Page 52 - 1962-11

m lsonsiisinuluiPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA
j Anul XIV. Nr. 2455 |
Laminate la preţ Se dezvoltă mişcarea de inovaţii
de cost scăzut
în că din anul trecu t, o d a tă cu ale secţiei şi în tre p rin d e rii pe
Idezoaterea sarcin ilo r de p lan pe u n itate de produs.
1962, colectivul n o stru de m u n ­
citori, tehnicieni şi ingineri, pe
baza unui studiu am ăn u n ţit a
rezervelor in terne încă nepuse în
valoare, s-a an g ajat să producă
peste sarcinile de plan 20.000
to n e la m in a te şu s ă re a liz e z e o
econom ie suplim entară la p re ­
ţul de c o st de 1 .0 0 0 .0 0 0 lei.
Acum, cînd de sfîrşitul anului
ne desparte o perioadă scurtă de
tim p, colectivul nostru face b i­
lan ţu l m uncii d esfăşu rate. In ce
priveşte angajam entul luat la
producţie, putem ra p o rta că el
a fost în d ep lin it în cin stea zilei
de 23 A u g u s t; la sfîrşitu l lunii
octom brie secţia avea produse
p e ste p la n a p ro a p e 30.000 tone
lam inate. R ealizări frum oase am
o b ţin u t şi în ce priveşte reduce­
re a preţului de cost, econom ia
în r e g is tr a tă d e p ă ş in d 4.000.000 v ra n ţii au re s p e c ta t cu stric te ţe
lei.
Cum am ajuns noi să obţinem
asem enea rezultate ?
De la început trebuie să arăt
că problem a realizării de cit m ai
m ari econom ii la preţul de cost
a sta t m ereu în aten ţia com ite­
tului de p artid , a o rganizaţiilor
de b ază şi conducerii tehnice a
secţiei. A cestea au an alizat pe­
riodic, pe sectoare ale lam ino­
rului cum a r fi cuptoare, în tre ­
ţin ere m ecanică, aju staj, felul în
care se realizează angajam en­
tele, au în to cm it planuri de m un­
că, au m ilitat pentru în făp tu irea
acestora. In consfătuirile luna­
re de producţie, pe de altă parte,
s-au dezbătut cu m ult sim ţ de
răsp u n d ere problem ele produc­
ţiei, a fost popularizată expe­
rien ţa frun taşilo r, s-au propus
noi şi noi m ăsu ri teh n ico -o rg a-
n iz a to ric e .
A nalizînd sursele celor peste
4.000.000 lei eco n o m ie se con-
sta tă că circa jum ătate din a-
ceastă sum ă provine din depă­
şirea sarcinilor de plan. Res-
pectînd tehnologia de lam inare,
m ărind viteza de lam inare, în ­
călzind corect m aterialul în cup­
to arele cu propulsie, s-a reuşit
ca în aceeaşi unitate de tim p,
cu aceleaşi utilaje, să se p ro d u că
m ai m ult. A ceasta a dus la scă­
derea cotei cheltuielilor com une
Cu angajamentul anual îndeplinit
Uzinele constructoare de maşini din
tara noastră, îndeosebi cele de fabri­
care a rulmenţilor, sapelor cu role şi a
altor utilaje, au nevoie de cantităţi spo­
rite de oţeluri speciale. Pentru a răs­
punde cum se cuvine acestei cerinţe,
colectivul oţelăriei electrice de Ia Com­
binatul siderurgic Hunedoara s-a an­
gajat să dea anul acesta în afara sar­
cinilor de plan 1.000 tone de aseme­
nea oteluri.
Bâtalia pentru traducerea în fapte
a angajamentului luat a început chiar
din primele zile ale anului. Fiecare
echipă de topitori se străduia să folo­
sească cît mai productiv capacitatea
de producţie a cuptoarelor electrice.
S au adus îmbunătăţiri procesului de
elaborare şi turnare a oţelului. Ca ur­
mare a preocupării întregului colectiv
de oţelari, lună de lună planul de pro­
ducţie a f st îndeplinit înainte de ter­
men la toti indicii.
Zilele acestea, mai precis Ia 14 no­
şantierul T.C.M.M. Coroteşti. Se lucrează la coloanele de transport între separaţie şi
silozul de la spălătoria de cărbune.
Vineri 16 noiembrie 1962
Econom ii însem nate s-au re a­
lizat la cuptoarele cu propulsie
p rin ex ploatarea lor m ai judi­
cioasă, aceasta în special d ato ­
rită ridicării gradului de califi­
care profesională a tovarăşilor
care lucrează aici. D rept rezul­
ta t s-a redus sim ţitor consumul
specific de com bustibil.
O contribuţie însem nată la ob­
ţin ere a econom iei am intite au
adus-o electricienii secţiei, care
au u rm ărit în p erm an en ţă de­
p istarea surselor de pierderi de
curent electric, şi au rem ediat
operativ deficienţele survenite
pe parcursul exploatării. Trebuie
subliniat şi faptul că a fost re­
dus sim ţitor consumul de cilin­
dri de lam inor. A ceasta d ato ­
rită m ai ales faptului că m ane-
tem peraturile de lam inare, ceea
ce a dus la prelungirea duratei
de funcţionare a cilindrilor.
P ro m o v area cu curaj a tehnicii
noi, respectiv creşterea produc-
tiv ită ţii m uncii (cu p este 6 la
sută faţă de planificat), a fost
un alt factor care a dus la rea­
lizarea de econom ii. In acest
sens m erită a fi am intită con­
trib u ţia inovatorilor şi ra ţio n a li­
zatu rilo r secţiei, care au fo st în
perm anenţă preocupaţi de îm ­
b u n ătăţirea procesului de p ro ­
ducţie. A stfel, ing. M ihai R izea
a conceput un nou sistem de
m arcare a lam inatelor p ătrate
prin aplicarea căruia s-a putut
m ări num ărul blum urilor lam i­
n a te p e u n ita te a de tim p cu 150.
De asem enea, prin m odificările
a d u s e l a i n s t a l a ţ i a m a c a ra le i 5, treşti a luat o serie de măsuri ca al­
de 30 tone, re a liz a re a unui co­
lectiv de inovatori, secţia re a ­
lizea ză eco n o m ii de p este 90.000
lei.
Colectivul nostru de m uncă
este h o tă rît ca sub directa în ­
drum are a organizaţiei de partid
să folosească din plin experien­
ţa acum ulată în reducerea p re­
ţului de cost, să pună în valoare
noi şi noi rezerve, astfel ca sfîr­
şitul anului să ne g ăse ască cu
realizări şi m ai frum oase.
IOAN DARAMUŞ
maistru Ia laminorul de 650 mm.
0. S. Hunedoara
iembrie, pe graficul întrecerii oţelarilor
s-a consemnat un eveniment de seamă
— cea de a 1000 tonă de oţel special
dat peste plan. Angajamentul a fost
astfel îndeplinit cu mai bine de o lună
şi jumătate înainte de termen.
Preocuparea oţelarilor de a asigura
cantităţi sporite de oţeluri de cali­
tate corespunzătoare se reflectă şi în
alte rezultate. Ei au sporit anul acesta
producţia de oţeluri pentru rulmenţi cu
peste 50 la sută fa{ă de realizările anu­
lui trecut. In acelaşi timp au realizat
două mărci noi de oţel, cu un consuni
mai redus de materiale pentru aliere şi
cu rezistenţă mai mare, mărci care se
folosesc cu succes la fabricarea utilaju­
lui petrolier. Succese de seamă s-au
înregistrat şi pe linia îmbunătăţirii ca­
lităţii producţiei şi a ieftinirii preţu­
lui de cosi Rebuturile au fost reduse
în medie de Ia începutul anului cu 15
Ia sută, iar la capitolul economii s-a
înregistrat suma de peste 600.000 lei.
Fabrica de aglo­
merare a minereu­
4 pagini 20 bani rilor din C.S. Hu­
nedoara. Vedere
exterioară.
Noi succese la preparaţia Petrila
îndrumat îndeaproape de către comitetul sindicatului, colectivul de ino­
vatori de la preparaţia cărbunelui din Petrila desfăşoară o activitate susţi-
. nută pentru introducerea tehnicii noi în procesul de producţie. Conferinţele
\ tehnice pe diferite teme, înzestrarea bibliotecii tehnice cu cele mai valoroa­
se cărţi, constituie unul din principalii factori care contribuie la sporirea nu­ Vizitele delegaţiei Primele rezultate
mărului de inovaţii.
In uzina noastră sînt în prezent 51 de inovatori, dintre care 40 sînt Sovietului Suprem la Şcoala medie din j
muncitori. Recent, cabinetul tehnic al preparaţiei Petrila a trimis două ino­ al U.R.S.S.
vaţii valoroase G.C.V.J.-uIui spre a fi aprobate pentru generalizare. Este vorba
de inovaţia „Dispozitiv de curăţat cupe“concepută de inovatorul Iosif Hogh şi .Toi dimineaţă, membrii delegaţiei So­ Zile luminoase de priceapă tainele ştiin­ 1
„Dispozitiv de măsurarea temperaturii în silozurile de cărbune uscat", aparţi- vietului Suprem al U.R.S.S., însoţiţi de toamnă. Parcă de ţei, lecţii cil mai bu­ prima clasă a şcolii 1
nînd inovatorului Cornel Breazu. Anton Moisescu, vicepreşedinte al Marii mulţi ani nu a fost ne, iată preocupările medii din comuna. 1
Adunări Naţionale şi Anton Breitenho- o toamnă a.}a de fru­ de scamă ale lucră­ noastră. Şi încă un e- 1
Numărul propunerilor de inovaţii înregistrate în cursul acestui an este ler, membru al Consiliului de Stat, au moasă şi, mai ales, torilor şcolii. xemplu: Luca Roman,
de 105. Din acestea, 46 au fost aplicate în procesul de producţie iar 24 se vizitat Institutul de fizică atomică. lungă. In fiecare di­ elev în clasa V lll-a,
află în curs de experimentare. Economiile antecalculate se ridică la 136.109 mineaţă, pe şosea, se Sintem la început care în tot timpul şco­
lei. Recent, au fost aplicate inovaţiile: „Limitatori de cursă la troliul spă­ Aici, oaspeţii au fost întimpinaţi de aud glasuri vesele de de drum. dar cu toa­ larităţii a avut numai
lătoriei" aparţinînd tov. Iosif Hogh în colaborare cu Ştefan Cziraki. Prin acad. Horia Hulubei, directorul insti­ copii. Cine sînt? Fe­ te acestea treburile note de zece şi medii
această inovaţie se asigură toate condiţiile de securitate a muncii şi o mare tutului şi de membri ai colectivului de tite şi băieţi ce se în­ merg bine. In cataloa­ de zece, nici în acest
eficienţă tehnică. A doua inovaţie aplicată aparţine tovarăşului Ioan Fili- conducere al acestui important centru dreaptă spre Şcoala gele claselor (zece la an nu s-a lăsat mai
de cercetări ştiinţifice. medie din Certej. Pe număr) sînt multe no­ prejos. In dreptul ru­
fefele lor citeşti bucu­ te bune; note de nouă bricii sale sînt înscri­
pini şi Ştefan Cziraki, intitulată „înlocuirea lagărelor de compoziţie cu la­ Tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, vi­ rie şi mîndrie pentru şi zece, rod al stu­ se. ca drept răsplată
găre cu bile". Prin introducerea acestei inovaţii se realizează un consum re­ cepreşedinte al Consiliului de Sfat, noul dar acordat în a- diului sistematizat şi pentru strădanii, nu­
dus de lubrefianţi, o uzură mai mică şi o întreţinere mai uşoară. preşedintele Consiliului de Miniştri şi cest an minerilor din organizat. Iată: Gale mai note de zece.
Ştefan Voifec, vicepreşedinte al Con­ Certej de către stalul Vasile a ob(inut nu­
Mare atenţie s-a acordat şi inovaţiilor introduse prin fişele de gene­ siliului de Stat. preşedintele Marii Adu­ nostru democrat-popu­ mai note de nouă şi Aşadar putem con- jj
ralizare S.E. In acest scop au fost făcute 13 propuneri din care 10 au fost nări Naţionale, au primit joi la amia­ lar — „Şcoala me­ zece: Crainic Angela chiclc: la Şcoala mc- )
aplicate iar două se află în experimentare. ză la Palatul R.P. Romîne pe membrii die". şi Cîmpean Emilia die din Certej primele J
delegaţiei Sovietului Suprem al U.R.S.S. din cl. V A. la fel rezultate obţinute sînt jj
Pentru contribuţia adusă Ia promovarea tehnicii noi, inovatorii prepara- care ne vizitează ţara. ...O oră foarte cu­ numai note de nouă bune. Ele se datoresc j
ţiei Petrila au fost recompensaţi cu suma de 26.575 Iei. noscută. Ora 8. Copiii şi zece; Mealha Lia­ în mare parte muncii
La întrevedere, care s-a desfăşurat an intrat în clase şi na din cl. V B. nu­ entuziaste desfăşurate -j
CONSTANTIN BĂDUŢĂ într-o atmosferă tovărăşească, de caldă şi-au ocupat locurile mai note de zece. de către tov. învăţă- ¦ţ
membru în comitetul sindicatului Rezultate bune la lori şi profesori pen- j
în bănci. Lecţiile au învăţătură au obţi­ tru instruirea şi edu- “j
preparaţia Petrila început. In clase e li­ nut şi elevii Vulcan carca fiilor oamenilor "]
nişte! Tovarăşii profe­ Gheorghe, Lugojan muncii din localitate, j
prietenie, au participat tovarăşii Gri- sori au intrat cu ca- Gheorghina din cl.
Locul I pe regiune gore Geamănu, secretarul Consiliului de L taloagelc. Au început V II B. Birsăian Leo- pentru a da societăţii 1
Stat, Anton Moisescu, vicepreşedinte f cursurile unei noi zile. nida din cl. V II A,
al Marii Adunări Naţionale. Anton Brei. î Conştiinciozitate în in- Vinfan Elena, Pipoş de miine cadre devo- 4
tenhofer, membru al Consiliului de L trarca la clasă, (inulă Constantin, Cilnan O-
Pentru a obţine rezultate bune în Pentru rezultatele obţinute în mişca­ Stat, şl Pompiliu Macovei. adjunct al [ corespunzătoare, apro­ livia. Mogoş Nicolae tate şi bine pregătite, j
munca de inovaţii, cabinetul tehnic de rea de inovaţii, fabrica de hîrtie „1 ministrului Afacerilor Externe. piere fată de elevi din clasa V lll-a,
la fabrica de hîrtie „1 Mai“ din Pe- Mai“ Petreşti a luat premiul 11 pe re­ pentru a-i face să ¦}
giune în semestrul II al anului 1961, Au fost de faţă I. K. Jegalin, amba­ I. DIACONESCU 1
cătuirea unor colective pe secţii care iar în semestrul I al acestui an s-a sadorul Uniunii Sovietice în Republi­
să ajute pe muncitori în realizarea clasat pe locul I pe raion şi pe regiune. ca Populară Romînâ şi membri ai am­ prof. Şcoala medic 1
inovaţiilor, organizarea a două con­ basadei. Certej I
CHIRUŢĂ FILARET 1
cursuri pe teme de inovaţii, programe corespondent (Agerpres) I U U u Jt
de consultaţii la cabinetul tehnic, schim­
buri de experienţă cu alte întreprinderi D esch id erea învăţăm întului
din sectorul hîrtie şi celuloză, popu­ a g ro zo o te h n ic la G. A. C. din V in e re a
larizarea inovatorilor şi stimularea lor L a căm inul cultural din Vi­ cursurilor, s-au discutat pe larg
n erea a avut loc in ziua de 9 o serie în treag ă de problem e
materială etc. n o ie m b rie 1962, d e sc h id e re a in- legate de buna desfăşurare a
văţăm intului agrozootehnic de în v ăţăm în tu lu i. Cu a c e a stă o c a ­
Ca urmare a acestei preocupări în Ştirile tre i an i. D in cei 120 c u rs a n ţi zie a fost p re d a tă şi p rim a lec­
cele trei trimestre ale anului s-au în­ înscrişi la cercul pentru cultura ţie, care e ra com ună p en tru to a ­
plantelor de cîm p, p entru creş­ te cercurile.
registrat în întreprindere 42 propuneri terea anim alelor şi cultura
legum elor au fo st prezenţi 110 In cursul acestei săptăm îni, pe
de inovaţii, cu aproape 20 la sută mai LA PAVILIONUL DE MOSTRE c u rs a n ţi. m ăsura term inării lucrărilor în
mult decit în aceeaşi perioadă a anu­ cim p, livada şi g răd in a de le ­
D upă ce m em brii colectivului gum e, se va trece la d esfăşu ra­
lui trecut. Din aceste propuneri s-au La 16 noiembrie, un grup Re 47 lucrători ai Uniunii regio­ com unal pentru organizarea în ­ rea cursurilor, conform planului
aplicat în producţie 31 inovaţii, cu 40 nale a cooperativelor de consum, au plecat cu autocarul Intr-o văţăm întului agrozootehnic au de învătăm înt.
Ia sută mai mult decît în cele trei tri­ excursie prin ţară. a ră ta t scopul şi im p o rtan ţa
mestre ale anului 1961. ing. M. GLODEANU:
Excursioniştii vor vizita cu acest prilej clteva din obiecti­
Dintre inovaţiile aplicate în produc­ vele industriale şi noua gară a oraşului Braşov, castelul Peleş
ţie, amintim pe cea a inovatorului Ioan
Aleman, care constă în modificările din Sinaia, o parte din noile construcţii sociale şi Pavilionul
de mostre din Bucureşti, Băile Călimăneşti, muzeul Brukentat
din Sibiu etc.
Uo BMSM pnaf de exti'aefjie
aduse maşinii de deshidratat. Inovaţia Curs de calificare Noi prieteni ai cărfii R ecent, la m ina Deva au în ­ ceasta va contribui la p reg ăti­
ceput lucrările pentru execuţia rea în term enul prevăzut a nou­
contribuie la reducerea preţului de La 14 n o ie m b rie 1962 a a v u t La biblioteca regională a avut unui nou puţ de extracţie. P ro ­ lui orizont pen tru ex p lo atare.
cost pe tona de pastă. Inovaţiile apli­ loc la fabrica ..Sebeşul“ din Se­ loc o d isc u ţie f in a lă cu 14 c iti­ ie c ta re a lui s -a fă c u t ţin în d co n t
beş deschiderea unui curs de tori, particip an ţi la concursul de ultim ele realizări în con­ A ntrenate in întrecerea socia­
cate în producţie au adus întreprinderii ca lific are p e n tru 42 m u n c ito ri „Iubiţi cartea“. A ceştia s-au strucţiile şi m ecanica m inieră. listă, brigăzile care lucrează la
economii de 79.000 lei. de Ia secţia încheiat. C ursul are dovedit tem einic pregătiţi. R ăs­ Puţul va fi su sţinut pe to a tă a- acest puţ şi-au în d ep lin it p la ­
d u ra ta de două luni. Lecţiile p u n su ri deosebit de frumoa.se d in cim ea lui în b e to n m o n o lit şi nul de producţie pe luna octom ­
Consfătuire voi- fi p re d a te de c ă tre cei m ai au d3 t tovarăşii G heorghe An­ va fi în zestra t cu cel m ai m o­ brie in p ro p o rţie de 100,1 la sută.
pricepuţi ingineri şi tehnicieni, gliei, m uncitor zugrav, L um ini­ dern utilaj de extracţie. De ase­ S-a evidenţiat b rig ad a condusă1
La E. M. Lonea a avut Ioc o rodnică iar aplicaţiile practice se vor ţ a C a n d re a , G a b rie la R ă d u ţ şi m enea, operaţiunile grele de m a ­
consfătuire cu inovatorii. Referatul pre­ desfăşura sub îndrum area m ai­ Iosif W eisberger. nevrare a vagoneţilor pe ra m ­ de G heorghe Pascal care şi-a
zentat cu acest prilej a reliefat faptul ştrilor cu o bogată experienţă pele puţului vor fi m ecanizate.
că anul acesta au fosl înregistrate 59 de producţie. C elor 14 c itito r i u rm e a z ă să Executarea acestei lucrări are o re a liz a t sarcin ile de p la n cu
propuneri de inovaţii, din care s-au Ii se în m in e ze in sig n a „ P rie te n m are im p o rta n ţă pentru dezvol­
aplicat 35. Economiile postcalculate se Venitm i al cărţii“. ta re a m inei Deva, deoarece a- 100,2 la sută executînd lucrări de
ridică la suma de 135.188 lei. S-au
evidenţiat în mod deosebit comuniştii V. PEŢA N corespondentă bună calitate.
Iosif Melczer, Iul iu Gubaş, Catrina Du­
mitru, Gheorghe Bulişca ş.a. Ing. RADULESCU VASILE
corespondent
De asemenea, în cadrul consfătuirii
s-au înmînat inovatorilor fruntaşi pre­ mail emdontiaetăiile
mii în valoare de 3.000 lei. S-a întocmit
totodată un plan de acţiune, menit să
impulsioneze mişcarea de inovaţii.
Ing. IOZEFA NICOARĂ In dezvoltarea economică a lapte, cereale etc. Numai în obţinut şi unele gospodării Numai din contractarea a-
responsabila cabinetului tehnic fiecărei gospodării agricole anul acesta, ca urmare a ve­ colective tinere. G.A.C. Cir- cestor produse, gospoaaruie
colective, un rol de seamă îl niturilor din contractări, ci neşti, de pildă, numai din
E. M. Lonea au veniturile băneşti pe care au term inat construcţia unei contractarea şi predarea ce­ colective am intite şi-au asi­
magazii cu o capacitate de realelor a realizat peste gurat pentru anul viitor un
acestea le realizează. Printre circa 30 vagoane (prevăzută 31.000 lei, cea din Sintămă- venit total de 754.000 lei. In
sursele principale de asigu­ cu pivniţă), o maternitate ria a predat pînă acum un afară de bani ei vor mai be­
rare a unor mari venituri se pentru 80 scroafe, 4 coteţe număr de 29 boi, iar zilele neficia de încă 51.000 kg. la ­
numără şi contractările pe pentru păsări, au cumpărat şi trecute aici s-a stabilit su­ viţe şi de alte furaje concen­
care colectiviştii le încheie m ontat un clntar bascul, au plimentarea contractului în­ trate.
cu statul. sporit sim ţitor numărul de
animale etc. cheiat pentru vinzarea po­ Ce venituri vor obţine în
Ca urmare a activităţii lor rumbului, cu încă 50.000 kg. anul 1963 colectiviştii din To­
economice, a contractării de Cum au realizat ei toate a- Rezultatul? G.A.C. „Orlea- teşti? In afară de cei 222.750
produse cerealiere, legumico­ cestea? Sub îndrumarea or­ lei pe care îi vor realiza din
le sau zootehnice, avutul ob­ ganizaţiei de bază, consiliul din Sintămăria a încasat nu­ vinzarea laptelui, ei au mai
ştesc al gospodăriilor creşte de conducere a organizat bine mai din vinzarea acestui pro­ încheiat contracte pentru 50
an de an, se creează în ace­ munca, a folosit în mod chib­ dus mai bine de 79.000 lei. capete de porci, pentru 54 de
zuit creditele acordate de stat, viţei şi 10 vaci.
laşi tim p condiţii de a se re­ şi contractînd însemnate can­ De avantajele ce şi le cre­
partiza cu regularitate colec­ tităţi de produse şi-au asi­ ează valori,ficindu-şt produsele Pentru anul 1963 colectivi­
tiviştilor la ziua-muncă avan­ gurat însemnate fonduri pro­ prin unităţile statului, s-au ştii din Sarmisegetuza au în­
suri băneşti în sume tot mai prii. Printre altele, colectivi­ convins to ţi colectiviştii. A- cheiat contracte pentru 70 Re
mari. ştii din Toteşti au predat, în cest lucru il dovedesc de a lt­ porci, iar cei din Riu Bărbat
baza contractelor încheiate, fel însemnatele cantităţi de au contractat 30 de viţei şi
Cu banii rezultaţi din con­ 32 capete de porci, iar pro­ 200 de miei, etc. La Tuştea,
tractări, gospodăriile agricole dusele vegetale (griu, porumb produse şi numărul mare de Galaţi, Boşorod şi-n alte gos­
colective din Sarmisegetusa şi fasole) le-au adus peste animale pe care, încă de pe
şi Haţeg, de pildă, au con­ 55.500 lei. acum, gospodăriile colective podării colective, contractări­
struit fiecare cite două graj­ din raionul Haţeg le-au con­ le cu statul vor aduce de a-
duri, cite o magazie, m ater­ Ingrăşarea de animale şi tractat cu statul pentru anul semenea colectiviştilor veni­
nitate, pătule, remize, silo­ vinzarea lor pe bază de con­ care vine. turi tot aşa de mari. Rezulta­
tract a asigurat venituri mari tul? sfîrşitul anului viitor va
zuri etc., au repartizat mari şi altor gospodării colective. Prin oficiul raional l.C.I.l',,
avansuri băneşti la ziua-mun- Colectiviştii din Haţeg, de colectiviştii din Berthelot au găsi în gospodăriile colective
că, au cum părat animale şi pildă, au vîndut anul acesta şi contractat cu statul pentru din raionul Haţeg un număr
şi-au creat ferme de păsări. statului 52 de porci, cei din anul 1963 — cantitatea de sporit de construcţii, un e-
Asemenea rezultate au obţinut Berthelot 254 de porci, viţei 134.500 litri lapte de vacă şi fectiv de animale mult mai
şi gospodăriile colective din şi miei, cei din Riu Bărbat de oaie, cei din Haţeg 110.000 mare, avansuri băneşti tot
Toteşti, Berthelot, Riu Bărbat, alte 256 de capete animale mai însemnate. Sursa reali­
Silvaşul Inferior, Silvaşul su ­ litri lapte de vacă şi 750 kg. zărilor tuturor acestora va fi
perior şi altele. etc. caş de oaie, cei din Riu Băr­ aceeaşi: veniturile obţinute
Rezultate frumoase în ceea bat 115.000 litri lapte şi 2.875 din contractările cu statul.
Colectiviştii din Toteşti au kg. caş de oaie, iar cei din
jj contractat cn de an însem- ce•i. priveşte contractările au Toteşti 165.000 litri lapte de PETRE FARCAŞIU
i nate cantităţi de carne, lină, vacă. corespondent