş constituţia S.U.A. şi în cele 22 de congresului“ şi care au fost deţinute
Cheltuielile comisiei (pentru cerce gătură cu persoanele progresiste din In 1951—1952, comisia a „anchetat“ tilor şi altor progresişti. amendamente; libertatea cuvînfului, în închisori, se află Eugenie Dennis, pentru securitatea internă, remarca că
tări, activitate publicistică, reclamă America, ocupă circa 200 de camere 280 de persoane, dintre care 68 au fost libertatea presei, libertatea de întru secretar general al Partidului Gomu-
etc.), sînt acoperite din buget, adică în birourile comisiei. Potrivit unei de găsite „vinovate“, în timp ce alţii se Pentru a obţine informaţiile pe care nire, libertatea convingerilor ctc. In nist din S.U.A., Ricbard Morford, di societatea fascistă „John Birch“ este
din impozite. Acestui scop i se alocă claraţii a comisiei, în fişele dosarelor află pînă astăzi pe „listele negre“ ale mod’ formal, comisia fiu se bucură de rector executiv al Gonsiliului naţional
anual o sumă considerabilă — mai figurează „peste 1 milion de americani comisiei. In 1948, la cererea comisiei, le doreşte, comisia nu se dă înapoi de nîcîunul din drepturile acordate prin pentru prietenia americano-sovietică, „o organizaţie patriotică“.
mult decît pentru toate celelalte comi subversivi“. Pentagonul a tras la răspundere 80 de constituţie tribunalelor îuridice, dar in. George Marshall, preşedintele Congre
tete sau subcomitete ale Congresului. ofiţeri şi 1.400 de soldaţi pentru faptul la nimic făcînd uz de declaraţii şi scri realitate ea 'este un tribunal, ba mai sului pentru drepturile civile şi sute Activitatea comisiei stîrneşte pe bună
Lupta făţişă împotriva comunismului că au participat la demonstraţia de I mult, tipul cel mai înrăit de tribunal de alţi progresişti.
In mod oficial, comisia a fost înfiin constituie principalul scop şi principa Mai. sori anonime. Principala sursă de „in burghez. In timpul investigaţiilor co dreptate indignarea poporului ameri
ţată pentru a lupta împotriva activi la raţiune de existenţă a comisiei şi misiei nu sînt respectate nici măcar Chiar însuşi faptul de a fi citat
tăţii agenţilor fascişti din Statele Unite. In 1956, comisia a făcut „investiga formare“ o constituie însă calomnia-’ regulile elementare de procedură legală, de comisie înseamnă mari necazuri can, care cere din ce în ce mai in
Faptele arată însă că în mod prac a activităţii sale. In 1947—1948, corni-' iar şedinţele ei se caracterizează prin- pcrttru „acuzat“, pentru familia şi prie
torii şi denunţători. De obicei, infor fr-un total arbitrar faţă de acuzat“. tenii săi. O citaţie a comisiei pericli sistent ca ea să fie desfiinţată.
tic comisia nu a făcut nimic pentru a tează reputaţia unui om şi înseamnă
matorii sînt recrutaţi din rîndul ele In „investigaţiile" sale, comisia lucrea Lupta împotriva comisiei pentru cer
pierderea bunăvoinţei ş i ' a respectului
mentelor criminale, al renegaţilor po ză după principiul că de vreme ce d concetăţenilor săi. cetarea activităţilor antiamericane face
litici sau pur şi simplu al martorilor Mai mult, o citaţie din partea comi parte din lupta forţelor progresiste îm
mincinoşi de profesie. Este suficW t potriva reacţiunii imperialiste, pentru
drepturile şi libertăţile poporului ame
rican.
(Din „Mejdunarodnaîa jizn")