Page 5 - 1962-11

P R O L M ’X K ! D IN Y Ö Ä T E Ţ Ă R I L E , W M f l - V l T

C o n ierin |ă

Anul XIV. Nit. 2443 Vineri 2 noiembrie 1962 4 pagini 20 bani Minerii din Ghelar au asistat
la o interesantă manifestare în­
chinată Lunii prieteniei romîno-
sovietide. Ou !acest prilej, tov.
profesor Ioan Zamfir a prezen­
tat conferinţa „Uralul , im­
portant centru industrial al
U.K.S.S.“. în continuare, briga­
da artistică de agitaţie a minei
a prezentat un bogat program
artistic.

Fs»©Ie©te d e ioeisisiţe O sarcină actuală Sim pozion
term en şl de calitate
Predarea produselor contractate La Hunedoara, în s a la . casei
Planul pe 6 ani — - necesare Idcrâ1- de cultură a fost prezentat un
G.A.C. S în ta n d re i ji porumb care a prisosit gospodăriei simpozion pe tema : „Femeia so­
colective. vietică participantă activă Ia
construirea comunismului“. în
ide dezvoltare a Arh-. CONSTANTIN IAREMSCHI rilor planitfica~ 'Membrii gospodăriei agricole colec­ G.A.C. D ev a expunerile lor, tovarăşele Elisa-
tive „Viată nouă“ din Sîntandrei au beta Laszlo şi Ana Uţiu au subli.
economiei na- directorul D.S.A.P.0. Deva te peţrtftm anuJl realizat ari de an venituri tot mai Paralel cu lucrările de recoltat şi niat aportul însemnat al fe­
mari din contractarea produselor a- semănat, membrii gospodăriei agricole meilor sovietice la construirea
ţionale, stabilit —— 1963, situaţie ce gricole cu statul. De aceea, ei au colective „Drumul socialismului“ din comunismului în U.IÎ.S.S. După
hotărît ca în anul acesta să valori­ Deva se preocupă cu grijă şi de pre­ simpozion a rulat film ul „Cine-i
!de Congresul al EH-lea al P.M.R., Va permite constructorului să darea produselor contractate cu sta­ de vină ?“.
fice pe bază de contract 109. tone lul. Pină acum ei au predat întrea­
prevede sarcini deosebit de im­ ia din timp m ăsurile necesare gnu, 103 tone cartofi, 10 tone floa- ga cantitate de cereale stabilită pen­
rea-soarelui, 72 tone porumb şi alte tru muncile executate de S.M.T., pre­
portante şi în domeniul con­ pentru organizarea execuţiei lu­ cum şi 71 tone grîit, 500 tone sfe­ S eri literare
produse. Ăcordind o atenţie deose­ clă de zahăr şi 11.000 kg. floarca-
strucţiilor de locuinţe. Proiec- crărilor. Pină la sîirşitul anu­ bită predării la timp a cerealelor soarelui în baza contractului, iar în
contractate, colectiviştii au transpor­ prezent se continuă cu valorificarea
^ anţii şi constructorii sînt che­ lui vor îi soluţionate prin pro- porumbului şi cartofilor. în sala festivă a clubului „$i-
tat la baza de recepţie întreaga can­ derPrgistul“ din Hunedoara a
m aţi să realizeze sarcinile ce le iecte de execuţie 2.290 aparta­ titate de cereala cuvenită pentru mun­ Din producţia care prisoseşte gos­
cile efectuate de S.M.T. şi pentru podăriei, colectiviştii au hotărît să avut loc o seară literară pe te­
revin,, în condiţiile creşterii con­ mente. In acelaşi timp în ca­ contractele încheiate. De asemenea, a predea peste prevederile planului n ma : „Erei ai construcţiei des­
fost valorificată peste prevederile însemnată cantitate de grîu şi 50.000
tinue a eficienţei economice a drul D.S.A.P.C. au mal fost ela­ contractului întreaga cantitate de gria lig. porumb.

•investiţiilor, 'a reducerii preţului borate sau sînt în lucru o serie făşurate a comunismului oglin­
diţi în literatura sovietică“.
de cost, scurtării duratei de exe­ de proiecte pentru construcţii de Tov. Sergiu Ivanov, prim-secre-
tar al Comitetului U.T.M. al
cuţie şi îmbunătăţirii calităţii şcoli, electrificări rurale, m a­ oraşului regional Hunedoara a
vorbit celor peste 300 de parti­
lucrărilor. gazine, alimentări cu apă ete. cipanţi !despre cele mai impor­
tante opere sovietice în care este
Sub îndrumarea Comitetului Cu toate succesele obţinute, în oglindită munca susţinută a oa­
menilor sovietici pentru con­
executiv al sfatului popular re­ cadrul activităţii noastre şi-au struirea societăţii comuniste.

gional şi proiectanţii din cadrul făcut loc şi unele lipsuri. Astfel, Recent, în cadrul unei seri li­
terare ce a avut loc la Spitalul
direcţiei noastre s-au străduit proiectul de ansamblu pentru unificai din Deva tov. dr. C.

să se ridice la nivelul sarcini­ etapa a n i-a a centrului o- Georgescu a prezentat „Viaţa şi
opera poetului sovietic S. Ese-
lor trasate de partid. Ca urmare raşului Deva a trebuit comple­ nin“. In continuare tovarăşii dr.
C. Georgescu şi AS. Weber au
întreaga activitate a fost orien­ tat şi modificat deoarece au mm Elevii Şcolii profesionale de citit cîteva dintre cele mai iz­
ucenici din Cugir au cele mai butite poezii ale sciitorului so­
tată spre abordarea complexă fost utilizate prea multe sec­ bune condiţii de a-şi adinei vietic.
îşi în perspectivă a probleme­ ţiuni de apartamente. încă IN ORAŞUL REGIONAL HUNEDOARA cunoştinţele teoretice la orele
lor. Analizîn'd rezultatele celor nu am reuşit să lichidăm de practică efectuate in secţiile A. NICHIF
U.M.C., sub îndrumarea munci­ corespondent
inouă luni din acest an se con­ o serie de deficienţe în întoc­ torilor.

stată că întregul colectiv de mirea documentaţiei economice. In foto: Mircea Dobrotă, elev
în anul III — rectificatori, e-
muncă a reuşit să îndeplinească Nici în ce priveşte folosirea la ¦iSIM'AUKM'MAU în în tr e p r in d e r ile din xecută în secţia sculărie a
U.M.C., la maşina de rectificat
şi chiar să depăşească sarcinile maximum a capacităţii de pro­ Zilele acestea în gospodăriile agri­ cu orz. Lucrurile nu stau mai bine nici raionul O ră ştie exterior, scule şi verificatoare.

'de plan. Astfel, la producţia în iectare nu s-a făcut totul. Mai cole colective de pe raza oraşului re­ la gospodăriile colective din Hăşdat, n n întreprinderile industria­
li Ie din raionul Orăştie lu­
ore medii convenţionale planul sînt rezerve în folosirea judicioa­ gional Hunedoara s-a terminat recol­ Nădăştia Superioară şi Inferioară. La crează oameni harnici, pricepuţi,
care depun eforturi sporite pen­
a fost depăşit cu 4 la sută iar la să a timpului de lucru. tatul cartofilor ai al porumbului de pe aceste gospodării s-a realizat numai tru realizarea ritmică a tuturor
indicilor de plan. Sub îndruma­
•producţia globală la preţ de vîn- Aceste deficiente se datoresc întreaga suprafaţă. Cu alte cuvinte re­ parţial planul de însămînţare la orz, nu

zare cu 11 Ia sută. pe de o parte faptului că unii colta anului acesta a ajuns la timp s-a însămînţat nici un hectar cu secară

Succesele obţinute sînt o ur­ proiectanţi nu s-au ridicat la ni­ în hambar. Dar, paralel cu recoltatul şi au mai rămas de semănat 50 ha. 5B0=

m are a perseverenţei proiectan­ velul sarcinilor, nu au experien­ trebuie pusă şi baza producţiei din cu grîu. O situaţie asemănătoare exis­

ţilor, a măsurilor îehnico-orga- ţă suficientă cit şi datorită ac­ anul viitor. Ce s-a făcut în această pri­ tă şi Ia gospodăria colectivă din Boj rea organelor şi organizaţiilor
de partid, colectivele de muncă
•nizatorice aplicate, precum şi tivităţii nesatisîăcătoare a co­ vinţă în aceste unităţi ? unde mai trebuie semănat grîul pe mai din aceste întreprinderi au luat C e propuneţi penfru îm bu nL$â|irea calităţii m efa'ufui
anul acesta măsuri pentru folo­
a creşterii experienţei profesio­ misiei tehnice interne. Deficien­ Din datele aflate la Consiliul agricol mult de 30 ha. sirea mai judicioasă a capaci­ ce

nale. Totodată asigurarea unei ţe au existat şi în completarea orăşenesc reiese că gospodăriile agri­ Rămînerea în urmă la însămînţări în /L

stabilităţi mai mari a progra­ schemei cu cadre tehnice de cole colective şi-au planificat să însă- unităţile amintite este nejustificată,

melor de proiectare şi cointere­ specialitate. mînţeze în toamna aceasta 1V215 ha. cu deoarece terenul a fost eliberat la timp

sare a tuturor factorilor care Pornind de la starea de lu­ cereale păioase din care 2.960 ha. cu de culturile tîrzii. Dacă maşinile şi trac­ tăţilor de producţie, pentru gos­ Calitatea producţiei este obiec­ tea de feroaliaje care se intro­
concură la realizarea investiţii­ cruri existentă în cadrul insti­ grîu şi secară, 135 ha. cu orz şi 120 toarele aflate la gospodării ar ii fost podărirea cu grijă a materiei tivul principal atl întrecerii so­ duce trebuie calculată şi cîntă-
lor a determinat o succesiune tutului, întregul colectiv este ha. cu secară masă verde. Din supra­ folosite la întreaga capacitate, însămîn- cialiste la secţia noastră. Pentru rită cu atenţie. De obicei calcu­
ritmică a activităţilor de lan­ hotărît să desfăşoare o muncă faţa amintită, pînă ieri 1 septembrie ţările puteau fi terminate. Aceasta ar priime. Ca urmare planul pro­ a obţine rezultate cit mai bune lul îl fac eu, iar uneori ou aju­
sare a comenzilor, obţinerea avi­ din ce în ce mai rodnică. Pen­ se însămânţase grîul pe 2.730 ha., orzul ti permis ca şi ritmul arăturilor adin­ ducţiei m arfă a fost depăşit cu în realizarea acestui obiectiv torul maistrului. Apoi, urmă­
zelor etc. tru asigurarea desfăşurării nor­ pe 54 ha. şi secara masă-verde pe 69 ei de toamnă să fie mult mai intens. aproape 3 Ia sută iar la preţul noi oţelari.i, depunem eforturi resc personal, atît oîntărirea, cit
male a investiţiilor, au fost luate ha. Datorită unei bune organizări a Precizăm acest lucru întrucât din cele de cost s-au obţinut economii susţinute. In cele ce urmează şi introducerea acestor materia­
O măsură care şi-a dovedit din timp unele măsuri. munoii şi folosirii judicioase a for­ 3.400 ha. planificate s-au arat pînă de peste 7.009.000 lei. La acest vreau să arăt cum procedez eu, le în cuptor.
eficacitatea a fost şi aceea a acum doar 308 ha. Nici fertilizării so­ volum de economii numai fabri­ ca prim-topirtor, împreună cu
încărcării corecte a atelierelor, In scopul bunei desfăşurări a ţelor şi a timpului prielnic pentru lu­ lului nu i se acordă atenţia cuvenită. echipa pe care o conduc, în ve­ Trebuie să precizez că nici
în felul acesta s-a reuşit ca ter­ activităţii de proiectare în anul cru, membrii gospodăriei colective din Pină acum nu s-a îngrăşat nici un hec­ ca chimică din Orăştie a con­ derea reducerii continue a re­ iun fel de material nu se intro­
menele de predare a proiecte­ viitor, încă de pe acum am pre­ Strei au reuşit să termine la timp re­ tar de teren în vederea însămiufsri- tribuit cu mai mult de trei m i­ butului şi ce cred că ar mai tre­ duce în cuptor fără ştirea şi
lor să fie respectate in cea mai conizat luarea unor măsuri teh- coltările şi însămînţănle. Rezultate bui făcut' pentru ca rezultatele supravegherea mea. Aşa am reu­
mare parte. în acelaşi timp s-a Ior de Prîmâvflra- lioane lei. noastre să fie şi mai bune. şit de altfel ca în primele 25
acordat mai multă atenţie acti­ nîco-orgânizatorice. Astfel se vor \ bune !a r“ °!.tal şi s e m ă l l a t ,a u obţinu! Timpul este destul de înaintat. Po­ de zile ale lunii octombrie să
vităţii de documentare tehnică şi întocmi grafice pentru toate lu ­ şi gospodăriile colective din sateie Pe seam a creşteriâ In ce mă priveşte, înainte de reducem rebutul la circa 0,70 la
organizării schimburilor de ex­ crările, pe beneficiari, în care Buituri, Răcăştie, Peştişul Mare şi sibilităţi pentru urgentarea însămînţă-- a trece la elaborarea unei şarje sută.
perienţă. Ca urmare munca de vor fi precizate fazele de proiec­ Ziaşli. iilor există. Organele de partid şi de pr& duefiv'?fălii iau legătura cu maistrul de
proiectare s-a îmbunătăţit mult, tare, avizele necesare şi terme­ Sînt însă' şi gospodării colective ca stat, Consiliul agricol orăşenesc şi con­ schimb, mă in ­ Există însă şl o serie de greu­
proiectanţii străduindu-se să fo­ nele de predare. Toate proiectele acelea din satele Batiz, Sîncrai, Strei ducerile gospodăriilor colective trebuie L a mina Deva s-a acordat formez asupra tăţi care ne îm­
losească cele mai judicioase şi vor fi lansate spre execuţie în Sîngeorgiu etc., unde au mai rămas să mobilizeze toate forţele de care anul acesta o deosebită a- calităţii oţelului piedică să obţi­
economice soluţii. ateliere pe baza unui grafic de însămînţat peste 100 ha. cu grîu, dispun, pentru a termina grabnic însă- tenţie productivităţii muncii. în as trebuie să-l nem rezultate şi
coordonator, în care se vor pre­ 45 ha. cu secară masă-verde şi 21 ha. mînţarea culturilor de toamnă. acest scop au fost mai bine fo­
Prin activitatea desfăşurată losite utilajele, brigăzile de mi­ producem şi a mai bune. Spre
de organizaţia de bază şi comi­ ciza şi termenele intermediare neri au primit la timp asistenţa materialelor ce exemplu, ins­
tetul sindicatului, s-a imprimat tehnică şi materialele necesare. urmează a fi in­ trucţiunile pre­
în rîndul proiectanţilor o ati­ pentru toate atelierele colabo­ Drept urmare, faţă de plan, troduse în cup­ văd să lucrăm cu
tudine de mai mare răspundere productivitatea muncii a cres­ tor. Cu această ocazie îmi spun o presiune de pe­
•pentru sarcinile de plan. ratoare. Totodată se va stabili cut cu 19 la sută. şi eu părerea. Este foarte util ste 16 atmosfere. Or, noi lu­
Creşterea productivităţii mun­ acest lucru deoarece cunosc mai crăm cu o presiune mai mică
Măsurile luate în cadrul direc­ lista proiectelor tip, refolosibile cii se reflectă favorabil şi în bine cum funcţionează cuptorul de 15 atmosfere. Aceasta îşi are
ţiei de sistematizare au dus la preţul de cost, unde s-au obţi­ Ia un moment dat şi ce schim­ o explicaţie obiectivă: punerea
îmbunătăţirea activităţii în ge­ şi directoare spre a economisi nut economii de aproape un mi­ bări au intervenit pe parcurs. în funcţiune a noilor cuptoare.-
neral, la realizarea urmi număr lion lei. La aceasta a mai con­ Din scurta discuţie ce o purtăm Totuşi, este bine ca inginerii şi
sporit de proiecte, cu indici ca­ la maximum timpul de proiec­ tribuit şi reducerea consumuri­ împreună reuşim să stabilim o tehnicienii noştri să caute să o
litativi şi economici superiori lor specifice de imateriale şi e- dozare eît mai corectă. Şi, după rezolve olt mai repede. Apoi,
celor din anii trecuţi. Astfel, în tare. nergie. cite se ştie, o dozare corectă a păcura pe care o folosim tre­
cele nouă luni din anul 1962 şarjei asigură 50 Ia sută buna buie să fie preîncălzitâ la 80—
s-au elaborat documentaţii pen­ Pentru continua îmbunătăţire Corsteîbujjjia p r e p a r a to r ilo r calitate a oţelului. 90 de grade Celsius. Noi o în­
tru 2.827 apartamente în blo­ călzim doar la circa 60. Este
curi, în faza proiect de ansam­ a calităţii proiectelor în cadrul ip orespondentul nostru Ioan In perioada de alinare urmă­ necesar deci, un supraîn'călzitor.
blu pentru localităţi ca Deva, ^ B ercea , ne informează că resc cu multă atenţie funcţiona­
Vulcan, Cugir, Călan ş.a., 743' D.S.A.P.C. vor fi luate măsuri sectorul prelucrare al Prepara- rea cuptorului şi felul în care Cele de mai sus influenţează
apartamente în blocuri, în faza ţiei cărbunelui din Petrila a pro­ se introduc materialele de ali­ buna funcţionare a cuptorului.
de organizarea mai judicioasă a dus peste plan, în perioada 1 nare. Caut întotdeauna să obţin Avem însă necazuri şi de alt or­
proiect de execuţie pentru loca­ ianuarie — 23 octombrie a„c., din timp o zgură activă. 'Acea­ din. Bunăoară, se întimplă a-
lităţile Vulcan, Orăştie, Petrila activităţii C.TJ. în aşa fel îneît 1.100 tone brichete, succes Ia sta o realizez prin introducerea desea să avem deraieri de va-
şi altele. De asemenea în cursul care şi-au adus o preţioasă con­ varului cu grijă, in doze mici, goneţi pe platformă, în faţa
trimestrului IV 1962 se vor pre- acesta să poată verifica şi coor­ tribuţie schimburile conduse pentru a nu schimba sortimen­ cuptorului. Din această cauză
de Iosif Maior, Ludovic Sofalvi tul oţelului. La fel, cu multă stăm cite 30 de minute, sau
a proiecte de execuţie pentru dona activitatea de proiectare şi Ioan Bubela. De asemenea, în chiar mai nmlt. Astfel se pier­
încă 1.481 apartamente în blocuri, trei trimestre, pe seama redu­ atenţie, procedez şi în cazul in­ de o cantitate mare de oţel, cup­
de la prima Ia ultima fază. De cerii consumurilor specifice s-a troducerii minereului în perioa­ torul se răceşte. Această defi­
realizat o economie suplimen­ cienţă s-ar putea înlătura prin
asemenea, pentru îmbunătăţirea tară de 1.064.314 lei. da de oxidare. nivelarea terasamentului liniilor
ferate.
confortului locuinţelor se preco­ Multă grijă se cere şi în pe­
In instrucţiuni' se prevede ca
nizează extinderea utilizării unor rioada de dezoxidare. Cantita- la capacitatea cuptorului nostru
zgura primară să fie evacuată
materiale noi şi eficiente cum în două oale. Noi nu facem a-
cest lucru deoarece se apreciază
sînt parchete lamelare, plăci că, sub cuptor, nu se pot intro­
duce două oale. Este foarte rău
pentru pardoseli din P.V.C., con­ pentru că, procedînd astfel, noi
prelungim durata de elaborare
ducte din F.V.C. etc. a şarjelor şi influenţăm în rău
calitatea producţiei. Cu citva
Dacă la aceste măsuri mai timp în urmă am. făcut condu­
cerii tehnice a combinatului
adăugăm hotărîrea culcare co­ (respectiv tov. mg. şef. Gh. Ră-
duiesou) propunerea de a se
lectivul nostru de muncă a por­ înlătura această deficienţă, ex-
plicînd, practic cum s-ar putea
nit la înfăptuirea sarcinilor, realiza. Propunerea a fost apro­
bată, dar nu s-a luat încă nici
avem certitudinea că planul ce o măsură. Kr fi bine totuşi să
se treacă la aplicarea ei. Cu cit
Noi m ateriale revine D.S.A.P.C. Deva va fi nu Ilie Scaete este preparator la secţia I-a a întreprinderii se va face mai repede, cu atît
d e construcţii numai îndeplinit ci şi depăşit. „Viscoza“ din Lnpeni, Pentru strădania ce o depune în vederea va fi mai bine.
Prin efortul colectiv se vor ela­ asigurării filtrării corecte a viscozei şi realizările obţinute, a
In unităţile Ministerului Industriei bora proiecte la timp, la un fost declarat fruntaş în producţie. Deci, urmărind îndeaproape
Construcţiilor s-au realizat în ultimul cost redus care să asigure un procesul de elaborare a şarjei pe
timp o serie de noi materiale de finisaj confort sporit locatarilor^ fiecare fază şi aplicînd cele mal
eficace măsuri care să conducă
pentru locuinţe. Folosite la finisarea ia valorificarea deplină a rezer­
velor interne, vom putea îmbu­
interioarelor ele contribuie la îmbunătă­ nătăţi continuu calitatea pro­

ţirea confortului, reducerea preţului de ducţiei noastre. Pentru aceasta

cost şi grăbirea execuţiei construcţiilor. eo însă, este necesar efortul între­

Pentru pardosirea în băi şi bucătării gului colectiv de muncitori, mai­

şi căptuşirea pereţilor acestor încăperi, ţ Din acestea, peste 200 de spe­ dc aproape 40.000 de hectare. sive de calcar cum ar fi Pie­ pătar, călifarul, pelicanul, ca- ştri, Ingineri şi tehnicieni.
s-au realizat plăci din policlorură de cii cresc numai în Rominia). Printre ele se află cîteva. de o trele Doamnei de pe Rarău,
!1 Puţine ţări din lume au în Iată Delta, leagănul celor mai deosebită im portanţă ca par­ Babele din Bucegi, Dochia din pia etc., precum şi plante ca jj TEODOR OARAMALIS
inii într-o gamă variată de culori, ji cuprinsul unui teritoriu de multor specii de păsări călă­ cul naţional din munţii Reteza­ Ceahlău, Cheile Turzii şi ale prim-topitor la O.S.M. nr. 2C.S.
mele din ele imitînd mozaicul vene- Sj mărimea patriei noastre atîtea toare din Europa, al sturio­ tului, cu iezere, grohotişuri şi Bicazului — defileuri fără a- nufărul denum it popular „dre- .:
ţ;an. Plăcile se pot lipi direct pe ten­ nilor (peşti unici în lume) şi piscuri alpine, mărturii ale pe­ semuire In Europa — peştera
cuială ; ele sînt mai ieftine decît fa­ 'bogăţii şi frum useţi naturale. al pelicanilor. rioadei glaciare: codrii secu­ Cioclovina şi altele, zona Ca­ ţe “, floarea de colţ, orhideea v-
ianţa, igienice şi uşor de întreţinut. K Iată Carpaţii, cu păduri secu­ lari de la Slătioara, regiunea zonelor, lacul cu apă caldă de
Noul produs a fost folosit la finisarea ii lare, pe ale căror creste se Multe din frumuseţile patri­ Suceava în care n-a pătruns Ungă Oradea, în care trăieşte „Papucul doamnei“, bujorul w
căminelor studenţeşti din Grozăveşti- m caţără capra neagră şi cerbii; ei sînt cu totul deosebite. Ele pînă astăzi securea, pădurea o specie de nufăr tropical şl
Bucureşfî, noilor blocuri de locuinţe din v deasupra lor se înalţă pajure, slnt ocrotite cu grijă. O cpmi- numeroase altele. Acum, în romînesc, laleaua pestriţă şi fl
Galaţi etc. v, vulturi. Uneori aici călătorul sie a Academiei R.P. Romîne L ites partea centrală a munţilor A-
constituită în urmă cu 12 ani, puseni, unde se află una din­ altele care crpsc numai în ţara X
De Ia începutul anului şi pînă acum w descoperă peşteri migălos con­ veghează ca aceste m ăreţii na­ Domogleă din Banat cu o flo­ tre cele mai interesante rezer­
s-au realizat circa 50 de produse noi ţi strutte de natură. (Grotele de turale să fie păstrate şi trans­ ră meăiteraniană; Poliţa cu vaţii naturale din ţara noastră, noastră. ^
din mase plastice pentru finisarea in ­ ,j la Topolniţa, descoperite re- mise nealterate posterităţii. Din crini din Ceahlău; Poiana Nar­ se amenajează un întins parc
terioarelor locuinţelor. v- cent, se numără printre cele aceste monumente ale naturii ciselor din regiunea Braşov; naţional. Aici, în afară de ce­ Planul de perspectivă pentru
l]i mai frumoase şi mai mari din fac parte parcurile şi rezerva­ pădurile de castani din Olte­ tăţile Ponorului, gheţarului ăe
Autoservire în plata io lume). Sem eţii Carpaţi se un­ ţiile peisagistice, geologice, bo­ nia: Valea Bilei din Făgăraş la Scărişoara, Bazinului Padlş, ocrotirea naturii prevede mă- M
tanice şi faunistics, cu exem­ cu minunatul lac alpin situat a numeroaselor peşteri şi do­
salariilor di ăuiesc spre cîm puri într-o sal- plarele de plante şi animale la peste 2.000 m. altitudine şi line, creşte o bogată vegetaţie rirea numărului de rezervaţii. ţî
bă de coline. Piraie şl rluri unice sau rare în lume, pre­ cirdurile sale mari de capre specifică, formată din păduri
Operaţiunea (le plată a sala­ cum şi rezervaţiile pentru pro­ negre, ce sălăşluesc aici ne- virgine şi floră unică in Eu­ Printre altele, se vor înfiinţa X
riilor Ia I.F. Haţeg era execu­ w limpezi, în care continuă de tecţia animalelor şi peştilor pe stingherite; Piatra Craiului cu ropa.
tată de o casieră. Cu ocazia achi­ ţi milenii să trăiască, numai aici, cale de dispariţie. floarea de garofiţă unică tu in Deltă alte două mari rezer-
tării salariului pe luna octom­ lume. Monumente ale naturii In afara rezervaţiilor natu­
brie însă. aici a fost introdus •jl lipanul şi lostriţa, îşi poartă Pe cuprinsul ţării noastre slnt şi gheţarii, peşterile, ma­ vaţii, se vor amenaja case-la- j({
sistemul de plată cu autoser­ t apele spre Dunăre. O patrie există peste 150 de rezervaţii --r r - rale, constituie monumente ale
vire. Acest sistem s-a dovedit a borator în parcurile naţiom le
fi avantajos fiind eliminate a- ospitalieră a unei flore uimi­ naturale — monumente ale na­ naturii animale foarte rare
glnmeratiile şi pierderile de toare, colorată în miriade de etc.
timp. turii sau baze de cercetare şti­ printre care cocoşul de mes­ Drumeţii străini care şiră- “•*
jjl tonuri. După aprecierile bota-
IOÎ'TF 'PI/RŞA •)( niştilor, ţara noastră are cea inţifică — ocuplnd o suprafaţă teacăn, stîrcul alb, stircul lo- bat pămîntul patriei noastre ţ,
corespondent jj- mai bogată şt variată floră din păstrează amintiri de neuitat
fii zona climei tem perate. (La noi despre minunatele privelişti vj

rl se găsesc aproape 3.800 specii romîneşti. In scris sau prin viu .1.
jji de plante, ceea ce reprezintă grai, in picturi sau în fotogra- jtj.
X 40 la sută din flora Europei.
fii, m ulţi dintre aceşti indră- $
gostiţi al plaiurilor Romîniei,
devin mesageri ai bogăţiei şi
strălucirii pitorescului ţării

noastre.
GH. BRĂTESCU
redactor Agerpres

____ ______________ c______ r r ^ - ^ r Hunedoara