Page 48 - 1962-11

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA !
Anul XIV. Nr. 2454
S i n t e i n datori
®ă apiiăsii o ţ e l a r i i
cai fle r v e c h i!
„Să avem fier vechi la tim p
şi in c a n tită ţi su ficien te şi a tu n ­
ci totul va m erge bine“ . Este o
veche şi p erm an en tă d o rin ţă a
oţelarilor hunedoreni. Din p ă ­
cate insă de m ulte ori ea n -a
fo st satisfăc u tă. Au fo st zile de-a
rindul cînd o ţelarii au a ră ta t pe
bună dreptate că duc lipsă de
fier vechi. D in această cauză
cuptoarele au fun cţionat redus,
cu un ra n d a m e n t scăzut. In a-
ceste situaţii, fireşte, nici oţelul
n-a putut îndeplini calităţile ce­
rute.
In bună p arte lipsa fierului ve­
chi i-a făcut pe oţelari să nu-şi
p o ată respecta cuvîntul d a t p ri­
vind sporirea producţiei de oţel
şi îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii lui. P u­
teau oare fi aprovizionaţi oţe­
larii hunedoreni la tim p cu fie­
rul vechi necesar ? Răspunsul e
a f ir m a tiv . L a s firş itu l ce lo r 10
luni de activitate, un m are nu­
m ăr de Întreprinderi industriale
din regiune nu şi-au îndeplinit
planul de colectare şi p red are a
fieru lu i vechi c ă tre I.C.M. H u n e­
d o ara. N um ai în trim e stru l III,
26 de în tre p rin d e ri au ră m a s d a ­
to are o ţe la rilo r cu 1.348 to n e fier
vechi şi 1.322 to n e fo n tă . Cu
ocazia unui studiu făcut în a-
ceste în trep rin d eri s.a co n statat
că în tim p ce oţelarii duc lipsa
Nerului vechi, acesta stă neexpe­
diat.
încercările uzinei „V ictoria“
C ălan, a C.C.V.J., a în tre p rin d e ­
rilor forestiere din regiune şl a
altor întreprinderi restanţiere
la fier vechi de a m otiva neîn-
deplinirea planul de colectare a
fierului vechi pe considerentul
secării, chipurile, a „izvorului“,
sîn t neîntem eiate. In p rim ăv ara
acestui an. o com isie constituită
uln reprezentanţi ai m inistere­
lor respective, I.C.M .-ului şi cîte
un delegat din fiecare în tre p rin ­
dere au efectu at un control în
to ate Întreprinderile din regiu­
n ea noastră. Cu acest p rilej au
fo st d escoperite şi puse in v a­
loare însem nate can tităţi de de­
şeuri feroase. Au fo st în ch eiate
acte. fixate term ene de livrare
de com un aco rd cu conducerile
în trep rin d erilo r respective. Se
vede în să că p en tru unii
h irtia suferă orice pentru
că n ici pfină în p rezen t
aceste în tre p rin d e ri nu şi-au
resp ectat cuvîntul. Să exem plifi­
căm . L a I.F. D o b ra au fo st g ăsite
două roţi volante în greutate de
c ir c a 13 to n e ce tre b u ia u de m u lt
să ia drum ul oţelăriilor. N egli­
je n ţ a şi lip s a de in te r e s a î n t r e ­ derile forestiere, în exploatările
prinderii au făcut ca nici plnă
azi roţile să nu fie expediate
I.C.M.-ului. T o t aici în tim p ce
un tra c to r K.D.-35 nu fu n c ţio ­
n ează de circ a un an de zile, în-
trep rin d erea continuă să p lăteas­
că lunar am ortism ente pentru
el. F ă ră a d a dovadă de uşurinţă
şi superficialitate în casarea
utilajelor se im pune să proce­
dăm cu d iscern ăm in t la în to c ­
m irea actelor necesare şi să ur­
gentăm casarea acestor utilaje.
Ce a re de spus conducerea I.F.
D o b ra de to a te a c e s te a şi de
faptul că la am enajarea unor
C onsfătuire pe tema s p o ririi
vitezelor de avansare
La Indicaţia biroului C om ite­
tului regional de p artid , C onsi­
liul reg io n al al sin d ic a te lo r a o r­
ganizat, cu sp rijin u l C om itetului
orăşenesc de partid Petroşani,
ieri, la P etroşani, o consfătuire
avînd d rep t scop extinderea ex­
perienţei în ain tate în sporirea
vitezelor de avan sare la lu cră­
rile m iniere de deschidere şl
p re g ă tire .
La lucrările co n sfătu irii au
p articip at m ineri şefi de b ri­
gadă, Ingineri, tehnicieni, acti­
vişti ai sindicatelor de la exploa­
tările m iniere din regiunea Hu­
n ed o ara, precum şi in v ita ţi de
Ia m ai m ulte tru stu ri m iniere din
tară.
P a rtic ip a n ţii la co n sfătu ire au
a sc u lta t cu viu in te re s cele p a tru
referate despre m etodele folosite
si re zu ltatele o b ţin u te la lu c ră ­
rile de pregătire, investiţii m i­
niere. prospecţiuni geologice,
prezentate de delegaţii m ineri­
lor de la Dilja, G urabarza, Pe-
trila şi G helar.
La discuţii au luat cuvîntul
setîl de b rig a d ă A ugustin De-
m c'ter de la D îlia C o n sta n tin
Sorescu de la Urica.nl, Viorel
Igna, de Ia G helar, ing. C orne­
lia Z erlu, de la I.M. Ţ ebea, Ar-
Joi 15 noiembrie 1962
drum uri forestiere se folosesc
în m od neperm is şine decovil ?
O are I.F. H aţeg şi I.F. P e tro şa n i
nu au posibilităţi să-şi respecte
angajam entul de strîngere a fle­
rului vechi ? F ireşte că au, d ar
intîlnim şi Ia ele acelaşi dezin­
teres fa ţă de problem a în cauză.
în sem n ate c a n tită ţi de fier au
fo st d e p ista te cu ocazia c o n tro ­
lului a m in tit la I.F. O răştie. Stîl-
pii folosiţi aici la reţeau a de ilu­
m in at electric şi telefoane sînt
prelungiţi la p artea inferioară
cu şine de cale fe ra tă . A fo st
d a tă indicaţia ca aceste şine să
fie înlocuite cu p re fab ric ate.
D ar nici pînă în prezent nu s-a
făcut această schim bare. Ase­
m enea exem ple pot fi citate încă
m ulte.
Aşa stînd lucrurile num ai în ­
trep rin d erile forestiere din re ­
giune au în reg istra t în 10 luni
un m inus de 239 to n e fie r vechi.
D in situaţiile statistice înche­
iate de I.C.M. H u n e d o a ra reiese
că şi alte în trep rin d eri din re­
giune nu şi-au resp ectat obliga­
ţiile c o n tra c tu a le f a ţ ă de I.C.M.
Deşi dispune de însem nate posi­
b ilităţi C om binatul carbonifer
V alea Jiului invocă m otivul că
nu are de unde colecta atîta fier
vechi. A devărul este în să altul:
lipsă de control şi in teres în gos­
p o d ărirea m etalului. La toate
unităţile com binatului, în adîn-
curile m inelor, se găsesc ca n ti­
tă ţi m a ri de, fie r vechi c a re a ş ­
teap tă să fie colectat, utilaje
şi in stalaţii care nu m ai sînt
folosite de ani de zile şi a căro r
casare întîrzie. Nu p o t fi luate
in considerare nici „scuzele" u-
zinei „V ictoria“ C ălan că s-au
epuizat to ate „rezervele“. Colec­
tivul de aici p o ate şi trebuie să
recupereze răm înerca sub plan
de 896 tone fier vechi.
Aşa cum în trep rin d erile apar-
ţin ln d U.R.C.C.-ultri, cu p o sib ili­
tă ţi m ai mici, au ştiu t să-şi în.
deplinească sarcina de strîngere
a fierului vechi, expediind în
plus o ţe lă r iilo r h u n e d o re n e 345
tone deşeuri feroase, şi celelalte
în trep rinderi pot şi trebuie să
facă acelaşi lucru. Faptele dove­
desc că există posibilităţi ca oţe­
larii să prim ească zilnic ca n ti­
tăţi sporite de m etal. Este ne­
voie în să să se in ten sifice acţiu ­
nea de colectare a fierului vechi
în to ate în trep rin d e rile din re-
giune şi îndeosebi în în tre p rin ­
m iniere, în u n ită ţile C.F.R. şl în
alte întreprinderi care n-au fost
vizate aici.
Va trebui co m b ătu tă cu to a tă
tăria practica unor întreprinderi
de a-şi asigura „rezerve“ pentru
anul viitor, precum şi te n d in ţa
de a am în a expedierea m etalu-
lui s trîn s p în ă la sfîrşitu l lunii
sau trim estrului.
O rganizaţiile de partid , sin­
d ic a t şi U.T.M., celelalte o rg a ­
nizaţii obşteşti din regiune sînt
chem ate să-şi intensifice efortu­
rile în aşa fel încît acţiunea de
strîn g ere a fierului vechi să de­
vină o cauză a fiecărui om al
m uncii.
cadie Fodor, inginer şef Ia mi
n a Vulcan.
C onsfătuirea a adoptat un plan
de m ăsuri pentru extinderea ce­
lor m ai bune m etode de lucru şi
o rganizare a m uncii la lucrările
de in v estiţii m iniere şi p ro sp e c ­
ţiuni geologice.
Sector
D esfăşurînd larg întrecerea
s o c ia lis tă , m in e rii se c to ru lu i JV
de la E.M. P e trila au o b ţin u t
luna trec u tă cele m ai bune rezul­
tate în îndeplinirea sarcinilor
de p lan . P rin cele 928 to n e c ă r­
bune de bună calitate, date pes
te sarcinile de plan, sectorul nr.
IV a fo s t d e c la ra t s e c to r f r u n ­
taş pe exploatare.
La obţinerea titlului de sector
fru n taş a contribuit şi faptul că
în luna octom brie toate brig ă­
zile şi-au în d ep lin it şi d epăşit
sarcinile de p lan . De exemplu,
brigada condusă de loan Tănase
a realizat 120 tone cărbune faţă
de 79 cit e ra an g a ja m e n tu l, ia r
brigada condusă de Francisc
B orto a re a lizat cu 238 tone c ă r­
Ştir ile zilei
Cocs metalurgic peste plan
Colectivele celor p a tru b aterii de cocs de la C om binatul
[ siderurgic H unedoara au desfăşurat în acest an o susţinută
[ în tre c e re p e n tru a a sig u ra fu rn a le le cu cocs m etalu rg ie în j
ţ c a n tită ţi m ai m ari şi de o c a lita te cit m ai bună.
t R espectând cu stric te ţe g ra fic u l ciclic de lucru, cu periodi-
( citate pe blocuri, respectând tehnologia, ele au reuşit să p ro -
C ducă pînă în prezent, peste sarcinile de plan, cca. 12.000 tone
i cocs m etalurgic. în aceeaşi p erio ad ă rezisten ţa m edie a coc-
L sului a trec u t de 310 kg.
i R ezultate frum oase în m uncă au obţinut tovarăşii E rnest
[ V alenski, M arin M ăciucă, S ta te C hiţim ia, de la p re g ă tire a
[ cărbunelui, G heorghe H erban, V ictor M inea, Ioan M arcovici,
l G heorghe L azăr, de la b aterii şi alţii.
fkU u J •--/ w / «--f
PENTRU OJELÂRIS
S alariaţii secţiei L 5 P etro­
şani au acordat în acest an o
a te n ţie d eo se b ită c o le c tă rii Met­
ru lu i vechi. De Ia în cep u tu l a-
nului şi p în ă in prezent ei au
trim is o ţe lă riilo r 1.643 to n e fie r
vechi, cu p e s te 300 to n e m a l
m ult decît prevede angajam en­
tul anual. In această acţiune
s-au evidenţiat colectivele dis­
trictelor P etroşani şi Vulcan.
S. BASARAB
corespondent
Analiza activităţii metrologice
Zilele trecute, in sala festivă a Sfatului popu­
lar regional s-au desfăşurat lucrările de ana­
liza activităţii metrologice a întreprinderilor şi
organizaţiilor economice din regiune.
In cadrul acestei consfătuiri au fost prezen­
tate referate de analiză a stării tehnicii mă­
surării.
Consfătuirea a dezbătut in mod amănunţit
problemele tehnicii măsurării, căile de introdu-
cere a tehnicii noi precum şi posibilităţile pen­
tru ridicarea nivelului calităţii produselor, evi­
denţierea tuturor indicilor tehnico-economici
prin măsurători şi determinări.
ing. P. VINTILĂ, corespondent chipa locală M i­
C !U V IN IF IE P E L V E D V
Ştefan Şerbănnţ era necăjii. Nu i-au
fost repartizaţi în brigadă oamenii ce­
ruţi de el. Gospodăria agricolă colec­
tivă „Unirea' din Alba lulia, avea
de executai lucrări mecanizate pe su­
prafeţe întinse. Cu cine să faci a-
ceastă treabă? se întreba el. Cu nişte
copii? Problema aceasta a discutat-o
şi cu secretarul organizaţiei de bază.
— Dacă toţi oamenii „încercaţi“
sau mai „vîrtoşi“ cum le zici dum­
neata, i-a spus atunci secretarul de
partid, ar fi opriţi aici, la alte gos­
podării unde terenurile sînt mai pre­
tenţioase, pe cine să trimitem? Şi-a-
poi, „copiii“ lucrează midi mai bine
dacă cineva îi supraveghează şi-i în­
drumă. Mîinc-poimîine, cine o să fie
tractorişti încercaţi dacă nu cei tineri
de astăzi, de care noi avem datoria
să ne ocupăm cu multă grijă.
Lui Şerbănuţ nu i-au mai trebuit
detalii. A dat dc veste ortacilor că
seara avea să le comunice ceva. La
ora fixată şi în locul stabilit aii ve­
nit cu toţii. At, fost discutate pe larg
sarcinile brigăzii. In aceeaşi seară
s-au făcut şi repartizările pe loturi.
— Fiţi atenţi, a ţinut să precizeze
Şerbăntiţ. să nu daţi lucrul peste cap!
Fiecare răspunde de lotul său. Dacă
tu, Radule, ai executat arăturile la
„Coasta Curată" n-o să vină Raţiu
sau Munteanu de la Podei sau Ştrec
să execute îmămînţările sau recoltă­
rile. Toate lucrările tu le vei executa
şi vei răspunde de calitatea lor. Aşa
că fiţi atenţi...
De atunci a pornit o adevărată în­
trecere între mecanizatorii din brigada
lui Şerbănuţ.
De dimineaţa şi pînă seara, Şerbu-
nuţ străbatea in lung şi-n lat ogoa­
rele, se consulta cu inginerul agronom
şi cu preşedintele gospodăriei asupra
felului în core trebuie făcute lucrările.
Nelipsit a fost. şt de la şedinţele con­
siliului de conducere al gospodăriei.
Timpul a trecut cu repeziciune. Re­
colta a fost depozitată în hambare
şi acum se execută arăturile adinei
fruntaş
bune m ai m ult fa ţă de a n g a ja ­
m entul lunar.
In ce priveşte calitatea cărbu­
nelui e x tra s , se c to ru l IV a în r e ­
g istrat şi aici cele m ai bune re ­
zultate. T otodată, prin introdu­
cerea sistem elor m etalice în a r­
m area abatajului cam eră nr. 2 1 ,
s-au făcut m ari econom ii de
m aterial lem nos. Lemnul de
m ină s-a econom isit şi p rin fo­
losirea bandajelor recuperate
din lucrările de p re g ă tire şi din
alte lucrări.
M inerii din P e trila sîn t lio-
tărîţi ca în viitor să-şi inten si­
fice şi m ai m ult efo rtu rile pen.
Cru r e a liz a r e a tu tu ro r s a r c in ilo r expusă alături. Este un vagon
de plan.
MARIANA FU S O AR AU
coresponclenfă
4 pagini 20 bani
uu -mm*».'
^ Echipa de la încărcarea furnalului nr. 1. a C.S. Hunedoara, conducă de comunistul Teo­
j dor Capră, a depăşit planul d e încărcare pe luna octombrie a.c. cu 21 la sută, executînd in
j In fotografie: Gheorghe Surugiu, maistru la încărcare, Teodor Capră, şef de echipă,
•)
ţ Dumitru Cosma, manevrant, Stereza Văduva, încărcător şi A rvintl Grigoraş, manevrant.
)
1
1
1
ţ
CU PLANUL ANUAL
ÎNDEPLINIT
M uncind ou m u ltă în su fle ţire
pentru îndeplinirea sarcinilor
de plan, colectivul de m uncă al
I.G.O. C ugir a obţin u t în fie­
care lună noi succese. Ca u r­
m are, în ziua de 3 noiem brie
colectivul de aici a ra p o rta t un
succes deosebit: îndeplinirea
sarcinilor de plan anuale.
O co n trib u ţie deosebită la în ­
deplinirea planului şl-au adus-o
sectoarele prestări de construc­
ţii, în treţin eri străzi, întreţineri
p arc u ri şi zone verzi.
Meci
infernaţioniJ
Pe stadionul
din Lu.peni a a-
vut loc m a rţi
după-am iuză în ­
tâlnirea in ter­
n a ţio n a lă de
fo tb al d in tre e-
nerul şi Szegad
din R.P. U nga­
ră. M eciul a lu at
sfîrşit cu scorul
de 5—4 în f a ­
voarea oaspeţi­
lor.
de toamnă, se pun bazele unei recolte
bogate pentru anul viitor. Ce arată
însă graficul. întrecerii de la S.M.T.
Alba lulia? Linia care marchează sar­
cina de plan pc campanie, este de
mult depăşită de o săgeată roşia care
indică realizările brigăzii lui Şerbă-
nuţ. Prima decadă a lunii noiembrie
a fost încheiată de ortacii lui cu în­
deplinirea planului pe campanie în
proporţie de 104 la sută. De la înce­
putul anului şi pînă acum ei au eco­
nomisit peste 6.760 litri de moto­
rină, 125 litri idei şi 40 kg. vaselină.
Cine să fie evidenţiat? Mai întîi To-
clică Gligor, fiindcă a fost declarat
fruntaş pe staţiune. Nu trebuie uitat
însă nici Ion Huleancă. Ion Raţiu.
Mihai Radu, Nicolac Teodorescu, A-
lexe Doia şi Cornel Munteanu-
I. CIOBANU luri în numele cărora şi-au jertfit via­
fp â m in d d t la an aaqoii-m aekttă
Pe directorul şcolii profesio­
nale de ucenici R.M.R. din Si-
meria şi pe secretarul organi­
zaţiei de bază F.M.R. de aici
i-am găsit, ca de obicei, îm ­
preună. Discutau despre a-
menajarea unor săli de
clasă pentru ucenici chiar
în cadrul atelierelor R.M.R.,
lucrări ce se află in
plină desfăşurare. Se sfătuiau
cum să urgenteze darea lor in
folosinţă, cum să facă ca a-
cestea să fie cit mai prim i­
toare, bine înzestrate cu mobi­
lier. La, amîndoi gesturi măsu­
rate, cuvinte chibzuite, pătrun­
se de grijă.
— ştiţi, ne-a explicat tov.
Gheorghe Mureşan, secretarul
organizaţiei de bază, vrem ca
ucenicii să fie, chiar şi la orele
teoretice, cit mai aproape de
producţie, de muncitori. Să
fie mereu in contact cu acei
printre care vor păşi şi ei după
absolvirea şcolii.
Conversaţia s-a închegat cu
repeziciune. Ea s-a referit la
frămintările actuale, la pro­
blemele pe care le ridică învă-
ţămîntul profesional in acest
an şi la modul cum vor fi re­
zolvate, la munca cadrelor di­
dactice a, elevilor. L-am rugat
pe tov. Avram Remus, direc­
torul şcolii, să ne vorbească
ceva despre şcoală, despre ac­
tivitatea ucenicilor.
— Atunci să pornim de aici,
a zis acesta arătinău-ne ma­
cheta unui vagon de marfă,
executat de ucenici la scara
1!10 în stare de funcţionare.
Mai precis, un vagon de m ar­
fă descoperit pentru transport
de cărbune seria Ku ASFF
acelaşi timp dozarea corectă a şarjelor.
Y!zîtele delegaţiei
Sovietului Suprem
al U.R.S.S.
Delegaţia Sovietului Suprem al
U.R.S.S. s-a înapoiat miercuri la a-
miază în Capitală, după vizitele fă­
cute în ţară.
După-amiază, membrii delegaţiei
Sovietului Suprem al U.R.S.S. s-au
întîlnit Ia Palatul Marii Adunări Na­
ţionale cu preşedinţii Comisiilor per­
manente ale Marii Adunări Naţionale.
Preşedintele Marii Adunări Naţio­
nale, Ştefan Voitec, a oferit miercuri
seara, la Palatul Marii Adunări Na­
ţionale, o recepţie în cinstea delega­
ţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S.
care ne vizitează ţara. Au luat parte
tovarăşii Alexandru Drăghici, Dumitru
Colin, membri ai C.C. al P.M.R., ai
Consiliului de Stat şi ai guvernului,
deputaţi, reprezentanţi ai conducerii
Ministerului Afacerilor Externe, con­
ducători ai unor instituţii centrale şi
organizaţii obşteşti, oameni de ştiinţă, cutate arături pe 340 de ha., iar fa cea
artă şi cultură, generali, ziarişti.
Au luat parte, I. K. Jcgalin, am­
basadorul Uniunii Sovietice în R.P.
Romînă, şi membri ai ambasadei.
în timpul recepţiei au fost rostite
toasturi.
Iei CapâiaSă s-a deschis
expoziţia „Revoluţia
cubana î n imagini"
Sub auspiciile Institutului romin pen­
tru relaţiile culturale cu străinătatea, adinei de toamnă. Gonstatînd că re­
miercuri la amiază s-a deschis în sala
Dalles expoziţia „Revoluţia cubana în
imagini“.
Expoziţia înfăţişează în imagini lup­ ma urgenţă) Ia gospodăriile colective
ta revoluţ'onară desfăşurată de po­
porul cubanez in ultimul deceniu,
transformările revoluţionare săvîrşite
in ţară după răsturnarea regimului dic­
tatorial al lui Batista. Cele peste 500
de fotografii expuse — cea mai mare
parte realizate dc membri ai colecti­
vului de redacţie al ziarului „Revo­
lución“ unele în împrejuiări foarte
grele — redau ataşamentul şi devo­
tamentul poporului cubanez faţă de
cauza revoluţiei, strădaniile pentru
traducerea în viaţă a nobilelor idea­
ta mulţi din fiii săi.
511060. Fiecare literă şi cifră
din serie are o semnificaţie
privitoare La caracteristicile
tehnice ale vagonului: Nimic
nu a fost neglijat, pînă in cele
mai mici amănunte. Vagonul
reflectă munca pricepută a u-
cenicilor desfăşurată în a,nul
şcolar trecut în cadrul cercu­
lui tehnic. A fost trimis la ex­
poziţia pe ţară organizată de
Ministerul metalurgiei şi con­
strucţiilor de maşini, unde a
fost apreciat pentru buna lui
execuţie. Drumul la expoziţie
l-a făcut, bineînţeles, Intr-un
Din viaţa şcolilor profesionale
alt tren. Este doar o machetă.
Curînd însă astfel de vagoane,
făcute de mina celor ce sînt
astăzi ucenici, vor străbate
ţara in lung şi în lat pe pro­
priile roţi, in mărime natu­
rală. Ele vor fi un prilej de
mîndrie pentru cei ce le fău­
resc şi pentru noi, cei sub m i­
na cărora au crescut aceşti
făuritori de bun, frum os şi
util.
Directorul vorbeşte apoi de­
spre şcoală cu aceeaşi însufle­
ţire. Uneori, secretarul organi­
zaţiei de bază, îl întrerupe
pentru a aduce completări.
La Şcoala profesională din
Simeria ucenicii se pregătesc
nu numai in meseria de mon-
tatori de vagoane ci şi în al­
tele ca m ontatori de locomo­
tive cu aburi, cazangii, opera­
tori pentru acoperirea metale­
lor. Aceste meserii se însuşesc
in cursul celor trei ani de stu-
IN RAIONUL HAŢEG
Grijă deosebită lafă
de ereeufarea arăturilor adinei!
In obţinerea de producţii mari la porumb şi la alte culturi de primă­
vară, un rol de seamă îl au executarea — încă din timpul toamnei — a ară­
turilor adinei.
In grupajul de faţă relatăm cîteva amănunte privind felul in care se
desfăşoară această muncă pe ogoarele raionului Haţeg.
Comună fruntaşă
(Sele două gospodarii colective din
comuna Toteşti şi-au planificat să în-
sămînţeze în primăvară suprafaţa de
506 ha. Pentru a asigura condiţii op­
time culturilor de porumb, cartofi, ovăz
etc., colectiviştii din Toteşti au con­
tractat executarea arăturilo. adinei cu
S.M.T. Orăştie.
Ca urmare a preocupării de care au
dat dovadă sfatul popular comunal,
organizaţia de bază şi consiliul de con­
ducere, la G.A.G. T’oleşti (inclusiv bri­ fost efectuată pe 543 ha. Acest lucru
găzile din Reia şi Păclişa) au fost exe­
din Cîrneşti pe 166 ha. planul pe co­
mună fiind astfel realizat. Arăturile
au fost efectuate de mecanizatori a:
staţiunilor de maşini şi tractoare din
Orăştie şi Miercurea.
O măsură bună
Zilele aceslea Consiliul agricol ra ­
ional Haţeg a analizat ritmul în care
se desfăşoară executarea arăturilor
zultatele, deşi frumoase, nu sînt to­
tuşi pe măsura posibilităţilor, a hoiă-
rît concentrarea celor 64 de Iracfoare
pe brigăzi şi repartizarea lor (în pri­
din opt comune al căror teren n-ar pu­
tea li lucrat bine pe un eventual timp
ploios.
Trecînd Ia aplicarea planului dc mă­
suri întocmit împreună cu secţia S.M.T.
Orlea, consiliul agricol raional a creai
posibilitatea asigurării controlului tu­
turor tractoriştilor de către şefii de
brigadă, agronomul de sector şi lucră
torii consiliului agricol.
Măsura s-a dovedit eficace. Pînă Ia
13 noiembrie au fost executate arături
diu şi-apoi în producţie, în
activitatea de zi cu zi. An de
an, numărul tinerilor ce se în­
scriu pentru a se califica in
meseriile amintite este în con­
tinuă creştere. De exemplu, în
anul şcolar 1960—1961 şcoala
avea 118 elevi, în anul şcolar
urm ător 182, iar în prezent aici
învaţă 275 elevi. Numai în anul
I s-au înscris in toamna acea­
sta 125 de tineri. Ce obiecte
studiază ei la şcoala profesio­
nală? A tit materii care le îm ­
bogăţesc cunoştinţele de cul­
tură generală, ca limba romi-
nă, matematică, ştiinţe sociale
cit şi pentru îmbogăţirea cu­
noştinţelor de cultură tehnică:
tehnologia meseriei, tehnolo­
gia materialelor, mecanică teh­
nică, electrotehnică etc. in a-
fara orelor teoretice ucenicii
au trei zile din săptămînă ore
de instruire practică pe care
le fac în atelierul şcolii, bine
înzestrat (anul I) şi în secţiile
Atelierelor R.M.R., in produc­
ţie (anii 11 şi III). Pentru o
cit mai strinsă legătură intre
teorie şi practică conducerea
şcolii s-a preocupat ca profe­
sorii ce predau în special o-
biectul tehnologia meseriei să
fie şefi de secţie in specialita­
tea respectivă în producţie,
pentru a putea urmări îndea­
proape felul cum cele însuşite
la lecţiile teoretice sînt apli­
cate în practică. Rezultatele
acestea sint bune. Ucenicii,
fiind îndrumaţi cu pricepere
şi competenţă, se străduiesc şi
pe o suprafaţă de peste 3.000 ha. In
baza hoiărîrii luate, arăturile adinei
de toamnă — în raionul Haţeg — vor
fi terminate pînă în ziua de 20 no­
iembrie a.c.
Cînd îţi furi singur căciula
Gospodăriile agricole colective din co­
muna Sîntămăria trebuie să’execute în
toamnă arături pe 555 iia. Gonsiliu-
lui agricol raional i s-a raportat (de că­
tre iov. Victor Barbu, preşedintele sfa­
tului popular) că această lucrare a
rm corespunde cîtuşi de puţin adevă­
rului. Unităţile agricole de pc raza
comunei amintite mai au de executa!
arături pe mari suprafeţe.
(Boleetiviştii din Bărăşti, de pildă, au
încheiat un, contract în baza căruia
S.M.T.-ului din Orăştie îi revine sarci­
na să Ie facă arături de toamnă pe
145 de ha. Dar, pînă în prezent aceas­
tă lucrare n-a fost executată pe nici
un hectar. Ba mai mult, aici, în ziua
de 13 noiembrie mai era încă teren ne-
însămînţat. Iniîrzierea semănatului
poate fi atribuită exclusiv tractoriştilor
Ion Grisiea şi (Bornei Taurescu care)
timp de două zile au însămînţat doar...
un hectar.
Ga să scape de un gînd, tov. Barbu
:i adus sifuaţia „ia zi" dintr-un singur
condei. A raportat consiliului agricol
efectuarea arăturilor de toamnă pe 543
ha. din care, după situaţia dînsu-
lul, 130 erau făcute Ia G.A.G. Bărăsii
(?!).
®u asemenea practici nu poţi asi­
gura recolta anului ce vine. Este bine
ca în viitor, acest amănunt să fie cu­
noscut şi de preşedintele sfatului popu­
lar din Sîntămăria.
PETR E FARCAŞIUi
corespondent
I
reuşesc să facă lucruri fm -
moaşe. La secţiile a I-a loco-
m otive şi cazangerie şi la sec- j?»
ţia a II-a vagoane din cadml ji
Atelierelor R.M.R. unde îşi fac
instruirea ucenicii din anii II 6,
şi III¦se spun despre aceştia, [’}
despre munca lor, numai cu- -!J
vinte de laudă. }]•
A tit directorul şcolii cit şt w.
secretarul organizaţiei de bază ţi
vorbesc, cu căldură, despre
toate acestea. Vorbesc apoi de- L
spre condiţiile minunate de -j
studiu pe care Le au elevii, de- v
spre dragostea, cu care sînt în- '?ţ
conjuraţi de maiştri, muncitori
şi ingineri atit în atelierul şco-
Iii cit şi în secţii, despre via- If.
terialul didactic variat ce-l cm
la îndemînă, despre hrana bu- L
nă şi cazarea lor corespunzâ- ţ
toare, despre perspectivele de ij*
creştere ale absolvenţilor.
— Iată, continuă tovarăşul Ji
Gheorghe Mureşan, anul trecut ;>
au absolvit şcoala 32 de uce- V-
nici. Top au fo st încadraţi la ?ţ
Atelierele R.M.R., la locuri de •?»
muncă corespunzătoare califi- ’!I
căni. Ei au acum largi pers- V
pective de a-şi completa stu- fţ
diile la şcoala serală şi a se ;{*
înscrie ulterior la institute de
invăţăm lnt superior. După trei )':•
ani vechime în producţie pot ti*
să urmeze şcoala de maiştri ji
ori cursurile şcolii de mecanici L
de locomotivă. Dintre ucenicii |);
şcolii noastre au ieşit şi vor
ieşi cadre de nădejde, valo­
roase. Şcoala noastră este o
pepinieră, aşa cum sint multe
altele în patria noastră, de vii­
tori constructori bine pregătiţi K*
ai societăţii socialiste şi co-
muniste. X
I