Page 55 - 1962-11

DRUMUL SOCIALISMULUI
PAG. 4
Şedin ţa Com itetului Politic
a l O. N . P.
Tratativele pentru dezarmare vor reîncepe
la Geneva Ea 26 noiembrie
NEW YORK 15 (Agerpres).
După cum au declarat în şedinţa
dc miercuri după-amiază a Comitetu­
lui Politic al celei de-a 17 sesiuni a
Adunării Generale V. A. Zorin
(U.R.S.S.) şi A. Dean (S.U.A.), copre­
şedinţii Comitetului celor 18 state, a-
cest comitet îşi va relua lucrările la
Geneva la 26 noiembrie. Această Jio-
tărîre a fost adoptată de către co­
preşedinţi după consultări cu repre­
zentanţi ai ţărilor membre ale Comi­
tetului celor 18.
V. A. Zorin şi-a exprimat părerea
că Comitetul celor ÎS trebuie să a-
cordc atenţia principală preîntîmpinării
unui război nuclear, a lichidării baze­
lor străine dc pe teritorii străine.
La 14 noiembrie Comitetul Politic
a primit spre examinare proiectul dc
rezoluţie modificat al R.A.U.. Dc
data aceasta el a fost prezentat în
numele delegaţiilor din 28 de ţări, iar
reprezentantul Irakului i-a dat citire.
Proiectul cuprinde cererea dc a se
încheia în timpul cel mai scurt un
acord cu privire la dezarmarea ge­
nerală şi totală, un apel adresat Co­
mitetului celor 18 de a duce tratati­
vele în spiritul unui compromis con­
structiv, pînă la realizarea unui a-
cord. Proiectul dc rezoluţie cheamă
S c u rte ştiri
WASHINGTON. Răspunzînd invita-
’’ ţici preşedintelui S.U.A., Kennedy, şi
a soţiei sale, la 15 noiembrie grupul de
balei al Teatrului Mare a făcut o vi­
zită la Gasa Albă.
KABUL. La Kabul a fost semnat
protocolul cu privire la acordarea de
ajutor tehnic dc către U.R.S.S. în lăr­
girea combinatului dc panificaţie din
Kabul construit anterior tot cu ajuto­
rul Uniunii Sovietice.
BONN. Uniunea Sovietică ocupă o
situaţie de întîictatc în !urne în do­
meniul zborurilor cosmice. La această
' concluzie a ajuns cunoscutul specia­
list vest-german în domeniul
tehnicii rachetelor şl al zboruri­
lor cosmice, prof. E. Senger. In ultimii
ani, .a declarat E Senger, Uniunea So­
vietică şi-a consolidat şi mai mult si­
tuaţia în acest domeniu. E. Senger şi-a
exprimat îndoiala că Statele Unite vor
reuşi să ajungă Uniunea Sovietică în
această întrecere.
RIO DE JANEIRO. Brazilia luptă
cil hotârîre pentru coexistenţa ţărilor
cu orînduirî diferite, a declarat pre­
şedintele Braziliei, Goulart, în cadrul
dejunului oferit la 14 noiembrie în cin­
stea ziariştilor străini acreditaţi în Bra­ prezentantul principal al Angliei Ia tra ­ nama împreună cu grupuri de contra­
zilia. Ţelul Braziliei este de a lichida
toate greutăţile şi de a deveni o ţară
foarte dezvoltată.
MOSCOVA. Vînătoril sovietici de ba­
lene în Antarctica au vtnat un caşa-
lot în corpul căruia a fost găsită o
bucată de ambră în greutate de 28 kilo­
grame. In istoria vînătorii de balene
feînt rare asemenea descoperiri.
LONDRA. In ciuda campaniei anti­
comuniste a liderilor de dreapta ai or-
„Pe vremea cînd America
dorea să cumpere Cuba“
Sub titlul „Pe vremea cînd Ameri­
ca dorea să cumpere Guba“, ziarul
elveţian „Die Tat“ face un istoric al
relaţiilor americano-cubane care exem­
plifică faptul că actuala criză din re­
giunea Garaibilor nu este decît o ve­
rigă în lanţul neîntrerupt de inter­
venţii şi agresiuni prin care imperia­
lismul nord-american a căutat să
subjuge Guba. „In ultimii 150 de ani,
arată ziarul, S.U.A. au căutat să cum­
pere această insulă, au ocupat-o, s-au
amestecat în treburile ei interne“,
încă în 1800, preşedintele S.U.A. de
pe acea vreme, Jcfferson, a avut ideea
să anexeze insula Cuba ca un teri­
toriu al S.U.A. In acest fel, chibzuia
el, se putea institui un control stra­
tegic eficace asupra Golfului Mexic.
Spaniolii însă s-au cramponat de
insula lor (pe vremea aceea Guba se
găsea sub stăpînirea colonialiştilor
spanioli —• n.r.). Mai tîrziu, stăpînii
de sclavi ai Americii au văzut aici o
posibilitate bună pentru a-şi extinde
economia bazată pe sclavie. In anul
1848, preşedintele S.U.A., James Poik,
a oferit spaniolilor 100.000.000 dolari
în schimbul Gubei. Timp dc cîţiva ani
americanii au oferii chiar suma de
120.000.000 dolari. In cazul cînd Spa­
nia va refuza, ameninţa guvernul ame­
rican din acea vreme, America va
trebui să reflecte dacă Spania nu pe­
riclitează pacea internă şi existenta
S.U.A.
La începutul revoluţiei' cubane îm­
potriva dominaţiei spaniole, în anul
1895, preşedintele Gleveland a decla­
rat că S.U.A. au Interese economice
Redacţia si administraţia ziarului :Str. 6 Martie tJi 9< Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale p.l.T.R. iu. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - tiparul: Întreprinderea Poligrafică „i Mai" - Deva,
Comitetul celor 18 state pentru de­
zarmare să prezinte în mod periodic
Adunării Generale rapoarte cu pri­
vire la activitatea lui şi în orice caz,
cel tîrziu în a doua săptămînă a lunii
aprilie.
A. Dean (S.U.A.) a aprobat proiec­
tul de rezoluţie al celor 28 de ţări.
Reprezentantul sovietic, V. A. Zorin,
a declarat că se va pronunţa ulterior
asupra acestui proiect.
In şedinţa de miercuri după-amiază
a Comitetului Politic Ia discuţia în
problema dezarmării generale şi to­
tale au luat cuvîntul de asemenea re­
prezentanţii Irakului, Cambodgiei, Li­
banului şi Boliviei.
„Majorafi salariile!"
PARIS 15 (Agerpres).
„Majoraţi salariile!“, „Patronii au
de unde să plătească!“, „Trăiască uni­
tatea de acţiune!“ — cu aceste lozinci
au ieşit la demonstraţie lucrătorii ma­
gazinelor universale „Aux Galcries La-
fayette“ şi „Printemps“ — cele mai
mari din Paris. Demonstranţii au ce­
rut reducerea săptămînii de lucru,
plata pensiilor începînd cu vîrsta de
60 de ani şi lichidarea discriminări­
lor în retribuirea muncii femeilor.
ganizaţiei comitetului Londra al Sindi­
catului electricienilor, cunoscutul lider
sindical Gcorgc TUbury, membru al
Partidului Gomunist din Marea Brita­
nic, a fost reales ca secretar al acestei
organizaţii.
LA PAZ. „Statele Unite nu au tras
învăţăminte din exemplul dc la Playa-
Giron. De aceea ele nu sînt de acord
să renunţe la Guba şi deasupra Gubei
planează încă primejdia unei invazii“,
se spune în declaraţia aripei de stînga
a partidului de guvernămint din Boli­
via — „Mişcarea naţională revoluţio­
nară", transmisă din La Paz de co­
respondentul agenţiei Prensa Latina.
LONDRA. Ministerul de Finanţe a-
nunţă că comerţul exterior al Angliei
a înregistrat, în luna octombrie un de­
ficit de 51,7 milioane lire sterline.
Importul pe ultimele trei luni — au­
gust, septembrie şi octombrie — a
crescut cu 2 Ia sută în comparaţie cn
perioada mai-iulie, în timp ce exportul
a rămas aproape la acelaşi nivel.
COPENHAGA. După cum relatează
presa, două avioane „G-100 Super Sa-
bre" aparţinînd forţelor militare aerie­
ne ale Danemarcei, s-au ciocnit în aer
deasupra localităţii Mariager — Fiord
(insula Iutlanda). Ambii piloţi au pie­
rit.
LONDRA. La 14 noiembrie, lordul
Sigiliului privat al Angliei, Hcatli, re­
tativele de la Bruxelles, a plecat din
nou la Bruxelles, pentru a continua
tîrgul cu privire Ia condiţiile aderării
Angliei la Piaţa comună. Pe ordinea de
zi se află, printre altele, probleme de
importanţă directă pentru viitorul a-
griculturii engleze.
BONN. Teroarea poliţistă continuă
Din presa străină
atît de importante incit se află ine­
vitabil atrase în acest conflict. „Die
Tat“ relevă că luînd ca pretext ex­
plozia petrecută Ia bordul vasului de
război american „Mâine“, aflat în por­
tul Havana, America a declarat răz­
boi Spaniei şi a ocupat Cuba.
„Die Tat“ arată că după cuceri­
rea insulei de către americani, Guba
a căzut sub dominaţia militară a
S.U.A şi apoi a fost transformată în
protectorat american. „Constituţia
Gubei — scrie ziarul — a fost scrisă
în conformitate cu interesele S.U.A.;
i s-a adăugat o clauză adiţională care
dădea americanilor dreptul să înfiin­
ţeze baze maritime şi să intervină în
treburile interne şi externe ale Cu­
bei. In anul 1902 a fost înfiinţata
baza maritimă de la Guantanamo“.
Datorită acestor condiţii, în Cuba,
relevă mai departe ziarul, s-a men­
ţinut mereu o instabilitate politică.
Aceasta „a adus cubanilor o seric în­
treagă de dictaturi“. Referindu-se Ia
politica S.U.A. faţă de dictatorii cu­
bani, „Die Tat“ scrie: „Faţă de dic­
tatorii ajunşi Ia putere, întîi Gerardo
Manchado şi apoi faimosul Batista,
America a dus o politică dc „neinter­
venţie“. Batista nu a fost numai to­
lerat multă vreme de S.U.A., ci şi
sprijinii. Sub dominaţia sa a avut
Ioc strania invazie a gangsterilor a-
mericani care au preluat cluburile dc
joc. şi localurile de noapte din H a­
vana, împărţind uriaşele lor profituri
cu Batista“.
„Cel mai critica} produs
de export“ ...
Miful „modului de viaţă ameri­
can" esfe dezminţit alît de frecvent
• *•*¦*^ ^
VIZITA DELEGAŢIEI
PARLAMENTARE
ROMÎNE ÎN IUGOSLAVIA
BELG RA D 15 (A g e rp re s ). —
C orespondentă specială:
D elegaţia M arii A dunări N a­
ţio n ale a R.P. Române, care
face o vizită în R .P.F. Iu g o sla­
via, a p lecat din B elgrad in tr-o
călătorie prin ţară. In dim ineaţa
de 15 n o ie m b rie , d e le g a ţia a so ­ nile situate de-a lungul graniţei de
sit la Zenica, cen tru industrial
din Bosnia. D in Zenica delega­
ţia s-a în d re p ta t spre Sarajevo.
D upă-am iază, delegaţia a fost
p rim ită la Scupşcina populară
a R epublicii P o p u lare B osnia şi
H erţegovm a de D juro Puzar,
preşedintele Seupşcm ei. Seara,
D ju'ro P u zar a o fe rit u n dineu
in cinstea delegaţiei p arlam en ­
ta re a R .P. Rom ine.
O serie de tratative
în !problema aderării Angliei
ta Pisal c o m u n a
BRUXELLES 15 (Agerpres). -
Anglia, relatează agenţia Reuter, a
început la 15 noiembrie la Bruxelles o
nouă serie de tratative pentru adera­
rea la Piaţa comună.
Pentru ca actualele tratative să nu
se încheie prîntr-un impas total, aşa
cum s-au încheiat tratativele de acum o
@Scurte ştiri ® Scurte ştirimod special ca această problemă să
în Germania occidentală, ţinta princi­
pală fiind membrii Partidului Gomunist
din Germania interzis samavolnic .in
anul 1956. La 14 noiembrie la Karls­
ruhe a început procesul intentat lui Otto
Hubert care este acuzat de difuzare
ilegală de „literatură comunistă“.
KOTABARU. In capitala Irianului dc
vest a fost inaugurată universitatea
Tjendrawasih (Pasărea paradisului),
prima universitate din acest teritoriu
şi al 15-lea institut de învăţămînt su­
perior din Indonezia.
BONN. La 15 noiembrie a sosit Ia
Bonn ministrul de război al Angliei,
Tliorncyeroft, pentru a duce tratative
cu ministrul de război al R.F.G.,
Straiiss. După cum a anunţat agenţia
D.P.A., în cadrul tratativelor se vor
discuta „bazele politicii si strategici
occidentale“. In afară de aceasta se
prevede să aibe loc un schimb dc pă­
reri asupra colaborării angio-vesf-ger-
mane în Europa care „ar putea duce
la crearea unei puteri atomice euro­
pene".
PANAMA CITY. Agenţi ai Departa­
mentului naţional al siguranţei din P a­
revoluţionari transfugi cubani,' se de­ ţă că Federaţia universitară a orga­
dau la represiuni împotriva ţăranilor nizat o demonstraţie în apărarea in­
din provincia Veraguas. După cum dependenţei statului Porto-Rico. De­
transmite corespondentul agenţiei Pren­ monstranţii au protestat împotriva pre­
sa Latina, zeci de ţărani au fost ares­ zenţei trupelor S.U.A. pe teritoriul sta­
taţi numai pentru faptul că au zădăr­ tului Porto-Rico. Studenţilor li s-au
nicit cuvîntările contrarevoluţionarilor alăturat numeroşi alţi locuitori. De­
împotriva revoluţiei cubane. Marii mo­ monstranţii purtau pancarte pe care se
şieri din această regiune în frunte cu puteau c iti: „Patria sau moartea“,
Enrique Martinelli sînt organizatorii „Afară cu yankeii“, „Trăiască p atria!“,
âacestor represiuni declarînd că toţi „Afară cu trupele americane de pe te­
ţăranii ar fi comunişti.
de fapte şi de mărturii ale celor care
au prilejul să cunoască acest mod
de viaţă, îneît, spre nemulţumirea
apologeţilor săi, s-a transformat în
contrariul său.
După cum arată scriitorul englez
Francis Williams în cartea intitulată
„Invazia americană“, modul de viaţă
american are numeroase aspecte ne­
gative a căror aducere în Anglia a
influenţat în rău viaţa acestei ţări.
Intr-o recenzie a acestei cărţi inti­
tulată în mod semnificativ „Cel mai
criticat dintre produsele noastre de
export este civilizaţia noastră“, Drew
Middleton scrie în „New York Ti­
mes“, că ceea ce spune Williams „are
o mare importanţă pentru americani
în momentul de faţă pentru că re­
prezintă o reacţie negativă din partea
celui mai apropiat dintre aliaţii noş­
tri, Ia care procesul de „Invadare a-
mericană" este cel mai accentuat“.
După ce dă date despre extinderea
invaziei americane în industrie, co­
merţ, publicitate, comunicaţii şi mora­
vuri, Francîs Williams descrie alte­
rările la care s-a ajuns din această
cauză în viaţa societăţii britanice. El
subliniază contradicţia dintre ceea ce
cred americanii despre propria lor
societate şi adevărata ei înfăţişare.
„Departe de a mai fi un popor dîrz,
care crede în lupta compefitivă, se
spune în carfea lui Williams, ameri­
canii îşi consfruiesc acum o societate
din ce în ce mai stratificată în struc­
tura ei socială. Ei au încetat de a
mai fi pionieri şi devin birocraţi“.
Griticînd conformismul american şi
efectele dezastruoase ale mccarfhys-
mufui, autorul cărţii scrie ironic:
„Dragii mei prieteni ospitalieri, cu
inimă fierbinte, nervoşi, cît de mult
U LTIM ELE ŞTIRI * ULTIM ELE ŞTIR
.............. III I I U I »— w u n i m w i a » » « n « w » t w n n w
Situaţia militară
din Yem en
SANA'Â T5 (Agerpres).
Preşedintele Consiliului de Miniştri
al Republicii Arabe Yemen, As-Sallal,
a făcut reprezentanţilor presei o de­
claraţie în legătură cu situaţia mili-;
tară.
El a precizat că trupele revoluţio­
nare controlează în întregime regiu­
nord, în timp ce la graniţa de ră­
sărit se duc operaţiuni de curăţire îm­
potriva unor unităţi armate ale emi­
rului din Beihan.
¦A-
SANAA 15 (Agerpres).
Corespondentul din Yemen al ziaru-
lună, de pe ordinea de zi au fost eli­
minate toate problemele asupra că­
rora nu există nici o perspectivă ca
cele două părţi să ajungă la un
acord. Astfel, pe ordinea de zi nu fi­
gurează controversata problemă a sub­
sidiilor guvernamentale pentru agricul­
tura engleză, a căror anulare o cerc
Piaţa comună. Agenţia Associated Press
relatează în legătură cu aceasta că de­
legatul Angliei, Heath, a insistat în
nu fie ridicată în cadrul actualelor tra­
tative, pentru că nu doreşte să facă
concesii acum în preajma alegerilor
parţiale care se vor desfăşura dumini­
că în Anglia, în 5 circumscripţii.
Problema importantă a importurilor
Angliei din Noua Zeelandă, Canada şi
Australia nu va figura, de asemenea,
pe ordinea de zi a tratativelor, întru-
cît nu există nici o şansă ca ea să
poată fi rezolvată.
La actualele tratative nu va fi discu­
tată decît problema contribuţiei finan­
ciare a Angliei la viitoarea Piaţă co­
mună agricolă, problema stabilirii re­
laţiilor bilaterale dintre Piaţa comună
şi ţările africane ale Gonimomveafthii-
lui (Ghana, Nigeria, Tanganika şi
Uganda), care au refuzat să se asocieze
la Piaţa comună, precum şi alte citeva
probleme de mai mică importanţă.
„Aiară cu yankeii!“
SAN JUAN 15 (Agerpres). —
Din San Juan (Porto-Rico) se anun­
ritoriul statului Porîo-Rico“
ţin la voi şi cît aş vrea să nu mai
fie printre vbi atît de mulţi care văd
în gîndire o primejdie!“.
Drew Middleton nu este de acord
cu toate concluziile autorului cărţii,
cousiderînd că acesta exagerează în
criticile sale. Dar chiar în Statele
Unite apar cărţi care cglindesc şi mai
virulent marasmul societăţii ameri­
cane. Una dintre cele mai recente
este „(F.ei ce se caţără pe piramidă“
de Vance Packard. Următorul extras
ne va permite să înţelegem tema a-
cestei c ă rţi: „Trierea candidaţilor că­ de miercuri două întrevederi cu Ken-
rora li se permite să participe Ia
competiţia pentru piramida puterii
business-tilui este mult mai strictă
decît trierea gladiatorilor pentru are­
nele Romei antice“. Cartea este re­
zultatul unor cercetări efectuate de
autor în 35 de state din S.U.A. şi
descrie lupta acerbă pentru putere şi
pentru bogăţie, în care nu există
scrupule şi bineînţeles nici un fel de
milă.
Lucrarea „Intelectualul contra ora­
şului“, de Morton şi Lucia White, tra­
tează alt aspect al civilizaţiei ame­
ricane contemporane. Autorii cărţii,
profesori Ia Universitatea Harvard,
prezintă relele de care esfe bîntuifă
societatea americană aşa cum apar ele
în oraşul fipîc din S.U.A. Concluziile
lor sînt limitate, pentru că ei nu merg
pînă la esenţă şi preferă să vadă
cauza răului într-unul din efectele
sale, adică în dezvoltarea monstruoasă
a oraşelor americane. Aspectele pre­
zentate de ei constituie însă în fond
un act de acuzare nu împotriva „ci-
tadinîsmului", ci împotriva unei socie­
tăţi prost construite.
Iui „Al-Ahram“ relatează că forţele
armate care sprijină vechiul regim
monarhist înlăturat de la putere din
Yemen au întreprins la 14 noiembrie
cîteva atacuri în regiunea Sarva, si­
tuată la est de Saada, dar au fost
respinse de forţele republicane. Mer­
cenarii vechii monarhii au suferit mari
pierderi materiale şi umane.
Este cunoscut faptul că regimurile
monarhiste din Arabia Saudită şi Ior­
dania sprijină şi intervin direct cu
forţele lor armate în Yemen. De ase­
menea se ştie că în spatele acestora
stau interesele monopolurilor ameri­
cane şi engleze în această regiune.
La 15 noiembrie corespondentul a-
genţiei France Presse din Beirut trans­
mite că „posibilitatea unei intervenţii
militare americane în Yemen este co­
mentată de toate cercurile diplomatice
din Orientul Mijlociu. El precizează
că aceste comentarii sînt legate de
demonstraţia aeriană a unui grup de
avioane militare americane supersonice
F-I00 care a avut loc la 14 noiem­
brie deasupra oraşului Riad, capitala
Arabici Saudite şi principalului pori
saudit la Marea Roşie, Djeddah.
? ar urma să accelereze predarea acestei
CAIRO 15 (Agerpres).
Guvernul Iordaniei adoptă măsuri
speciale de siguranţă în legătură cu
faptul că in ultimul timp au devenit
frecvente trecerile de avioane pilotate
de aviatori saudiţi şi iordanieni în
R.A.U. După cum relatează ziarul
„Al-Ahbar“ dc acum înainte deasupra
Iordaniei s-a permis numai zborul a-
viatorilor englezi. Regele Hussein
scrie ziarul, a adresat guvernului en­
glez cererea dc a trimite dc urgenţă
în Iordania avirane de vînătoare şi
piloţi englezi.
... j
t^ÍfÉ
Faimoasele „ranchitos", magherniţe din oraşul Caracas (Venezuela) în
care lîncezesc oamenii muncii şi familiile lor, în timp ce monopolurile ame­
ricane storc din ţară bogăţii fabuloase.
Tratativele dintre Adenauer
şl Kennedy
NEW YORK 15 (Agerpres). -
La 14 noiembrie la Washington au
început tratativele cancelarului R.F.G.,
Adenauer, cu preşedintele S.U.A., Ken-
nedy. Adenauer a avut în cursul zilei
nedy şi o întrevedere cu secretarul de
Stat, Rusk. După cum scrie comenta­
torul agenţiei Associated Press, la tra­
tative este discutat „un larg cerc de
probleme dintre care principalele sînt
coordonarea pe viitor a politicii în
problema Berlinului occidental. Alte
probleme de pe ordinea de zi a trata­
tivelor, potrivit relatărilor comentato­
rului american, s în t: situaţia relaţiilor pentru a încerca să obţină de
franco-germane, participarea Angliei la
Piaţa comună europeană, evoluţia In­
tegrării politice europene şi sporirea
forţelor armate vest-germane în ca­
drul N.A.T.O.".
Referindu-se Ia persoane oficiale de
Ia Departamentul de Stat, ziarul „New
York Post“ apreciază vizita cancelaru­
lui vest-german ca o încercare „de a
dicta politica Occidentului faţă de Uniu­
nea Sovietică".
Şedinţa comună a unor comisii
ale Sovietului Suprem al U.R.S.S«
MOSCOVA 15 (Agerpres). — TASS
transmite:
In legătură cu apropiata sesiune a
parlamentului sovietic care se va des­
chide la 10 decembrie, Ia Kremlin a
avut loc o şedinţă comună a comisii­
lor bugetară şi economică ale Sovie­
tului Suprem al U.R.S.S.
Raportul cu privire la proiectul pla­
nului dc stat de dezvoltare a econo­
miei naţionale a U.R.S.S. pe 1963 a
fost prezentat de Veniamin Dîmşiţ,
vicepreşedinte al Consiliului de Mi­
niştri, preşedintele Comitetului de
Stat al Planificării.
Raportul cu privire la bugetul de
Declaraţiile ministrului-prim
al Indoneziei
DJAKARTA 15 (Agerpres). -
După cum transmite agenţia Antara,
ministrul-prim al Indoneziei, Djuanda,
a declarat că problema normalizării
relaţiilor olando-indoneziene nu ar pre­
zenta nici o dificultate în cazul cînd
Olanda va fi de acord să accelereze
transferarea administraţiei Irianului de
vest către O.NU., care, la rîndul ei,
administraţii către Republica Indonezia.
Djuanda a citat in această privinţă
dorinţa populaţiei din Irianul de vest
exprimată prin glasul organizaţiei
acestei populaţii — Consiliul Papuei.
P a s iv ü a t e a O. N» li. c o n v in e
lu i O iom be
LEOPOLDVILLE 15 (Agerpres) Co­
respondentul TASS, Ghcorghi Fedcaşin
transmite:
Bombardamentul barbar la care a-
viaţia lui Choinbe a supus regiunile
din Katanga de nord şi care a pro­
vocat moartea a numeroşi locuitori
paşnici stirneşte indignare generală în
Congo.
„Faptul că populaţia paşnică a Ka-
tangăi de nord a devenit obiectul a-
cestui bombardament barbar constituie
o mărturie evidentă a intenţiilor cri­
minale ale lui Chombe şi ale stăpîni-
lor săi imperialişti“, a declarat cores­
pondentului TASS un deputat din par­
tea Partidului Balubakat.
La tratativele amerlcano-vest-germa-
ne Washingtonul urmăreşte Ia rîndul
său anumite scopuri. In ediţia de la 14
noiembrie a ziarului „New York Ti­
mes“, alături de articolul consacrat vi­
zitei lui Adenauer a fost publicat un
articol redacţional sub titlul „Slăbiciu­ flacără. Flacăra care arde noaptea
nile N.A.T.O.". In acest articol „New
York Times“ scrie că forţele armate ale
principalilor participanţi europeni la
N.A.Ţ.O. şi în primul rînd ale Ger­
maniei occidentale „nu sînt suficient
de puternice". Cercurile guvernante
ale S. U. A. intenţionează să
folosească tratativele cu Adenauer
la Germania occidentală repartizarea
de mari fonduri materiale pentru blo­
cul militar N.A.T.O. După cum scrie
Ia 14 noiembrie „Daily News“, preşe­
dintele Kennedy „plănuieşte să ridice
problema alocaţiilor militare ale Ger­
maniei occidentale. S.U.A. consideră că
actualul buget militar în sumă de
4,2 miliarde dolari este insuficient pen­ autorităţile americane au fost nevoite
tru ca Bonnul să poată îndeplini obli­
gaţiile sale faţă de N.A.T.O. şi propun
sporirea lor cu 250 milioane dolari“-
stat al U.R.S.S. pe 1963 şi la execut
tarea bugetului de stat pe 1961 a fost
prezentat dc Vasilii Garbuzov, mini­
stru dc finanţe ai U.R.S.S.
Pentru examinarea unor capitole ale
planului şi bugetului au fost constituite
diferite subcomisii în cadrul cărora
sînt discutate comunicările reprezen­
tanţilor Comitetului de Stat al Plani­
ficării, Ministerului dc Finanţe şi altor
ministere, precum şi propunerile re­
publicilor unionale.
La lucrările comisiilor participă re­
prezentanţi ai consiliilor de miniştri
din republicile unionale.
ÍÉS:
După cum se ştie, acordul olando-in-
donezian încheiat sub auspiciile O.N.U.
prevede ca termen limită pentru trans­
ferul administraţiei teritoriului către
Indonezia data de 1 mai 1963, precum
şi ţinerea unui plebiscit pentru
a se decide definitiv soarta acestui
teritoriu.
In legătură cu declaraţia lui Djuanda,
postul lo radio Djakarta transmite că
numeroşi conducători de frunte ai popu­
laţiei lriaiinfai de vest cer ca adminis­
traţia acestei insule să fie încredinţată
Indoneziei cel mai tîrziu Ia 1 ianua­
rie 1963.
zm~-
„Chombe, a continuat deputatul, a
înşelat în repetate rînduri guvernul
central, opinia publică a ţării, a în­
şelat O.N.U., a cîştigat timp în cursul
unor tratative îndelungate şi infruc­
tuoase. In această perioadă el a ob­
ţinut dc la ocrotitorii săi bani şi
mari cantităţi dc armament printre
care avioanele folosite în prezent îm­
potriva satelor şi oraşelor paşnice din
nordul Katangăi. Trebuie să vie în
cele din urmă ziua cînd ţărilor care
furnizează armament lui Chombe, gu­
vernelor acelor ţări Ii se va spune un
„NU“ Uotărît. Am sperat că lucrul a-
cesta îl va face O.N.U., dar această
organizaţie s-a situat pe poziţia unui
observator pasiv, atitudine care con­
vine clicii lui Chombe şi mercenarilor
săi străini“.
Deşi guvernul central al Republicii
Congo a cerut Organizaţiei Naţiunilor
Unite să intervină şi să pună capăt
atacurilor piratereşti ale aviaţiei lui
Chombe, O.N.U. se mărgineşte deo­
camdată la acordarea de ajutor celor
care au avut de suferit dc pe urma
bombardamentului.
Reprezentantul O.N.U. explică a-
cest fapt prin aceea că situaţia ar fi,
chipurile, „neclară“. Ceea ce, de a't-
fel, pe Chombe îl satisface cum nu
se poate mai bine.
=838=
Simboluri
Fiecare (ară are un oraş, un mo­
nument. care-i sînt în fata lumii sim­
bol sau carte de vizită. Cînd spui
turnul Eiffel înţelegi Franţa, cînd
spui Veneţia parcă auzi canţoneta ita­
liană, după cum imaginea însoritului
Egipt îţi lăsare cînd priveşti fotogra­
fia piramidelor.
De obicei, popoarele se mîndresc cu
locurile şi monumentele acestea.
Nu ştim dacă şi americanii se mîn­
dresc cu vechile clădiri monumentala
— universităţile din sud.
In universităţile acestea, reprezen­
tanţii civilizaţiei locale sar cu bite şi
pistoale ca să curme o „groaznică ne­
dreptate socială“; pătrunderea în co­
legiile universităţilor1 a tinerilor ne­
gri. Do cc să profaneze aceştia prm
simpla lor prezenţă băncile şcolii? De
ce să jignească prin pigmentul prea
—pamflet—
puternic al pielii privirile albilor?
Statele Unite se laudă lumii cu sta­
tuia libertăţii. Şi oricît ironizează oa­
menii înaintaţi acest monument al li­
nei libertăţi de mult încătuşate, ame­
ricanul mai simte totuşi o tresărire de
speranţă cînd vede aprinzîndti-se sca­
ra torţa din mina monumentului colos.
Dar torţa aceasta uriaşă, lumina
ci de mii şi mii de kilowaţi a fost
acum umbrită. Umbrită dc o simplă
crucile Klu-Klux-Klan-ului, anunţînd
americanului de rînd că ţara tuturor
libertăţilor e în primul rînd ţara li­
bertăţilor de a ucide, de a umili, de
a înjosi omul.
Şi un nou simbol s-a ridicat, în
ciuda încercărilor disperate pe caro
le-au făcut unii ca să-l acopere. Cînd
spui universităţi — spui America.
Spui segregaţie rasială. Spui lipsă dc
libertate, spui rasism.
Lumea întreagă a protestat cu in­
dignare împotriva recentelor manifes­
tări rasiste în universităţi. Protestul
a fost atît de puternic incit pînă şi
să intervină.
...Orice ţară, orice parte a lumii,
are un simbol, o carte de vizită. Dacă
arăţi unui om o piramidă, o să spună:
Egipt. Dacă-i cinţi Marsseilleza, o să
spună; Franţa.
Poţi fi sigur astăzi că dacă spin
cuiva aceste două cuvinte — univer­
sităţi americane — omul o să înţe­
leagă: Statele Unite ale Americii.
Fiindcă rasismul, inegalitatea, lip­
sa de drepturi sînt acum sinonime
cu modul de viaţă american.
T. POENARU