Page 50 - 1962-11

N t . 2454
în tre p rin d e re a fo restie ră B aia de Oriş, p arch etu l V alea K ibarului. A spect de la ra m p a
de sortare a buştenilor.
V IA ^ „
Fiecăruia ce i se cuvine
Mlinnue-riulde Constantin urzică
mult tim p şef de
brigadă. Pînă la începutul a-
cestui an a fost şef de schimb
in brigada condusă de Marton
Dionisie. In acea vreme, în
sectorul I B al minei Lupeni
era o brigadă care lucra in­
tr-un abataj frontal şi care
rămînea mereu sub plan. La
indicaţia biroului organizaţiei
de partid, conducerea sectoru­
lui l-a num it pe Urzică, şeful
acestei brigăzi. Era pe la m ij­
locul lunii februarie. Minusul
de producţie era mare; oamenii
din brigadă nu munceau or­
ganizat. ş i nici nu prea de­
puneau ei interes. ,,Tot n-o
scoatem la capăt —- zicea ţi­
nui. N-avem condiţii!u urzică
nu s-a declarat Insă de acord
cu această părere. El a demon­
strat oamenilor că planul poa­
te fi nu numai îndeplinit, dar
e, nmmschtar şi depăşit. A reorgani­
zat munca, a cerut tuturor
minerilor să facă schimbul la
faţa locului de muncă. A ce­
rut conducerii sectorului să-i
acorde mai m ult sprijin în
aprovizionarea cu materiale şi
vagonete goale.
Fireşte, succesul n-a tntir-
ziat. In martie planul a fost
depăşit cu 1,8 la sută, in a-
prilie cu 3,4 la sută, în mai
cu 4,7 la sută... în septembrie
cu 13,3 la sută...
as ovac ştefan este şef de bri-
™gadă de mai mulţi ani. A
devenit uruul dintre cei mai
pricepuţi mineri în metoda de
exploatare cu abataje cameră.
1'Anul acesta brigada sa a de­
păşit în fiecare lună planul
de producţie. Iată rezultatele
O sarcină im portantă:
folosirea rezervelor interne
In Raportul prezentat de tov. Gheor­
ghe Oheorgiiiu-Dej ia cel de-al IlI-lea
Congres al P.M.R., se subliniază prin­
tre altele c ă : „Prin aplicarea metode­
lor agrozootehnice înaintate şi a celor
mai noi cuceriri ale ştiinţei, consiliile
gospodăriilor de stat, muncitorii, ingi­
nerii şi tehnicienii, au datoria să asi­
gure creşterea continuă a producţiilor
la hectar, să mărească productivitatea
muncii şi să scadă preţul de cost al
produselor, îneît gospodăriile de stat
să devină model de gospodărire socia­
listă pentru întreaga agricultură din
ţara noastră".
Colectivul de muncă al G.A.S. din
Petreşti, mobilizat şi îndrumat în per­
manenţă de către organizaţia de partid,
a depus eforturi susţinute în vederea
înfăptuirii cu succes a acestor sarcini.
Concomitent cu dezvoltarea şi perfec­
ţionarea bazei tehnice prin dotarea gos­
podăriei cu maşini şi tractoare moder­
ne, cu îngrăşăminte chimice etc., a spo­
rit continuu producţia şi productivita­
tea muncii. Este edificator în această
privinţă un singur exemplu. Anul aces­
ta gospodăria a înregistrat o creştere
a valorii producţiei agricole globale
de aproape cinci ori mai mare faţă de
cea realizată cu patru ani în urmă. In
aceeaşi măsură, datorită sporirii conţi
nue a producţiei cerealiere şi animalie
re a crescut şi volumul producţiei agri
cole marfă. Numai din sectorul zooieh
nic s-au livrat mai mult cu 7.175 hi
lapte, aproape 20 tone carne, 400 kg
lină şi 80.000 ouă faţă de anul trecut
Lucrătorii gospodăriei de stat din Pe
treşti au obţinut succese de seamă şi în
ceea ce priveşte sporirea producţiei ve
getaie. Ca urmare a aplicării întregu
Iui complex de măsuri agrotehnice, s-a
realizat o producţie de struguri cu
1.500 kg. la ha., iar ia porumb cu 540
kg. boabe !a ha. mai mare faţă de cea
planificată. Datorită creşterii producţiei
la hectar, în sectorul vegetal se lucrea­
1ilu z i i Ç
st cient, nu a fo st în că in sta la tă
trimestrului IU: iulie —
depăşire de 16 la sută, august
— depăşire de 10,5 la sută,
septembrie — depăşire de 35,7
la sută.
Cu cîtva tim p în urmă, or­
tacii lui Novac au prim it dra­
pelul de brigadă fruntaşă pe
exploatare. E un titlu de mare
cinste, despre care minerii
ÎNSEMNĂRI
l-au informat şi pe şeful de
brigadă, care era in concediu...
jj a sectorul IV B a condus a-
**nul acesta o brigadă de m i­
neri Adalbert Rethi. Acum
brigada e desfiinţată pentru
vreo 2—3 săptămîni (din lip ­
să de front de lucru), dar va
fi din nou organizată şi i se
va da front. Cu excepţia lunii
septembrie, in nici o 'altă lu­
nă brigada nu şi-a realizat
planul de producţie. Ba încă a
rămas mult sub plan. In luna
iunie, de exemplu, brigada nu
şi-a realizat planul decit in
proporţie de 56,3 la sută. Cine
e de vină?
Considerăm că înainte de
toate şeful de brigadă. Şi iată
de ce. El susţine că cele două
schimburi, care nu lucrează
sub supravegherea sa directă,
nu-şi fac datoria. Ceea ce co­
respunde realităţii. Dar de ce
nu depun oamenii interes? De
ce în celelalte brigăzi toate
schimburile lucrează la acelaşi
nivel? Explicaţia constă în
faptul că tov. Rethi n-a reu­
şit să imprime tuturor mine­
ză cu mai puţine pierderi decât cele
planificate, iar după un calcul prelimi­
nar, se prevede chiar realizarea unor
importante beneficii pînă Ia sfîrşitul
anului.
Gu ioate acestea însă, nerealizarea
în întregime a sarcinilor de plan în sec­ tisfacţia pentru rezultatele pozitive do- dere pentru îndeplinirea sarcinilor de
torul zootehnic, care are ponderea cea
mai însemnată în producţia globală,
iace ca activitatea economico-financia-
ră a gospodăriei să se afle sub nivelul
posibilităţilor.
Comuniştii de la această gospodă­
rie, şi-au propus cu un an în urmă să
mobilizeze întreg colectivul de mun­
citori la realizarea sarcinilor de plan,
ÂeSurâăn de dare de
seamă şi alegeri
în organizaţiile de partid
pentru a face din gospodăria lor o uni­
tate puternică, mare producătoare de
cereale-marfă. In ce măsură au reuşit
să mobilizeze întregul colectiv de mun­
că la realizarea sarcinilor care au stat
în faţa gospodăriei, cum au fost înde­
plinite hotărîrile adoptate, prin ce me­
tode, care sînt rezultatele obţinute, ce
lipsuri mai există şi, mai ales ce tre­
buie făcut pentru îmbunătăţirea acti­
vităţii gospodăriei, sînt problemele pe
care le-au analizat comuniştii în adu­
narea generală de dare de seamă şi
alegeri de aici.
O preocupare de seamă a organiza­
ţiei de partid, a biroului său, a fost
aceea de a urmări, ca încă de la înce­
putul anului, sarcinile de plan să fie
defalcate pe brigăzi şi cunoscute de
către fiecare muncitor. Gonsiliul gospo­
dăriei a fost îndrumat îndeaproape să
adopte o serie de măsuri tehnico-orga-
nizatorice menite să-i sprijine în mod
concret pe muncitori în întrecerea pen­
wm
rilor, de la bun început, sim­
pli de răspundere faţă de în­
deplinirea sarcinilor de plan.
I-a lăsat să lucreze după bu­
nul lor plac. Şi atunci s-a ră­ organizeze aici o sea ră cu ca­
mas sub plan, cîştigul a scă­
zută Oamenii s-au delăsat şi
mai mult.
O mare vină o are insă con­
ducerea sectorului, organizaţia
de partid, care deşi au cunos­ d e stră m a t. C onducerea că m in u ­
cut bine această situaţie, n-au
luat măsuri de îndreptare. Mai
mult chiar au favorizat ca în
această brigadă să aibă loc o
mare fluctuaţie de oameni, a-
junglndu-se acolo ca aici să se ze ască c ă m in u l c u ltu r a l din t o ­
adune toţi acei cărora nu le
prea place să muncească,
n ezultate slabe a obţinut şi
»»brigada condusă de Ion
Popescu de la sectorul IV A.
In 9 luni această brigadă a
rămas sub plan cu 2.313 tone
cărbune, cu toate că a avut
condiţii pentru a-şi realiza
planul.
Există la noi un principiu:
„După muncă şi răsplată!“
In vreme ce brigada lui Novac
ştefan a realizat un ciştig pe
post de miner de 117 lei, cea a
lui Rethi Adalbert a realizat
în iunie numai 42 lei pe post
de miner, iar, în medie, pe 9 fi prefabricate, prin metoda stărilor
luni — 60 lei p e post de m i­
ner! Credem că-i de prisos
orice comentariu.
De curînd în curtea minei C.S.C.A.S.
Lupeni au apărut noi panouri
de întrecere. Pe unul e evi­
denţiată brigada condusă de
Novac Ştefan, iar pe altul e
criticată cea a Im Rethi Adal­
bert. Fiecăruia ce i se cu­
vine!
N. ANDRONACHE
tru îndeplinirea sarcinilor de produc­
ţie. Roadele muncii politice desfăşurate
de biroul organizaţiei de bază, de că­
tre întreaga organizaţie de partid, sînt
materializate în realizările obţinute
pînă în prezent de gospodărie. Partici­
panţii la discuţii şi-au manifestat sa­
bîndife în muncă. Dar, în acelaşi timp,
ei nu au trecut cu vederea nici lip­
surile ce au existat.
— Dacă biroul analiza la timp acti­
vitatea fiecărui sector de producţie,
luînd măsuri concrete de înlăturare a
neajunsurilor, desigur că bilanţul mun­
cii noastre putea fi mult mai bogat —
a spus tov. Ioan Stînea. Faptul că cele
mai bune realizări le-au obţinut brigă­
zile din Vi.igard şi Gîlnic nu este în-
fîmplător. Grupele de partid de la aces­
te brigăzi au desfăşurat o muncă mai
intensă de mobilizare a muncitorilor
pentru executarea la timp şi la un nivel
calitativ corespunzător a lucrărilor,
pentru însuşirea şi aplicarea în practi­
că a metodelor ştiinţifice de creştere
a animalelor. Valorificînd mai bine re­
zervele interne, organizând munca ju­
dicios şi apiicînd în practică propune­
rile valoroase făcute de muncitori în
cadrul consfătuirilor de producţie, lu­
crătorii din brigăzile de la Vingard au
depăşit producţia planificată de stru­
guri cu 2.800 kg. ia hectar, iar pe cea
de lapte cu peste 60 litri pe cap de
vacă furajată.
Pe bui:â dreptate remarca tov. Ilie
Stanca, inginerul şef al gospodăriei, că
asemenea rezultate puteau fi obţinute
şi de către celelalte brigăzi. In aceas­
tă direcţie insă, o serie de rezervă sînt gospodăriei în anul viitor, adunarea ge­
slab folosite. Una dintre ele, şi cea
mai importantă, spre care va trebui
să-şi îndrepte atenţia în viitor organi­
zaţia de partid, este îmbunătăţirea or­
ganizării muncii în cadru! brigăzilor.
In lupta pentru obţinerea unor canti­
tăţi sporite de produse agricole şi la
DRUMUL' SOCIALISMULUI
şi eomei&timffil
Vino m îine!
P rintre funcţionarii de toate
categoriile m ai există unii, e
drept, din ce în ce m ai puţini,
care p în ă să-ţi rezolve o proble­
m ă te am ină cu birocratica ex­
presie „vipo m îin e“ zile şi săp-
tă m in i La rînid. D in tre a c e ştia
am co n statat că face p a rte şi
bibliotecara T urea C ornelia din
com una Buruiene. D eoarece dln-
sa nu respectă orarul zilnic de
fun cţio n are a bibliotecii, citito ­
rul care doreşte să îm prum ute
cărţi trebuie m ai întîi s-o cau­
te prin com ună, iar în al doilea
rin d s-o g ăsească In... b u n ă d is­
poziţie. A ltfel bibliotecara, în
loc de carte oferă citito ru lu i
acel „vino m îine“ sau „vino m al
tîrziu“, sub m otiv că m om en­
tan nu are tim p. Ne întrebăm :
oîinid o să a lb ă tim p să s te a şi
la bibliotecă ?
ION BOŞOROGAN
corespondent de co n serv e de p e şte cu o c a p a c ita te a n u a lă de 27 m ilio an e de
Căminul cultural
aşteaptă...
!Căminul cu ltu ral din satu l
Covragi aşteap tă iarna. O a ş­
teap tă Insă fă ră să facă nim ic,
nici o pregătire aşa cum fac
în această perioadă toate u n i­
tă ţile culturale. De exem plu, în
sala de spectacole, num ărul
scaunelor este cu totul insufi­
aici o sobă p en tru încălzire etc.
Apoi, ac tiv itatea c u ltu ra l-ed u ca­
tivă ce se desfăşoară la acest
căm in cultural este sub nivelul
po sib ilităţilo r : fo a rte ra r se
expune oiţe o co n ferin ţă sau se
rulează un film . De foarte m ult
tim p nu s-a gîndit nim eni să
ra cter in straicti v-educativ p en ­
tru tineret. De asem enea, aici
a existat o echipă artistică dar
în ultim ul tim p şi aceasta s-a
lui cu ltu ra l nu sesizează oare
a c e a stă sta re de lu cru ri? . Noi,
cetăţenii! satu lu i, a şte p tă m ou
nerăbdare m ăsurile care să tre ­
ropeală.
IONICA DUMU
corespondent
In EdUura tehnică
a apărui:
BETONUL ARMAT
Prof. ing. V. NICOLAU
478 pag., 39,90 lei.
Lucrarea cuprinde principiile de al­
cătuire şi teoria calculului elemente­
lor de beton şi beton armat, monolite
limită, corespunzător N ormativului
condifionat pentru calculul construc­
ţiilor la stări limită, aprobat de
In anexă sînt prezentate exemple
de modul de aplicare a acestei meto­
de.
Lucrarea se adresează inginerilor din
institutele de proiectare şi cercetări,
de pe şantierele de construcţii şi
studenţilor facultăţilor de construcţii.
un preţ de cost redus, fiecare munci­
tor trebuie să manifeste o exigenţă me­
reu sporită faţă de munca sa, faţă de
calitatea muncii sale. Asemenea exem­
ple au fost date multe în adunare de
către tov. Elst Toma, Maria Fruha,
Gheorghe Tincu şi de alţii. Dar n-au ră­
mas în afara criticii nici atitudinile
unor membri de partid ca tov. Gheor­
ghe Gliibu, Ion Bărbuş şi Ilie lanoş,
care nu manifestă suficientă răspun­
producţie ce Ie revin.
Referindu-se la necesitatea întăririi
disciplinei în muncă şi la creşterea răs­
punderii personale a fiecărui muncitor,
inginer şi tehnician pentru bunul mers
al producţiei, tov. Mihai Gyorfi a ară­
tat că faţă dă această problemă, este
necesar ca organizaţia de partid să
manifeste mai multă grijă. îndeosebi
munca de la om Ia om şi exemplul per­
sonal va trebui să caracterizeze activi­
tatea tuturor comuniştilor.
Mulţi dintre vorbitori printre care
şi iov. Ioan Vlad, Ernst Fruhn, Gheor­
ghe Nistor şi alţii au subliniat că ri­
dicarea calificării lucrătorilor şi orga­
nizarea întrecerii socialiste pe bază de
obiective concrete, sînt factori care au
un rol de seamă în creşterea produc­
ţiei, dar ei au scapat din atenţia birou­
lui organizaţiei de partid. De aseme­
nea, biroul a fost criticat şi pentru fap­ tehnice a brigăzilor cu cele mai bune
tul că n-a îndrumat şi controlat în su­
ficientă măsură activitatea organizaţii­
lor de sindicat şi U.T.M., n-a manifes­
tat suficientă preocupare pentru întă­
rirea rândurilor organizaţiei de partid,
prin primirea de noi membri şi can­
didaţi de partid pentru controlul înde­
plinirii sarcinilor trasate membrilor şi
a hotărîrilor adoptale în. adunările ge­
nerale ale organizaţiei.
In scopul asigurării îndeplinirii sar­
cinilor de producţie care stau in faţa
nerală a chemat pe toţi comuniştii să
lupie cu perseverenţă pentru înfăptui­
rea hotărîrilor adoptate în cadrul adu­
nării. Aiegerea celor măi buni comu­
nişti în biroul organizaţiei, angajamen­
tele luate de participanţii la discuţii şi succes.
hotărîrile adopfafe, constituie o garan­
ţie sigură că sarcinile sporite care stau
în faţa colectivului de lucrători de la
PAG. 8
Veşti din ţările socialiste
Un nois p©rt sovietic Creşte reţeaua rutieră
Ia M area N eagră 2n R.P. Chineză
In provincia de litoral Cije-
P e s te 8 a n i, cel m a l !m are p o r t p e s c ă r e s c s o v ie tic la M a­ ţZiian, din R. P. C h in eză , lu n g i­
re a N eagră, va fi p o rtu l co n stru it recent in ap ro p ie re de Sc- m ea drum urilor' a aju n s în p re ­
vastopol. z e n t la 9.500 k m . E le p o rn e s c
în felul acesta, centrele p escăreşti tra d iţio n a le — K erci, acum de la H anoijou — cen­
N ovorosiisk şi Odesa — nu vor m ai deţine întâietatea. tru l adm inistrativ al provinciei
N avele p e s c ă r e ş ti o c e a n ic e v o r ad u ce în fie c a re a n Ia c h e ­ —. s p re to a t e o ra ş e le ju d e ţe n e .
iurile noului p o r t 500.000 de to n e de sard ele, stav rizi, th o n i, M a jo r ita te a d r u m u r ilo r n o i aof*
fost construite. în regiunile
pescuiţi în sudul A tlanticului. m u n to ase greu accesibile şi în
D ebarcaderele u tila te cu te h n ic a cea m ai m o d ern ă de des­ localităţile rurale.
cărcare, se vor întinde de-a lungul litoralului pe o d ista n ţă
de aproxim ativ 1 hm . In a fa ră de un anare frigorifer, care a
şi in tra t în funcţiune, în noul p o rt se construieşte o fabrică Un nou produs al uzinelor
„Medikor" dan Budapesfa
cutii de conserve.
Navele p escăreşti vor fi re p a ra te în tr-u n doc co nstruit în La uzinele „M edikor“ din
apropierea portului. B udapesta a in trat în producţia
de serie u n nou tip de ap arat
Construcţia de locuinţe la Phenian m edical, care este o îm binare
în tre un ap arat R oentgen, un
Colectivul sectorului nr. 4 de con­ GoiecHvul de constructori ai aces­ m icroscop electronic şi u n te ­
strucţii de locuinţe din raionul tui sector, călâuzindu-se după calcu­ levizor. Razele Roentgen, care
Pothonol al oraşului Phenian a rea­ le ştiinţifice precise, au revizuit pro­ s tră b a t ţe su tu l viu, sîn t tr a n ­
lizat un ritm înalt de muncă. In cesele de construcţie în aşa fel îneît sform ate cu ajutorul unui apa­
73 de zile a terminat construirea lucrările de montaj să se execute în r a t sp e c ia l în lu m in ă v izib ilă şi
unui bloc cu 100 de apartamente. strînsă. îmbinare cu lucrările de ten- In co n tin u are Intr-o ra z ă elec­
cuire, finisare şi alte lucrări. In
Noi mine în regiunea felul acesta Ia blocul cu 100 de tro n ică , care, la rIo d u l ei, du p ă
Halle din R.D. Germană apariamente, lucrările de fundaţii
au durat 12 zile, de montaj — 14 ce a fo s t a m p lif ic a tă de 3.000 de
ori, e s te î n d r e p ta tă sp re u n e-
In b a z in u l c a rb o n ife r dăm r e ­ .zile. cran de televizor. 1
giunea H alle sîn t în curs de des­
Egg~ ~ " = --------
chidere cinci noi exploatări la Oraşul Pleven capătă o înfăţişare nouă
zi. In u rm ă to a re le decenii, n o i­
le m ine vor aproviziona cu c ă r­
bune m arile centrale electrice, la oraşul bulgar Pieven, se con­ derilor, în următorii doi ani se va
în trep rin d e ri chim ice şi fabrici struieşte mult. Se lărgesc şi se recon­ începe construirea unei fabrici de
de brichetate ale regiunii. La struiesc o serie de întreprinderi sticlă de ambalaj.
exploatarea la zi din G olpa- vechi, se înalţă clădirile unor între­
Nord a în trep rin d erii de ex­ prinderi noi. Astfel, pentru uzina A luat o mare amploare şi con­
ploatare a cărbunelui brun M ul­ strucţia de locuinţe. Numai în ulti­
de-Nord, ale cărei rezerve sînt constructoare de maşini „N. I. Vap- mii trei ani au fost date în folo­
e v a lu a te la c irc a 70 m ilio a n e larov“ au fost terminate două noi sinţă 2.021 de apartamente.
tone de cărbune, extracţia va corpuri de clădiri şi s-a început
în c e p e în 1964. construirea noii secţii de turnăto­ Totodată se construieşte şi o nouă
rie, cu o capacitate anuală de bază comercială a oraşului — ma­
D e a ici vot p u te a fi a p r o v i­ 30.000 tone de oţel. Urmează să se gazine mari, frumoase şi conforta­
zionate cu can tităţi din ce în construiască şi o secţie care va pro­ bile. Au fost construite, de aseme­
ce m ai m ari de cărbune ieftin duce anual circa 40.000 tone de nea, un teatru în aer liber, două
m arile centrale electrice Zschor­ fontă. cinematografe, o baie publică şi o
serie de instalaţii sportive. In pre­
new itz şi „Elba“ unde pînă a- Recent, a început aici şi construi­ zent se reconstruieşte Teatrul popu­
cum trebuiau aduse anual 1,2 rea unei termocentrale care va in­ lar ai oraşului. In viitorii cîţiva ani
m ilioane tone de cărbune din tra în funcţiune în 1963. Se con­ urmează să se asfalteze majoritatea
regiunea Cottbus, situ ată la o struieşte şi se lărgeşte fabrica de ci­
depărtare de peste 100 km. ment „V. Zaimov“. Conform preve­ străzilor.
i bjÂf iMi
MS
G.A.S. Petreşti vor fi înfăptuite cu suc- «SEtPfflt R i i A J U B - LO
ces.
Cineclubul constructorilor
k
de tractoare
In concluzie, tov. Andrei Gerven-
covici, secretar al Gomifetului regional La clubul uzinelor „Tractorul“ grafică, a organizat un ABC cine­
Hunedoara al P.M.R., a apreciat că din Braşov se poate citi următoarea matografic despre filmul în lume da
datorită muncii politice desfăşurată de inscripfie: „Atenţiune!... Se fil­ la începuturile cinematografiei şi
către organizaţia de partid, activitatea mează“. Nu, aici nu se află nici o pînă azi, cu proiecţii de filme ro-
economico-financiară a gospodăriei s-a echipă a studiourilor de cinemato­ niîneşti şi străine vechi şi noi, pu­
îmbunătăţit continuu, gospodăria făcînd grafie sau televiziune. Aici filmea­ se la dispoziţie de arhiva naţio­
un pas înainte pe calea afirmării ei ca ză membrii cineclubului „Cutezăto­ nală de filme a R. P. Romîne. Ex­
unitate model şi centrul înaintat al dez­ rii“ — lăcătuşi, strungari, montori, puneri ca cele referitoare la „Copi­
voltării producţiei agricole. Aceasta, ca laboranţi, tehnicieni şi ingineri, ca­ lăria cinematografului", „De la so­
urmare a faptului că, situîndu-se în re au devenit pentru cîteva ore pe nor la panoramic", „Filmul pe toa­
fruntea tuturor acţiunilor, comuniştii zi regizori, scenografi, artişti şi o- te meridianele", „Cum facem şi cum
au mobilizat mai bine colectivul de peratori. privim un film" — au îmbogăţit
muncă la realizarea sarcinilor de pro­ bagajul de cunoştinţe al membrilor
ducţie. Punînd în centrul activităţii Cineclubul „Cutezătorii“ şi-a ori­ cineclubului. La clubul uzinei au
lupta pentru scăderea preţului de cost entat activitatea îndeosebi spre for­ fost organizate simpozioane pe te­
al produselor, organizaţia de partid şi marea unei culturi cinematografice
biroul acesteia au desfăşurat o muncă a maselor de muncitori, cît şi spre me ca „Eroismul cineaştilor sovie­
susţinută pentru folosirea mai bună a realizarea unor filme despre şi pen­ tici în timpul Marelui Război pen­
parcului de maşini agricole şi a îngră­ tru muncitorii întreprinderii lori tru Apărarea Patriei", „Cinemato­
şămintelor în scopul creşterii producţiei Filmele realizate de cineclub, prin­ grafia — mijloc de luptă a clasei
ia hectar şi reducerii cheltuielilor de tre care amintim „Un om persecu­ muncitoare", „Cinematografia in
producţie. In continuare, referindu-se tat“, „Răspîntii de primăvară“, lupta pentru pace", precum şi des­
Ia sarcinile ce revin organizaţiei de „Amar“ precum şi alte trei filme pre mari cineaşti — Eisenstein,
partid în c^ea ce priveşte realizarea aflate în stadiul de finisare, răspund Cerkasov, Dovjenko, 'de Sica.
producţiei în sectorul zootehnic, vorbi­ acestor cerinţe şi s-au bucurat de
torul a arătat că aici mai sînt încă o un frumos succes. încurajaţi de primele izbînzi,
serie de rezerve nefolosite. Noul birou membrii cineclubului şi-au propus
va trebui să se ocupe mai mult de ge­ Cineclubul uzinei de tractoare a să realizeze alte filme pe baza ce­
neralizarea experienţei organizatorice şi căpătat popularitate, atrăgînd în ju ­ lor mai bune idei de scenarii din
rul lui un mare număr de en­ cadrul concursului lansat în uzină.
rezultate, de introducerea în practică a tuziaşti iubitori ai cinematografiei. Desigur că realizatorii nu pot fi
celor mai noi cuceriri ale ştiinţei agri­ Tinerii înscrişi la secţia de actorie alţii decit tinerii muncitori, teh­
cole. Pentru continua îmbunătăţire a vor lucra în cadrul cercului de tea­
activităţii gospodăriei, organizaţia de tru experimental al clubului, pre­ nicieni, ingineri şi funcţionari, iar
partid va trebui să pună un accent deo­ gătind scenete sau piese, dobîn- sursă de inspiraţie — propria lor
sebit pe perfecţionarea organizării mun­ ‘dind astfel măiestria necesară in­ muncă şi viafă. Să-i cunoaştem pe
cii, pe ridicarea calificării muncifori- terpretării unor roluri în filme. La cîţiva dintre ei, în dubla lor ca­
lor, repartizarea mai bună a forţelor înfiinţare, cei 150 de „cutezători" litate, de muncitori şi cineaşti: E-
politice în cadrul brigăzilor, întărirea au frecventat cursurile celor trei lefterie Voiculescu, dispecer — re­
rolului grupelor de partid, lărgirea şi secţii: de regie, operatorie şi acto­ gizor şi scenarist, Oskar Herman-
îmbunătăţirea muncii activului fără de rie. stadter, mecanic de precizie — teh­
partid, conducerea şi îndrumarea mai nician de sunet, Vereş Grigore —
eficientă a muncii organizaţiilor de sin­ In vederea formării unei culturi muncitor — actor, Gh. Apostolescu,
dicat şi U.T.M., pe ridicarea roiului în­ cinematografice, s-au organizat vi­ electrician — maistru de lumini,
trecerii socialiste şi a consfătuirilor de zionări în colectiv ale unor filme,
producţie. Rezultatele obţinute pînă care au fost apoi discutate în a- Simion Săpunaru, inginer — scena­
acum arată că prin folosirea în mod mănunţime, insistîndu-se asupra re­
mai raţional a tuturor posibilităţilor, giei, imaginci sau interpretării ac­ rist, Uasile Băcilă, frezor — asis­
sarcinile pe care partidul le-a pus în torilor. Cineclubul, în colaborare cu tent de regie.
faţa gospodăriei, pot fi realizate cu întreprinderea regională cinemato­
T. GATINGESCU
corespondent Agerpres
N. TÎRC.OB