Page 54 - 1962-11

DRUMUL SOCIALISMULUI
N *. ?455
DUPĂ UN AN
DE ACTIVITATE RODNICĂ
D epăşirea ritm ică a planului
'de p ro d u c ţie şi a p ro d u c tiv ită ­
ţii m uncii, realizarea unei eco­
nom ii suplim entare la preţul de
co st pe 9 luni de 995.597 lei —
a c e sta e ste pe sc u rt b ila n ţu l cu
care s-au p rezen tat com uniştii
de la E.M. D eva la c o n fe rin ţa
p entru d a re a de seam ă şi ale­
g erea noului com itet de p a rtid .
D upă cîte se vede este un b ila n ţ
rodnic. El oglindeşte fidel com ­
p e te n ţa cu c a re co m ite tu l de
p artid a co n tro lat şi înd ru m at
activitatea econom ică 3 exploa­
tării, creşterea m aturităţii poli­
tice a com uniştilor, g rija lor
crescîndă faţă de soarta produc­
ţiei. D ar, în le g ă tu ră cu a c e a s­
ta, sînt edificatoare cuvintele in­
ginerului A lexandru H orvath, şe­
ful ex p lo atării :
— Conducerea exploatării a
fost îndrum ată îndeaproape de
către com itetul de p artid , în to a ­
te problem ele. In fiecare sector,
la fiecare loc de m uncă, s-au f ă ­
cut sim ţite controlul şi în d ru ­
m area organizaţiei de partid.
C om u n iştii de la secto ru l II b u ­
n ăo a ră , au ven it cu p ro p u n erea
de a exploata o m are cantitate
de m inereu ce fusese ab a n d o n a­
tă. Şi s-au ţin u t de cuvînt. C o­
m uniştii de la sectorul III, fo st
g a le r ia „ D e c e b a l“ , au v e n it cu ian D ioancă, Pavel M inluc şi a l­
propunerea de a electrifica g a­
leria de cen tu ră şi transversă-
rile, pentru îm b u n ătăţirea calită­
ţii lucrărilor. A sem enea exem ple
p o t fi d ate de la fiecare sector.
Trebuie a r ă ta t că din p rim eF
luni ale anului, com itetul de
p a r tid a fo rm at u n colectiv alcă­
tu it din cadre com petente p en ­
tru a studia condiţiile de zăcă­
m ânt în vederea ap licării celor
m ai adecvate m etode de exploa­
tare. P ropunerile acestui colectiv
au co n stitu it obiectivele unui
p la n de m ăsu ri cu term e n e şi
resp o n sab ilităţi. A şa se face că
s-au introdus m etode noi de ex­
p lo atare de m are productivitate,
ca de pildă, m etoda de exploa­
ta re cu g alerii de subetaje. P ro ­
d u ctivitatea m uncii a crescut
astfel sim ţito r. Apoi, trim e stria l,
în je d in ţe le lărg ite ale com ite­
tului, s-a a n a liz a t felul cum se
realiza planul de producţie şi
se stab ileau m ăsu ri, atu n ci cînd,
se sim ţea nevoia. T ot trim es­
tria l s-a analizat şi modul în
care birourile organizaţiilor de
bază coordonau activitatea eco­
nom ică a sectoarelor.
In vederea îm b u n ătăţirii caii-
’tă ţiî "producţiei au fo st co n sti­
tuite echipe speciale, în să rc in a ­
te cu controlul locurilor de m un­
că şi a înînereului ex tra s. Ele au
v en it cu p ro p u n e ri p re ţio a se
pentru îm bunătăţirea conţinutu­
lui de m etal al m inereului. P rin
aplicarea acestor propuneri,
p rin în tă rire a sim ţului de ră s ­
pundere al oam enilor, s-a ajuns
ca in prim ele 9 luni ale anului
G loua U m tefe
îl ô-zaputiiLSiieeaiMi
Turistul care vizitează azi
oraşul moldovenesc de pe dea­
lul străvechii cetăţi are în fa­
ţă semnele a două ep o ci: sus,
pe deal, ruinele cetăţii de
scaun a lui Ştefan cel Mare,
simbolul unor vremuri de glo­
rie ale Sticevei de a ltă d a tă ; la
poalele dealului un simbol al
zilelor măreţe de azi — marele
complex de valorificare supe­
rioară a lemnului.
Intre ieri şi azi Suceava a
trecut, prin vremuri grele, cei
care veneau în trecut aici ca
să regăsească ceva din strălu­
cirea epocii lui Ştefan cel Ma­
re se trezeau intr-o localita­
te despre care „Enciclopedia
Romînă“, editată în 1938 scria:
„Azi Suceava e un fel de tîrg
mai mult de interes local ca­
re păstrează din trecut numai
bisericile şi ruinele cetăţii“. A-
ceeaşi enciclopedie consemna
mai departe: „Industria, atît
cît s-a putut înjgheba, este
concentrată în trei mari centre
Suceava, Iţcani şi Burăujeni.
Mori sistem atice la Suceava,
fabrica de uleiuri vegetale şi
fabrica de zahăr din iţcani,
rezumă aproape întreaga ac­
tivita te industrială“.
Aceasta era Suceava de a-
cum 15-20 de ani. Un tîrgu-
şor cu uliţe înguste, în care
te înfundai în noroi pînă la
glezne, cu dughene mizere şt
mici ateliere meşteşugăreşti.
Ghidul de atunci al Sucevei
avea o sarcină uşoară: să
vorbească turiştilor, care se a-
băteau arareori prin oraş, des­
p re trecutul ei, să-i invite să
viziteze ruine. Acum, despre
noua Suceavă sînt multe de
spus...
De pe dealul cetăţii, se văd
clădirile svelte ale celor două
combinate care s-au construit cu cîte trei şi patru etaje. O be, im punind editarea unui
aici în ultim ii trei ani. Pan­ parte din noile cartiere, prevă­ nou ghid care, pe liligă vesti­
glica de beton a şoselei des­ zute în planul de sistematizare tele monumente istorice, să
parte combinatul de celuloză
de cel de industrializare a lem­
nului. Marea bogăţie a pădu­
rilor din nordul Moldovei, lem­ Mihai Viteazu, Obor şi altele
nul, se transformă aici în zeci au fost înălţate în ultim ii ani
conţinutul de m etal să d ep ăşeas­ tetului, p ro p u n erile făcu te de ei
că pe cel planificat.
T ot în scopul îm bunătăţirii ac­
tiv ităţii econom ice s-a acordat
o aten ţie sp o rită m uncii activu­
lui f ă r ă de p a rtid .
A ctivitatea com itetului sindi­
catului a fo st şi ea co n tro lată
şi în d ru m a tă în d eap ro ap e. S -a
pus accentul îndeosebi pe buna
organizare a consfătuirilor de
p ro d u cţie şi a în trec erii socialis-
Conferinta
organizaţiei de partid
de la E. M. Deva
te. D re p t u rm are, con sfătu irile
au fo st deosebit de rodnice. P ro ­
p u n erile fă cu te de m in eri cu a-
ceste ocazii au co n stitu it baza
planurilor de m ăsuri tehnico-or-
ganizatorice. In în trecerea so­
c ia listă au fo st a n tre n a ţi 93 la
sută din totalul m uncitorilor.
O biectivele ei p rin cip ale au fo st
depăşirea planului de producţie,
îm b unătăţirea calităţii m inereu­
lui şi red u cerea p reţu lu i de cost.
P rin tre fru n taşe s-au situ at m e­
reu brigăzile conduse de com u­
nişti ca Ladislau G hezan, C on­
stan tin Popa, Petru B otar, T ra-
tele.
Exem plul m obilizator al com u­
niştilo r s-a făcut sim ţit în to ate
îm p re ju ră rile . In le g ă tu ră cu
aceasta, secretarul organizaţiei
de b ază de la sectorul III, tov.
Roşea, în cuvintul său sp u n e a :
— In cursul acestui an a cres­
cut m ult m atu ritatea politică a
m em brilor de p artid , g rija lor
fa ţă de so a rta producţiei. Ei au
d at dovadă de ad ev ărat eroism
în m uncă. C om unistul P ă tru ţ R o­
m an bunăoară, a lucrat patru
schim buri consecutiv, pentru
preîntâm pinarea unei avarii.
A sem enea exem ple sîn t m ulte
la m ina noastră.
In vederea creşterii nivelului
politico-ideologic al oam enilor,
com itetul de p ârtid a asigurat
condiţii optim e pentru buna des­
făşurare a învăţăm întului de
p artid . P ro p ag a n d iştii s-au p re ­
zentat în to td eau n a’bine p reg ă­
tiţi, iar birourile organizaţiilor
de bază s-au în g rijit ca p a rtic i­
p area la lecţii să fie cit m ai
bună. De asem enea, ele au con­
tro la t în d e a p ro a p e felul în c a re
cu rsan ţii îşi însuşesc cunostin-
ţele predate.
D espre felul în care s-a ocupat
com itetul de p artid de îm bună­
tă ţire a activităţii econom ice a
exploatării, de creşterea nivelu­
lui p o litic şi ideologic al com u­
n iştilo r, .,r fi în că m ulte de spus.
R ezultatele am intite la începutul
m a teria lu lu i, c o m b a tiv ita te a cu
care p articip an ţii la conferinţă
au c r i t i c a t u n e le lip s u ri ce s -a u m a r f ă în c a u z ă e—le v- _o.r d e p ă ş i cu n ile de p ro d u c ţie p o t fi re z o lv a ­
m a n ife sta t în a c tiv ita te a corni- | m ult n o rm a sta b ilită .
de produse. Pornit de sus, din
munţi, lemnul poposeşte scurt
tim p în lunca Sucevii, pentru
ca apoi să plece sub forme noi
— mobilă, plăci fibrolemnoase,
celuloză hîrtie — în întreaga
ţară. Valoarea produselor ob­
ţinute âintr-un m etru cub de
masă lemnoasă exploatată s-a
dublat. înseam nă deci că s-a
dublat valoarea codrilor mun­
ţilor Sucevei...
Combinatul de celuloză, in­
trat recent în funcţiune, pro-
PE MELEAGURILE
PATRIEI
duce anual zeci de mii de tone
hîrtie de ambalaj, saci de hîr­
tie, pungi etc. Ambele combi­
nate sînt înzestrate cu maşini
m odem e de înaltă tehnicitate,
procesul de producţie este în
cea mai mare parte mecanizat
şi automatizat.
Fabricile de încălţăminte, de
industrializare a laptelui, de
conserve, de fructe şi de car­
ne, construite în anii regimu­
lui democrat-popular, întrea-
gesc profilul industrial al Su­
cevei. Produsele care poartă
marca fabricilor Sucevei se gă­
sesc acum pe toate meleagurile
patriei.
Planul de sistematizare al
oraşului, care a început să
prindă viaţă, va transforma
. Suceava intr-un oraş nou, so­
cialist. De la un capăt la al­
tul el va fi străbătut de o ma­
gistrală care va lega cartiere­
le Iţcani şi Burăujeni. Deo­
parte şi de alta a magistra­
lei se înalţă de pe acum blocuri
al oraşului, au şi fost construi­ includă şi importantele rea­
te. In cartierele Ana Ipătescu.,
pentru în lătu rarea lor, sîn t des­
tul de ed ificato are.
A tît în darea de seam ă cît şi
în discuţiile p u rta te s-a a ră ta t
că răm înerea în urm ă a p lan u ­
lui de in v estiţii se d a to re a z ă şi tate, se poate servi un ceai, o
preocupării insuficiente a com i­
tetului de p artid pentru im pul­
sionarea acestor lucrări. Pentru
rem edierea acestui neajuns, co­
m uniştii de la sectorul de inves­
tiţii s-au an g ajat să lucreze ast­
fel îneît, p în ă la finele anului,
să lichideze răm în erea în urm ă.
— In acest scop, — spunea co­
m unistul A lexandru Cosm a, bi­
roul organizaţiei de bază a luat
to ate m ăsurile pentru ca nici o
brigadă să nu răm în ă sub plan.
Cele m ai grele locuri de m uncă
au fo st în c a d ra te cu m em bri şi
can d id aţi de p artid . Au fo st o r­
ganizate brigăzi de în ain tare ra ­
pidă. Vor fi im pulsionate lu cră­
rile de betonare...
C om uniştii au făcu t p ropuneri
preţioase şi pentru realizarea
ritm ic ă a plan u lu i pe anul 1963
la to ţi indicii. Şeful de b rig ad ă
Ladislau G hezan, de exem plu, a
propus ca m inerii să fie instruiţi
asu p ra noului sistem de ex p lo a­
tare, descendent. Ing. D um itru
Savu a propus extinderea m eca­
n izării o p e ra ţiu n ilo r cu volum
m are de m uncă. C om unistul Ş te­
fan Soare a propus înfiinţarea
unor cursuri de reîm prospătare
a cunoştinţelor pentru cadrele
calificate ş.a.m .d. Au fo st făcu te
p ro p u n e ri cu p riv ire la o m ai
bună organizare a întrecerii so­
cialiste, îm bunătăţirea activită­
ţii o rg a n iz a ţiilo r de bază. M ili-
tînid p e n tru tra d u c e re a lor în
v iaţă întocm ai, com itetul de
p artid pe explo atare nou ales va
face ca viitoarea conferinţă, în
1963, să fie în tâm p in ată cu re a ­
lizări şi m ai frum oase.
GH. COMŞUŢA
€ © l e , b © i 9a i #e a d i n t r e m l ş e a r e
şl traefi&iBie
In n o ap tea de trei, sp re p a tru
noiem brie a.c., p erso n alu l de
m işcare din tu ra condusă de co­
m unistul G heorghe D răghici, din
s ta ţia C.F.R. S im eria, se a fla în
fa ţa unei problem e greu de re­
zolvat.
V agoanele de m arfă existente
in staţie trebuiau să ajungă de
urgenţă la H unedoara. D acă nu
se expediau cu tren u l m ixt nr.
2423, a ltă p o sib ilitate nu m ai
era. F ăcînd un m ic calcul, co­
m unistul G heorghe D răghici,
constată că dacă se vor ataşa
Ia tren u l respectiv vagoanele de
blocuri ce însumează aproape
2.000 apartam ente, in prezent
constructorii se întrec pentru
a termina cit mai repede blocu­
rile din noul centru al oraşu­
lui şi din continuarea cartieru­
lui Ana ipătescu, care vor a-
dăuga încă peste 1.400 aparta­
mente fondului de locuinţe al
oraşului.
Paralel cu construcţia de lo­
cuinţe, se desfăşoară o largă
acţiune de înfrumuseţare a o-
raşului. In noile cartiere, dea-
lungul străzilor şi aleilor, în
parcw\'i au fost p lan taţi arbori
şi arbuşti ornamentali, flori.
La parterul noilor blocuri s-au
deschis magazine pentru des­
facerea produselor alimentare
şi industriale.
In noile cartiere au fost con­
struite dpuă şcoli cu cîte 24
săli de clasă. Suceava s-a îm ­
bogăţit cu un nou cinemato­
graf, un teatru de vară, un ho­
tei modern. Pentru alimentarea
cu apă. a oraşului a fo st con­
struită o nouă sursă care a
făcut ca debitul să crească de
opt ori. Acum se lucrează la
instalarea de noi conducte de
distribuire a apei.
Intr-una din sălile Muzeului
regional din Suceava este ex­
pusă macheta noului oraş. Vi­
zitatorii se opresc îndelung lin­
gă ea, descoperă noile cartiere
construite şi văd cum va arăta
vechea Suceavă peste cîţiva ani.
Peste tot numai construcţii
noi. Din vechile case ale ora­
şului se vor păstra numai mo­
numentele istorice şi cîteva clă­
diri mai importante, Totul va
fi nou, modern şi confortabil.
Sîntem la începutul înfăp­
tuirilor prevăzute in planul de
sistematizare. Dar viaţa ora-
şului a şi început să se schim­
lizări ale regimului democrat
popular.
E. TUICU
corespondent Agerpres
PAG. S 1
Z3EO
4>
? firir ërigr
N-avem hatelie“
Dacă nu observam firm a, mu
ştiam că şi cooperativa „Mure­
şul“ din Ilia are o unitate de
cofetărie. Cum din fericire am
observat-o, ca orice călător,
cunoscînă că la o asemenea uni­
cafea sau, mă rog, alte produse
culinare, fără a şovăi prea mult
mi-am îndreptat paşii spre in ­
trare.
Un cetăţean, care probabil îşi
făcuse cum părăturile necesare şt
acum se pregătea să iasă, parcă
ghicindu-mi intenţiile cu care
mă abătusem spre cofetărie, m-a
prevenit scurt.
— Cafea sau ceai to t n-o să
găsiţi.
Cum nu am încredere In vor­
bele oricărui necunoscut, ani ţi­
nut personal să mă conving de
acest lucru. Intru în cofetărie,
dau. bineţe şi gestionara îmi
răspunde cu amabilitate.
întreb :
Cafea aveţi ?,
— AVem.
— Dar ceai ?
— Şi ceai.
Bucuros că nu m-am lăsat
uşor convins, am cerut o ca­
fea.
— Nu se poate mi-a răspuns
vînzătoarea.
— Un ceai atunci.
Un procedeu original
A provizionarea de Iarnă a
populaţiei se desfăşoară din
plin. P rin u n ităţile ap ro zar se
desfac zilnic însem nate can tităţi
de p ro d u s e : ceapă, fasole, ră d ă-
cinoase, m ere, pere, s tru g u ri şi...
cartofi. Procedeul de distribuire
a cartofilor ia aprozarul din
H aţeg, se deosebeşte de cel o-
b iş n u it. Tn ce c o n s tă a c e s t „ p r o ­
cedeu“ ?
Cine p u tea să h o tă ra sc ă aici
şi să-şi asum e răsp u n d erea dacă
nu m ecanicul de locom otivă ?
Explicîndu-i-se situaţia, m ecani­
cul losif B laga a m editat pu­
ţin, a cîn tărit situ aţia şi răspun­
sul lui a fost că vagoanele se
pot a ta ş a Ia tren u l m ixt nr. 2423.
A stfel, m ecanicul losif B laga a
rem orcat trenul m ixt pe d istan ­
ţa S im e ria — H u n e d o a ra cu un
to n a j s p o rit de 395 to n e peste
cel stab ilit în grafic. T renul a
sosii la tim p şl în depline co n ­
diţii de sig u ran ţă a circulaţiei.
Acest fa p t dovedeşte că atunci
cînd există o strîn să colaborare
între m işcare şi tracţiune sarci­
te eu bine.
GHEORGHE CRISTEA
corespondent
Iîî E d i t u r a politică
a apărut:
FR U N TA Ş ! IN C R EŞ TER EA
A N IM A LELO R
P. DANALĂŞ
In tr-u n grupaj de reportaje
d in cîteva gospodării colective
din ţa ră , broşura p rezin tă m e­
tode în treb u in ţate de u n ii din
fru n ta şii în creşterea anim ale­
lor, precum şi realizările ob­
ţin u te de ei.
Elemente noi
în viafa politică africană
La începutul acestui an a avut
loc co n stitu irea unui nou p a rtid
com unist pe continentul afri­
can : în B asutoland. Acest eve­
nim ent m archează schim bările
care au intervenit în v iaţa poli­
tică a acestui continent.
B asutoland — Lasoto după de­
num irea populaţiei băştinaşe —
este o m ică ţa ră slab dezvoltată
în A frica de sud, in co rp o rată
com plet asem enea unei insule
terito riilo r R epublicii Sud-A fri-
cane. Ea are o suprafaţă de pes­
te 30.000 km . p ă tr a ţi şi c irc a
800.000 de lo cu ito ri. In p re z e n t
se a flă sub p ro te c to ra t englez.
S tatul L asoto a fost constituit
în p rim ele decenii ale secolului
trecu t p rin unificarea, sub rege­
le M o sh o esh o e I, a trib u rilo r
basuto. In m om entul în care bu­
rii ocupînd terenurile A fricii de
sud am eninţau independenţa
statului abia creat, B asutolandul
a în c h e ia t în 1843 un tr a ta t de
a lia n ţă şi de a p ă ra re cu en g le­
zii. D u p ă acest t r a t a t au u rm a t
altele care au lich id at tre p ta t
in d ep en d en ţa ţă rii p în ă cînd în
1868 ţa r a a fo s t p ro c la m a tă co­
lonie engleză.
O rganizarea adm inistrativă a
B asutolandului se bazează pe
c o n stitu ţia In tro d u să în 1959.
C onform ac esteia ex istă : tin o r­
g an legislativ, Corisiliul N aţio ­
n al, fo rm a t din 80 de d ep u taţi,
dintre care doar jum ătate sînt
aleşi, restul fiind num iţi de a d ­
m inistraţia colonială engleză:
L
— Nici asta nu se poate.
— N-aveţi căni — în tteb ?>
— Avem.
—- ’Atunci de ce nu mă ser­
viţi ?
—• N-avem butelie.
— Bine, dar eu vreau şi fără
butelie.
— Păi tocmai asta e că nu
putem pregăti nici ceaiul, nici
cafeaua fără butelie. E dusă la
Deva de mai bine de o săptă-
mînă pentru a fi schimbată.
In dimineaţa aceea, ca în m ul­
te altele, numeroşi cetăţeni
dornici să se încălzească cu un
ceai sau o cafea, intrînă în
cofetăria din Ilia, primeau un
singur şi invariabil răspu n s:
— Avem cafea şi ceai, dar
n-avem butelie...
Dacă ar da dovadă de mai
m ultă atenţie faţă de nevoile
consum atorilor, tov. FAeonora
Romcea, responsabila unităţii,
ar putea interveni la secţia co­
mercială raională pentru a i se
repartiza pentru cofetărie încă
o butelie. Astfel, unitatea şi lu­
crătorii ei ar avea numai de cîş-
tigat. Cu mai m ultă grifă se
pot aranja şi cele două vitrine
ale cofetăriei, care în prezent
sînt goale. Ar fi mai plăcut, mai
atractiv pentru cumpărători.
N. PÎRCALAB
O discuţie la ghişeul aproza­
rului respectiv este sem nifica­
tivă în a preciza originalitatea
haţeg an ă:
— Vă rog, cinci kilogram e de
cartofi.
— Nu putem distribui aşa
ceva 1
— Bine, dar...
— Ştiu, ştiu. Avem cartofi to ­
varăşe dar nu-i punem în vîn-
zave până n u scăpăm de stru ­
guri. V edeţi dvs., ei sîn t m ai
gingaşi... Cine urm ează ?
C om entariile sînt de prisos. Se
cer doar m ăsuri pentru rezol­
varea cerinţelor populaţiei.
Tinerii loan Popescu şi Petru llian, elevi în anul I al şcolii profesionale din Colan
sînt liotărîţi să-şi însuşească bi ne meseria de lăcătuşi,
Iată-i In fotografie lucrină în atelierul şcolii la o m aşină de găurit.
un consiliu executiv fo rm a t în
m ajo ritate din funcţionari en ­
glezi ; in fru n te a statului este un
g u vernator englez.
Congresul de constituire a
P artidului C om unist din Lasoto,
adoptînd program ul său a făcut
şi an a liz a situ aţie i politice şi
econom ice a ţării. Ca urm are a
îndelungatei asupriri coloniale,
ţa ra nu dispune de nici o indus­
trie. Singura bogăţie este pă-
m întul arabil. F a ţă de alte ţări
coloniale, în B asutoland europe­
nii nu pot fi p ro p rietari de pă-
m inturi. P ăm intul este o p ro p rie­
tate com ună a trib u rilo r şi este
a d m in istra t de şefii de triburi
care îl îm p a rt şi îl dau In fo lo ­
sinţa. Păm ântul nu poate fi nici
vîndut şi nici d a t în arendă.
A gricultura este deosebit de p ri­
m itiv ă. C elor 170,000 d e g o sp o ­
d ării ţă ră n e ş ti le revin în m edie
cîte 4 acri de păm înt, d ar m a­
jo ritatea nu dispun decit de 2
acri, ceea ce în seam n ă o cruntă
m izerie, în tru c ît num ai o gospo­
d ă rie d e 15 a c ri p o a te a s ig u ra
h r a n a unei fam ilii. 14 la su tă
dintre ţăran i sînt com plet lip ­
siţi de păm înt.
D in cauza condiţiilor econo­
m ice deosebit de grele, m ai bine
de ju m ătate din populaţie este
n e v o ită să-şi p ă ră s e a sc ă ţa r a şi
să caute de lucru în R epublica
Sud-A fricanâ, în condiţiile cru n ­
tei ex p lo atări ale rasism ului care
dom neşte aici.
C o n d iţiile d in a c e a s ’fă ţ a r ă lui N a ţio n a l în tr-u n a d e v ă ra t o r­
im punând o m ig raţie perm anen-
AE
17 NOIEMBRIE 1962
PROGRAMUL I : 5,07 Muzică
interpretată de fa n fa ră ; 5,40 Cîn-
tece din foclorul nou şi jocuri popu­
lare romîneşti ; 6,07 Muzică uşoa­
ră interpretată la acordeon; 6,20
Emisiunea pentru sate : Hrănirea
viţeilor pînă la înţărcare; 6,30
Jocuri interpretate la fluier şi mu­
zicuţă ; 7,10 Muzică de estrad ă}
7.30 Sfatul medicului : Palpitaţiile ;
7,35 Anunţuri, muzică ; 7,45 Ansam­
bluri corale studenţeşti ; 8,00 Su­
marul presei centrale ; 8,08 Muzică
uşoară; 8,30 Concert de diminea­
ţă ; 9,00 Roza vînturilor ; 9,25 Cîn-
tecc pentru cei mici ; 9,40 Muzică
distractivă de estradă ; 12,20 Album
sportiv; 12,30 Cîntă orchestra de
estradă a Radioteleviziunii, dirija­
tă de Sile Dinicu şi Constantin Bîr-
s a n ; 14,00 Muzică uşoară cerută
dc ascultători ; 14,30 Muzică popu­
lară sovietică; 15,00 Concert dis­
tractiv ; 15,45 Emisiune literară ;
16,00 Melodii interpretate la chita­
ră ; 16,15 Vorbeşte Moscova !; 17,10
Arii şi duete din opere ; 17,50 Şti­
inţa în slujba păcii ; 18,00 Ciclul
„Cvartete" de Haydn. Cvartetul
opus 76 nr. 2 în re minor — cvar­
tetul Budapesta; 18,20 Program
muzical pentru fruntaşi în produc­
ţie din industrie şi agricultură; 19,00
Scrisori din ţa r ă ; 19,10 Cîntă To-
ny Dallara ; 19,30 Concert de mu­
zică uşoară romînească ; 20,30 Mu­
zică de d an s; 21,15 Ce e nou în
librării ; 21,25 Muzică de dans ;
22,20 Muzică dc dans ;
PROGRAMUL I I : 12,15 Pro­
gram de muzică distractivă interpre­
tată de formaţii de suflători ; 13,15
Cîntă Damian Luca — la nai şi
Toni Iordache — la ţambal ; 13,40
Melodii sovietice de muzică uşoa­
ră ; 14,10 Muzică instrum entală;
14.30 Concert de prînz ; 15,00 Mu­
zică populară romînească şi a mi­
norităţilor naţionale; 16,10 Cîntă
corul de copii al Radioteleviziu­
nii ; 17,00 Muzică dc estradă ; 17,30
Carnet de reporter; 17,35 Anun­
ţuri, reclame, m uzică; 18,05 Me­
lodii populare romîneşti cerute de
ascultători ; 18,30 Pagini de mare
popularitate din opere 19,30 Pe te­
me internaţionale; 19,40 Estrada
artistului amator (reluare) ; 20,00
Muzică de dans : 20,30 Noapte bu­
nă, copii : „Brîul fermecat“, po­
veste laponă ; 20,40 „Cîntec, joc şi
voie bună" — program de melodii
populare romîneşti; 21,15 Muzică
tă a m uncitorilor îngreunează
o rganizarea lor In sindicate. T o­
tuşi, în 1959 s -a c o n stitu it p ri­
m a organizaţie sindicală, iar în
1961 B a su to la n d u l a cu n o sc u t
p rim a grevă generală din isto­
ria sa.
L upta de eliberare naţională
şi socială a poporului basuto are
o veche tradiţie. P înă la crea­
re a P.C. d in B asu to lan d , a c e a stă
luptă a fost condusă de organi­
zaţii ca A sociaţia ţăra n ilo r „Lo-
coţla la C ofa“ şi P artidul C on­
gresul N aţional A frican din B a­
sutoland.
P ro g ra m u l P.C. d in L asoto
pune ca sarcină principală lupta
pentru obţinerea im ediată a
independenţei B asutolandului,
restituirea terito riilo r ilegal ali­
p ite R epublicii Sud-A fricane,
crearea unui stat dem ocratic, li­
ch id area rânduielilor colonialis­
te, în fă p tu ire a une; refo rm e
a g ra re rad icale care 'să ţin ă se a ­
m a de atitudinea trad iţio n ală a
ţăranilor fa ţă de păm intul pe
c a r e 11 c o n s id e r ă p r o p r i e t a t e a
întregului popor ; statul să sti­
muleze c re a re a de g ospodării
colective şi de stat, să creeze
staţiuni de m aşini şi tracto are,
sistem e de irig a ţie etc.
In to am n a anului trecut, re ­
prezentanţii partidelor p atrio ­
tice din B asutoland au dus con­
vorbiri lr. L o n d ra în vederea
schim bării actualei co n stitu ţii şi
pentru tran sfo rm are a C onsiliu­
gan legislativ, rep rezen tativ al
N A.
uşoară de compozitori romîni ; 21,45
Agendă teatrală ; 22,00 Muzică de
dans; 23,10, Muzică de dans; Ra­
cliojurnale şi buletine de ştiri: 5,00;
6,00; 7,00; 11,00; 13.00 ; 17,00 ;
20.00 ; 22,00 ; 23,50 -- 23,55 ; (pro-
gramul I) ; 12,00 ; 14.00 ; 16,00 ;
18.00 ; 21,00 ; 23,00 ; (programul II)
M a te r n a
17 N O IE M B R IE 1962 r* T
DEVA: Oameni şi fiare — seria
1 şi II — cinematograful „Pa­
tria" ; H U N E D O A R A : La 30 dc
ani — cinematograful „Victoria";
SE BEŞ: Flăcări şi flori — cine­
matograful „Progresul“ ; Rapsodia
Ucraineană — cinematograful „Ai.
Sadoveanu"; PETRO ŞANI: Flă­ .. -V
cări şi flori — cinematograful
„Al. Şahia“ ; Oameni şi fiare —
seria I şi U — cinematograful
„7 Noiembrie" ; A LB A IU L I A :
713 cere aterizare — cinemato­
graful „Victoria“ ; Destăinuiri —
cinematograful „23 August" ; O-
R A ŞT IE : Celebrul 702 — cinema­
tograful „V. Roaită" ; Avionul
pleacă la ora 9 — cinematograful
„Flacăra"; SIM ERIA: Mai tare ca
uraganul — cinematograful ,,/. Pin-
lilic“; H AŢEG : Phizc purpurii
— cinematograful „P o {>u I a r " ;
B R A D : Apartamentul — cinema- ¦
tograful „Steaua roşie“ ; LO NEA :•
Expresul de seară — cinemato­
graful „Minerul"; 7 ElUŞ: Focuri
în munţi — cinematograful „V.
Roaită" ; Z L A T N A : Iubire încă­
tuşată — cinematograful „Munci­
torul"; ILIA: Intîlnire pe cablu —
cinematograful „Gh. Doja"; APOL-
DUL DE SUS: Casa surprizelor
— cinematograful „23 August"t
(B alelut
m elm m iâ q ie
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul mai
mult acoperit. Vor cădea ploi locale.
Temperatura staţionară va fi cuprin­
să ziua între 7 şi 13 grade, iar noap­
tea între —1 şi 4 grade. Vîntul ,ya
sufla potrivit cu intensificări tem­
porare din vest şi sud-vest. Ceaţă
locală.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare ctt cerul varia­
bil şi temperatură staţionară.
populaţiei din îlasoto pe baza
votului d irect şi universal. D eşi
Ia co n ferin ţa de la L ondra s-a
h o tă rlt constituirea unui com itet
în s ă rc in a t cu revizuirea c o n sti­
tuţiei, el nu şi-a Început activi­
tatea. A ceasta dovedeşte in te n ­
ţia A ngliei de a-şi m enţine d o ­
m in aţia sub actuala fo rm ă p în ă
in 1990 în scopul e x p lo a tă rii în
special a b raţelo r de m uncă ief­
tine, pe care B asutolandul le
furnizează m onopolurilor d in
R epublica Sud-A fricană.
In vederea re alizării in d ep en ­
denţei ţării, P artid u l C om unist
din Lasoto se d eclară g ata să
colaboreze cu to a te fo rţe le p a ­
triotice in cadrul unui fro n t unic
de eliberare naţională.
C ongresul de constituire a
P artidului C om unist a ădop*
ta t şi statului partidului, a
ales C om itetul C e n tra l şl, în
p erso a n a lui Jo h n M otloheioa pa
prim ul lui sec retar general. S -a
hotărit, de asem enea, crearea în
c a p ita lă — M aseru — şi în p ro ­
vincie a centrelor de p a rtid şl
ed itarea în curînd a unui ziar
cu titlu l de „M asebatsi“ („M un­
c ito ru l“ ).
C r e a r e a P .C . d in L’a s o to , c o n ­
stituie fă ră în d o ială o nouă do^
vadă a forţei ideilor m arxist-le-
niniste, a cap acităţii lor de con­
vingere. A ctivitatea p artid u lu i
de organizare a tuturor forţelor
p atrio tice şi p ro g resiste în sco­
pul obţinerii independenţei n a ­
ţio n a le , d e e d u c a r e a m a s e lo r în!
Spiritul lu p tei de clasă, deschide!
poporului ex p lo atat şi asu p rit
din B asutoland perspectivele
unei vieţi dem ne.
MATEI GALIi