Page 53 - 1962-11

DRUMUL SOCIALISMULUI
PAG. 2
BS^SBStST^ .\Tí^rArMSUímseB3meim3S!Xr,SS
fe Ş iŞ I#
b -:- ffitíS ;':* ::.''
c u tă Ş e d in ţă de lutarm. C o m ite tu l de p a r tid n o u a le s de la E x p lo a ta re a m in ie ră L onea d is ­
m ăsu rile ce treb u iesc lu a te In vederea Îm b u n ă tă ţirii c a lită ţii cărbunelui.
Problemele producţiei să Sie mai
viu oglindite în activitatea clubului L la desfăşurarea unei munci minului cultural la alcătuirea
Actlvităţile organizate în cadrul clu­
burilor muncitoreşti, pe lingă îmbogă­
ţirea cunoştinţelor de cultură generală,
trebuie să răspundă şi la unele pro­
bleme tehnico-profesionale care frămîn-
tă marea masă a muncitorilor, să con­
tribuie la mobilizarea colectivelor pen­
tru organizarea la un nivel superior
a activităţii de producţie.
Privită din acest punct de vedere ac­
tivitatea desfăşurată la clubul „N. Băl-
cescu“ al Exploatării miniere Gheiar,
ies în evidenţă unele acţiuni reuşite,
care, în mod indirect, au contribuit la
stimularea activităţii creatoare, pro­
ductive a minerilor. Printre acestea, pu­ să-şi orienteze cu mai multă perseve­ datorat în primul rînd organizării exem­ r le efectuează, precum şi o- răspundere pe linia îndrum ă­
tem aminti cîteva acţiuni de populari­ renţă eforturile spre o muncă mai cu­ plare a muncii şi a locului de muncă. ^ biectivele ce vor fi urmărite. rii permanente a căminelor
zare a cărţii tehnice, informări şi con­ prinzătoare, bazată pe forme noi, va­ ®e a făcut însă clubul pentru popu­ ^ Acestea din urmă sîn t astfel culturale, controlînd periodic
ferinţe cu caracter tehnico-profesional
etc. Un larg ecou au avut în rîndul
minerilor, interesaţi într-o mai bună
organizare a muncii, prezentarea căr­
ţii „Transport minier“, informările teh­
nice „Noi metode de amplasare a gău­
rilor în abataje“ şi „Creşterea produc­
tivităţii muncii în abataje“. Interesul
stîrnit este dovedit nu numai de nu­
mărul mare de participanţi la a-
ceste activităţi (740), dar mai ales
dc faptul că minerii au ridicat, cu oca­
ziile amintite, probleme concrete de
la locul lor de muncă care, în bună
parte, au căpătat răspunsuri clare, sti­
mulative.
Rău este c ă ,,colectivul de conducere tate cu cîţiva din aceştia), organiza­
al clubului nu este consecvent în orga­
nizarea unor asemenea manifestări, în
ciuda faptului că dorinţa de a-şi însăşi
cît mai mult din cunoştinţele ce vizea­
ză domeniu! lor de activitate, este in­
contestabil dovedită, Cele patru acţiuni
de acest fel, care s-au ţinut în decursul
unei jumătăţi de an, sînt departe de a
satisface cerinţele minerilor care, zil­
nic, sînt în căutarea unor tof mai bune
soluţii practice pentru problemele ri­
dicate de producţie.
Un alt exemplu în acest sens este
că din cele 8.-12-1 de cărţi citite la bi­
blioteca clubului în anul acesta, doar
1.771 sînt cărţi tehnice. Raportate la
Expoziţie cu produse semmdusfrializafe
La O răştie a fost deschisă re­
c e n t o e x p o z iţie eu p ro d u s e se-
m iin d u strialîza ta (conserve şi
sem iconserve de fructe şi legu­
me). Expoziţia este o rg an izată
de către U niunea raio n ală a coo­
p erativelor de consum O răştie,
Condiţii asemănătoare — rezultate diferite
Aplicarea metodelor ştiinţifice de creştere
a animalelor — factor hotărîtor
In sporirea producţiei de lapte
Sporirea continuă a producti­
vităţii anim alelor este o sarcină
im p o rta n tă pe care cel d e-al l u ­
lea Congres al p artid u lu i a pu-
S-o în f a ţa lu c ră to rilo r d in a g r i­
cultură.
In lum ina acestei sarcini, co­
lectiviştii din Apoldul de Sus,
raionul Sebeş s-au an g ajat să
obţină anul acesta în medie, cîte
3.000 litri la p te pe cap de vacă
furajată. Experienţa dobindităa
dovedit că atu n ci cînd se ap li­
că m etodele ştiinţifice de creş­
tere a anim alelor se pot obţine
can tităţi sporite de lapte, chiar
şi în condiţii m ai p u ţin favo­
rabile.
In acest articol vom releva fe­
lul cum au folosit posibilită­
ţile de care dispun, două gos­
p o d ării agricole colective vecine,
cu condiţii asem ănătoare, dar
care au obţinut rezultate dife­
rite. Este vorba de gospodăriile
colective din satele Apoldul de
Sus şi Doblrca.
Vacile celor două gospodării
p o t fi calificate ca bune. M ajo­
rita te a exem plarelor sînt din
rasa B ălţată fom lnească.
M ijloacele de asigurare a ba­
zei fu rajere sîn t şi ele asem ă­
nătoare, cu un plus de av an ­
taj pentru Dobîrca.
Dacă ne referim la în g rijito rii-
m ulgători, trebuie să a rătăm că
acelaşi interes de a obţine pro­
d u cţii m ari de lapte, îl au
.• ¦-¦i^i-^^i'iiî Ml
-.: ' ' ; : v , ' s ^ A T i i -’- im
r.«"••»*#*•••*•••”-
numărul total, cele 1.771 cărţi tehnice
sînt puţine, iar dacă ţinem cont că ci­
titul lor nu se daforeşte acţiunii pro­
pagandistice desfăşurată la club, reie­
se cît de imperativă este obligaţia ce
revine activiştilor culturali în acest
sens.
Adăugind la cele consemnate pînă
aci încă cîteva conferinţe cu caracter
tehnic, care s-au ţinut în anul acesta,
putem spune că am epuizat acţiunile
întreprinse la club, în scopul sprijini­
rii efective a activităţii de producţie
din cadrul minelor, lată de ce colecti­
vul de conducere al clubului ar trebui
riate şi atrăgătoare. De pildă, expune­
rile sau discuţiile colective pe teme
profesionale desprinse dirt multiplele
probleme ce vizează în mod direct pro­
ductivitatea, calitatea sau preţul de
cost dintr-un anumit sector de muncă,
s-ar bucura dc atenţie din partea mi­
nerilor. Pn ,tru început am recomanda,
spre exemplu, problema productivită­
ţii din sectorul de muncă al echipelor
conduse de Morarii Ioan, Vereş Nico-
lae şi Marţian Ioan, care nu şi-au rea­
lizat sarcinile de plan pe luna prece­
dentă.
Mult apreciate ar fi de către mineri
(după cura reiese din discuţiile pur­
rea periodică Ia club, a unor con­
cursuri „Gine ştie meserie“, care
pe lîngă efectul recreativ, au şi un
rol deosebit de instructiv. De aseme­
nea, popularizarea iniţiativelor bune
din cadrul exploatării miniere — prin
diferite mijloace cultural-artîstice c a :
brigada artistică de agitaţie, seri ale
iniţiatorilor, etc. — organizarea unor
schimburi de experienţă la club, în ca­
drul cărora minerii fruntaşi să împăr­
tăşească şi celorlalţi din experienţa lor
pozitivă, ar constitui un ajutor eficace
dat producţiei. In rîndul minerilor de
la Gheiar exista echipe cu un randa­
ment ridicat în muncă, alături de echi­
iar sem iindustrializarea produse­
lor a fo st făcu tă de sectorul v a­
lo rific ă ri al U .R .ţ’.C. P ro d u se le se bucură cursul de croitorie cu o durată de şase luni. La
expuse spre vînzare aici, se bucu­
ră de aprecierea unanim ă a con­
sum atorilor.
W andschneider Ioan sau Beju
Uie de la A poldul de Sus, ca
şi Cofflşa G heorghe sau Salm en
M atei de la D obîrca.
Şi totuşi, p in ă ia 1 noiem ­
brie, G.A.C. „B razd ă n o u ă“ din
A p o ldul de Sus a o b ţin u t 2.490
litri lapte pe cap de vacă fu ra­
ja tă , iar G.A.C. din D obîrca
1.721 litri lapte.
E ste ad ev ărat că nici p ro ­
d u cţia o b ţin u tă la G.A.C. din.
Dobîrca nu este prea slabă. Cal­
culele p relim inare arată că p i­
n ă la sfîrşitul anului ea va de­
păşi 2.000 litri pe cap de vacă
fu r a ja tă . D ar, p în ă Ia cei 3.000
de litri pe care ii va obţine
G.A.C. din A poldul de Sus este
o d iferenţă de aproxim ativ 1.000
litri.
De unde provine această di­
ferenţă ? Pentru realizarea u-
nei producţii sporite trebuie să
se ţin ă seam ă de o serie de
problem e care duc nem ijlocit la
m ărirea can tităţii de lapte în
ferm ele de vaci. D in tre acestea,
cea mai im portantă este asigu­
rarea unei baze furajere cores­
punzătoare care să perm ită al­
cătuirea unei raţii echilibrate in
to t cursul anului. In tre felul
cum cele două gospodării şi-au
asigurat baza fu rajeră există di­
ferenţe. Astfel, colectiviştii din
Apoldul de Sus au fost preocu­
p aţi de recoltarea la tim p a fi­
n alilo r, dar ia D oblrca pe o
m Pe urmele materialelor publicate
Ctnd se dă atenţia cuvenită
F o to f I. TEjREK ( viştilor etc. In acelaşi timp,
pe cu un randament scăzut, deşi con­
diţiile de muncă sînt aproximativ ega­
le. Conducerea clubului cunoaşte acest
lucru, dar ce a făcut în acest sens ?
Tributar este colectivul de conducere
al clubului şi în ce priveşte sesizarea
şi stimularea noului din producţie apă­
rut din iniţiativa maselor. Nu de mult,
spre exemplu, cîteva echipe de mineri
—- printre care şi ceie conduse de Torria
Aron, Tănăsescu Gheorghe, Tiron
Gheorghe de la mina vest — au orga­
nizat zile model de lucru, în cadrul
cărora au fost obţinute realizări supe­
rioare zilelor obişnuite. Succesul s-a
larizarea şi extinderea metodelor de lu­
cru folosite în aceste zile model ? Mai
nimic. Pentru viitor se impune o mai
bună organizare a muncii la club, o
mai sfrînsă legătură a activiştilor cul­
turali din Gheiar cu munca produc­
tivă, cu frămîntările şi preocupările
minerilor. Acest lucru va duce la o con­
tribuţie mai mare a clubului faţă dc
ridicarea calităţii muncii minerilor,
sporirea şi extinderea metodelor îna­
intate; la satisfacerea într-o măsură
mai mare a cerinţelor culturale ale
minerilor.
N. BARBUCEANU
Printre m ultiplele activităţi ce se desfăşoară în cadrul clu­
bului „Siderurgistul“ din Hunedoara, de o mare popularitate
el participă un număr de 40 de soţii ale siderurgtştilor si
constructorilor hunedoreni.
IN FOTOGRAFIE: Membrele cercului de croitorie la o oră
de curs.
m are su p rafaţă fîneţele au fost
lăsate să îm bătrânească, ceea ce
a dus la m icşorarea valorii n u ­
tritive a furajului. In toam na
anului trecu t colectiviştii din A-
poldul de Sus au tocat toţi co­
cenii de porum b şi i-au însîlo-
zat cu m elasă, pe cită vrem e la
D obirca aceştia s-au dat in
h ran ă de m ulte ori netocaţi. Co­
lectiviştii din Apold s-au preo­
cupat de procurarea unor fu ­
ra je care nu se produc în gos­
p o d ărie ca : b o rh o t de sfeclă şi
tărîţele, lucru care la D obirca
a fost scăpat din vedere. Este
lim pede că in asem enea condi­
ţii alcătuirea raţiei s-a putut
face m u lt m al ech ilib rat la
G.A.C. A poldul de Sus decit la
D obîrca. Din această cauză, la
G.A.C. din D obîrca in lunile de
iarn ă , eind vacilor li s-a a d ­
m in istra t siloz, din ra ţie au lip ­
sit concentratele (tărîţele) ceea
ce a dus la tu lb u rări în m eta­
bolism ul calciului şi im p licit la
m enţinerea unei producţii m e­
diocre de lapte.
De asem enea, im ediat după ie­
şirea la păşune, colectiviştii din
Apold au com pletat ra ţia cu se­
cară fu rajeră, sem ănată în
to a m n a a n u lu i 1961. C o n d u cerea
G.A.C. din D obirca n u s-a în ­
g rijit însă de cultivarea secarei
fu ra je re Ca urm are, în luna
m ai, G.A.C. din A poldul de Sus
a o b ţin u t 305 litri la p te p e cap
Nr. 2455
semnalelor critice
r^/— r"*C“'r “'r
L Ziarul uostru nr. 2.407 din le in vederea bunei desfăşu­
L 21 septembrie a.c. a publicat rări a muncii cultural-edu­
l în coloanele sale articolul in- cative în perioada de iarnă,
L titulat „Căminelor culturale — modul cum îşi alcătuiesc con­
C îndrumare la nivelul cerinţe- ducerile acestor unităţi pla­
1 Zor“. Acesta relata o serie de nurile de muncă pentru peri­
L deficienţe ce mai persistau în oada de timp amintită, dacă
[. munca de îndrumare şi con- acestea prevăd acţiuni apro­
L trol efectuată la căminele piate preocupărilor oamenilor
L culturale de colectivul Casei muncii, specifice fiecărei lo­
raionale de cultură din Orăş- calităţi în parte, care să
L tie — formalism în alcătui- le îmbogăţească cunoştinţele
r rea planurilor săptămînale de profesionale şi de cultură
deplasări şi superficialitate generală> s-a acordat atenţie
l în realizarea practică pe te- reactivizării formaţiilor ar­
t ren a obiectivelor propuse, tistice, repertoriului ales de
L îndrumarea la căminele cul- acestea. In săptămîna de care
t turale făcută In pripă, pe este vorba, salariaţii casei de
C parcursul a numai cîteva ore, cultură au făcut deplasări de
C neglijarea ajutorului efectiv, cel mai puţin o zi în 11 lo­
l com petent, ce trebuia acordat calităţi ca Cioara, Tărtăiria,
L conducerii căminelor cultu- Băc&inţi, Răcătău şi altele.
L rale pentru organizarea unei (Aici au analizat temeinic ac­
L activităţi cultural-educative a- tivitatea cUlturăl-educativă ce
se desfăşoară, factorii ce pot
ţ tractive in sprijinul colecti-
contribui la îmbunătăţirea ei,
( articolul aducea soluţii pen- au ajutat practic conducerile
t tru remedierea acestora. căminelor culturale în mun­
C Critica din ziar a fost de că. La Acmariu, spre exem­
i pn real ajutor colectivului plu, tovarăşa Maria Galiş a
l casei raionale de cultură în dat îndrumări preţioase şi
t această direcţie, l-a mobilizat ajutor efectiv conducerii că­
t mai temeinic organizată, de planului de muncă pentru pe­
ţ perspectivă, im ediat după a- rioada de iarnă ; la Răcătău,
[_ pariţia articolului am intit, unde brigada artistică de agi­
l conducerea casei raionale de taţie îşi încetase activitatea
din lipsa unui text potrivit,
C cultură (director tov. I. Bar- aceeaşi tovarăşă a luat mă­
l juca), sub îndrumarea direc- suri pentru reactivizarea a-
l tă a comitetului raional pen- cestei form aţii artistice etc.
(, tru cultură şi artă, a alcă- Remarcăm, de asemenea, că
(. tu it un grafic ce ilustrează in urma deplasărilor făcute de
[ operativ mersul activităţii salariaţii Cas&i raionale de
cultură in Balomir, Băcăinţi,
L cultural-educative la\ cămi- Bobîlna, Cioara şi în alte lo­
L nele culturale din redon. In calităţi activitatea cultural-
C funcţie de acesta, la incepu- educativă la căminele cultu­
C tul fiecărei săptămîni se sta- rale s-a îmbunătăţit simţitor.
L bileşte un plan de deplasări.
f- El cuprinde localităţile unde Continuind să muncească
V se fac deplasările in săptămî-
r- na respectivă, durata lor, cine cu aceeaşi atenţie şi spirit de
l alese incit să răspundă celor cum sînt transpuse în fapt iS E C Ţ IA 1 .0 1 . H U N E D O A R A ]
[ mai actuale sarcini ce stau în măsurile luate. Casa raională
[, faţa unităţilor culturale de de cultură din Orăştie va
t la sate. De exemplu, în pla- contribui cu eficienţă spori­
(, nul de deplasări din săptăm î- tă la ridicarea activităţii cul­
L na 22-28 octombrie a.c. s-a tural-educative pe o treaptă
C urmărit asigurarea bazei ma-
l teriale la căminele cultura- şi mai înaltă.
V. C H IŞ
DIM Ţ A R A > Piaţa Libertăţii nr. 29 telefon 2822
MASURI PENTRU de terenuri acide. In anul următor a- \ ANGAJEAZĂ TEHNICIENI
ceastă suprafaţă va creşte aproape de
FERTILIZAREA SOLULUI L ori. O experienţă bună în amelio­ l Condiţiile sînt cele prevăzute)
In regiunea Baia-Mare au fost fer­ rarea terenurilor acide au dobînclit
tilizate în acest an 6.000 de hectare
(d e H.C.M. i053|196©.gospodăriile agricole de stat. La G.A.C. _\
Cărei, de exemplu, unde s-au îm­
prăştiat o dată cu îngrăşămintelc na­ <, inform aţii suplimentare se pot obţine la se- >
turale şi cîte 4 tone de praf de cal­
car la hectar s-au realizat sporuri \diul întreprinderii. \
de aproape 400 kg. grîu şi de 1.600
kg. porumb la hectar. Rezultate ase­ Consfătuire de producţie
mănătoare au obţinut G.A.S. Satu-
Lung, precum şî gospodăriile colec­ In z iu a d e 10 n o ie m b rie 1962, evidenţiaţi ca fru n taşi in p ro ­
tive din raioanele Lăpuş şi Şomcuţa. a avut loc în cadrul Autobazei ducţie tovarăşii Petru Vesa şi
I.R.T.A. D eva c o n sfă tu ire a lu­ M atei K aşler m ecanici, Em il Su­
O NOUA INSTITUŢIE n a ră de producţie. In cadrul san vopsitor, Titus C heptroşu şi
DE ÎNVAŢĂM ÎNT LA IAŞI consfătuirii a fost analizată ac­ T ra ia n Vida, conducători auto.
tiv itatea autobazei pe luna oc­
La Iaşi şi-a deschis recent porţile NICOLAE POPA
o nouă instituţie de învăţăm înt: şcoa­ to m b rie a.c. D in d a re a de seam ă preşedintele Goniitotului
la profesională comercială — prima dc p rezentată a reieşit că planul la
acest fel în regiune. Aici vor fi tone km. convenţionali a fost sindicatului de la Autobaza
pregătite cadre de lucrători-vînzători realizat în p roporţie de 100,1 la I.R.T.A. — Deva
pentru toate ramurile de comerţ. Şcoa­
la posedă un internat şi o cantină
modernă.
VISEUL, PRIM UL RAION sută, la călători km. în p ro p o r­ O lucrare uitată
CINEF1CAT DIN MARAMUREŞ ţie de 101,8 la sută, iar la tone
tra n sp o rta te în pro p o rţie de
Căminul cultural din comuna Re­ 101.2 la sută. In luna august au fost te r­
pedea. raionul Viyeu, a fost dotat dc m inate lucrările de electrificare
curînd cu un aparat de proiecţie ci­ U tilizarea parcului de autobu­ a satelor Almaşuil Sec, C irj iţi şi
nematografică. In prezent în toate co­ ze s-a în d ep lin it în p ro p o rţie de Cozia, ra io n u l Ilia. Au fo st te r ­
munele şi satele acestui raion există 107.2 la su tă, ia r la a u to c a m io a ­ m inate în sensul că de atunci
cîte un cinematograf sătesc. Vişeul este n e de 105,4 la sută. L a p re ţu l de cetăţenii din aceste sate p ri­
primul raion complet cineficat din re­ cost a fost realizată o econom ie m esc curent' electric. Uliţele ră -
giunea Maramureş. de 168.947 lei. m in în să pe tim p ploios în bez­
nă. A ceasta se datoreşte faptu­
In cadrul consfătuirii au fost
lui că I.G.O Alba lu lia „a u i­
de vacă fu ra ja tă , iar G.A.C. din La gospodăria agricolă colecti­ lor. A ceastă ev id en ţă ziln ică este ta t“ să m onteze ab aju ru ri p en ­
D o b irc a n u m a i 233 litri. vă din Apoldul de Sus pro d u cţia a de m are folos. Ia tă num ai un tru p rotecţia becurilor. Din a-
fo st în g en eral c o n s ta n tă şi ea exemplu. In luna aprilie, fu ra ja ­ ceastă cauză, pe tim p ploios,
S a ltu l re a liz a t, de la 1.865 s - a m e n ţin u t lu n a r in ju r ’u -1 a rea s-a făcut ca şi în luna m ar­ becurile se sparg.
litr i la p te in a n u l 1961, la 2.000 250 litri, c ifr ă c a re a s ig u ră în tie. S -a o b serv at în să că produc­
litri în acest an , la G.A.C. D o­ 12 lumi o b ţin e re a u nei p ro d u c ­ ţia de lapte scădea cantitativ P înă acum n atu ra a ţin u t cu
bîrca, putea să fie m ult m ai ţii de 3.000 litr i la p te de Ia o (procentul de grăsim e se m enţi­ I.G.O. Alba lu lia, deoarece nu
m are, p entru că au existat con­ vacă. P roducţia ce se realizează nea, sau sporea), în tim p ce v a­
diţii suficiente. acum este de asem enea bună, cile creşteau m ult In greutate. i-a dat prea m u lt de lucru. Se
m ai ales dacă ţinem seam a de cere din partea întreprinderii
C ind li se dă ex e m p lu A pol­ condiţiile de secetă ale anului. A naliza furajelor ad m in istra­
dul de Sus, unii colectivişti din te zilnic a d em o n strat că în r a ­ respective ca, un lucru o d ată
Dobîrca, susţin că va m ai trece La G.A.C. din D obîrca însă, ţie au fost d ate p re a m ulte fu ­ început, să-l te rm in e p în ă la
tim p p in ă vor avea şi ei vaci curba arată oscilaţii m ult m ai raje bogate în proteine, re p re ­ capăt.
ca ale Apoldului. E ste’ o părere m a ri, m ed ia fiin d su b 250 litri zentate m ai ales p rin am inoa-
g re şită , c o m c ă tu tă şi de p r a c ­ lunar. Aceasta, a ra tă că raţia cizi b o g aţi în lizină şi trip to fa n N n mas i 1>
tica unei alte gospodării agri­ n-a fost echilibrată în to t tim pul (fa c to ri de c re şte re şi d ez v o lta­
cole colective vecine cu cele anului. Analiza curbei a ra tă în a- re) şi m ai puţine fu raje sucu­ f 'Asociaţia noastră sportivă Di-
două. S p re exem plu, la G.A.C. celaşi tim p că potenţialul vaci­ lente şl b o g ate în h id ra ţi de L namo Barza dispune dc o pn-
din M iercurea, în luna ian u a­ lor de aici este m ult m ai m are. carbon necesare dezvoltării e- t. ionică bază materială. Jiule-
rie, s-a obţinut o producţie scă­ nergiei calorice. P entru a ajunge L cînd din acest punct de vede-
zută de lapte pe cap de vacă Exem plul a ră ta t dovedeşte că la o situaţie n o rm a lă s-a redus l dere se presupune că la Barza
f u r a j a t ă : n u m a i 133 litri. A- vacile ex isten te la D obîrca sînt din c a n tita te a de c o n c e n tra te şi t se practică multe discipline
proxim ativ aceeaşi cantitate s-a to t a tit de bune ca şi cele de fin de trifoi m ărindu-se c a n tita ­ l sportive. Lucrurile însă nu stau
p ro d u s şi in luna feb ru arie. O r­ la Apoldul de Sus, sau M irecu- tea de sfeclă fu ra je ră şi borhot. L chiar aşa. Conducerea asocia-
g an iza ţia de bază şi conducerea rea. R andam entul lor este însă (. (iei este preocupată mai mult
gospodăriei, analizlnd starea de în prim ul rînd legat de o a li­ Şi la G.A.C. d in D o b îrc a e x is­ L de echipa de fotbal care acti-
fapt, au constatat că există posi­ m entaţie raţională, de alcătuirea tă evidenţe. D ar, m ai m ult cele L vează în campionatul regional.
bilităţi p en tru a se obţine rezul­ unor ra ţii echilibrate şi îndes­ ce interesează co n tab ilitatea L In schimb tei care doresc să
tate cu m ult superioare. S-au al­ tulătoare. gospodăriei. Este adevărat că t practice ramura popice, nu pot
cătu it ra ţii corespunzătoare, la acestea ajută la cunoaşterea re ­ t face nimic deoarece nu au asi-
adm inistrarea cărora a vegheat Un alt factor de seam ă care k gurate condiţii. Lucrurile sînt cu
perm anent brigadierul zooteh­ contribuie la sporirea producţiei zultatelor obţinute, d ar ele con­ ţ atît mai condamnabile cu cît
nic, iar în g rijito rilo r-m u lg ă- de lapte este şi ţinerea unei e- tribuie m ai puţin la sporirea ? sînt mulţi muncitori care doresc
to r i li s-a e x p lic a t că e s te nevoie videnţe stricte a producţiilor producţiei. Producţia de lapte ^ să practice acest sport. Condi-
să privească cu to t sim ţul de realizate. o b ţin u tă la G.A.C. din A poldul L (iile însă lasă de dorit. Deşi e-
răspundere lupta pentru m ări­ de Sus p în ă în p rezent o feră g a­ [ xistă aici o arenă, ambele piste
rea producţiei pe cap de vacă B rigadierul zootehnic de la ra n ţia că p în ă la rfîrşitu l anului ţ sînt stricate, popicele sînt spar-
fu rajată. D rept urm are, in lu­ G.A.C. d in A poldul de Sus ţin e se va realiza o producţie de cel [ le, sala nu este întreţinută, echi-
na m artie producţia a crescut corect to ate evidenţele ce au fost p u ţin 3.000 litr i la p te pe cap dc ţ pamentul n-a mai fost împros-
la 2 0 2 litri, în a p r ilie la 261 li­ recom andate de specialişti. Evi­ vacă furajaţi. C pătat de ani de zile. Credem
tri, ia r în m ai la 283 litr i. I a tă den ţa laptelui se ţine pe anim al t că este timpul ca asociaţia spor-
deci că aceleaşi vaci, care în şi lot, cu controlul periodic al Şi la G.A.C. din D o b lrc a s-au t tivă Dinamo Barza să asigure
fe b ru a rie d ă d e a u 130 litri în a - obţinut producţii de lapte supe­ t acestei discipline condiţii opti-
prilie dădeau aceeaşi producţie grăsim ii. O rice fluctuaţie de rioare celor din anul trecut. C me. Posibilităţi sînt.
de la p te ea şi vacile de la G.A.C. E xistă însă condiţii ca produc­
Apoldul de Sus. producţie la anim al sau lot este ţia de lap te să fie la nivelul ce­ I VIRGIL FRINCU
lei re alizate la A poldul de Sus. corespondent
O bţinerea unor producţii de sesizată la tim p. In felul acesta t
lapte rid icate şi constante, în Medic veterinar
toate lunile anului, este un alt este foarte uşor să fie descope­
factor căruia trebuie să i se a- NICOLAE DURA
corde toată atentia. rite cauzele acestor fluctuaţii circumscripţia veterinară
Jw J
pentru că în evidenţa ferm ei se Miercurea u/ uJ V
în reg istrează zilnic can titatea
de fu ra je ce in tră în ra ţia vaci-