Page 56 - 1962-11

} Km/* sio ar» D î 'as
Wi m lsucialismiir
M Muncitorii fabricii de
Anul XIV. Nr. 2456
Sfîrşitul anului să ne găsească cu planul
depăşit ia toţi indicii!
îndeplinirea planului —
easssă. a întregului ©ufeetir
Cei care cunosc în trep rin d e ­
re a n o astră îşi am in tesc că în
u rm ă cu num ai doi an i a c tiv ita ­
tea ei fin an c iară e ra n esatisfă­
cătoare. Preţul de cost era rid i­
cat, planul de producţie nu se
realiza ritm ic.
T oate acestea au răm as de do­
m eniul trecutului. A stăzi, cind
se cunosc rezultatele m uncii pe
prim ele zece luni ale anului, pu ­
tem spune că am încheiat un
bilan ţ rodnic. Planul producţiei
globale a fost îndeplinit în p ro ­
p o r ţie de 108 la su tă , i a r a l p r o ­ zece luni de activitate, calitatea
ducţiei m arfă în proporţie de
103 la sută. Şirul re a liz ă rilo r pe
prim ele zece luni nu se term in ă
aici. în d ep lin irea şi depăşirea
sarcinii anuale de reducere a
p re ţu lu i de cost, cu două luni m ai
devrem e, este strîns legată de
realizarea pianului de creştere a
productivităţii m uncii în p ro p o r­
ţie de 105,8 la su tă. Am c o n c e n ­
tra t în cîteva cifre rezultatele
m uncii întregului colectiv. A ceas­
ta în să nu este deajuns. E nece­
sa r să arătăm căile p rin care
el a dobîndit aceste rezultate.
C reşterea rolului şi com peten­
ţei organizaţiei d e’ p a rtid în
conducerea a c tiv ităţii politice şi
econom ice, este principalul fa c­
to r care a d eterm in at succesele
noastre. îm bunătăţirea calităţii
produselor, de exem plu, a con­
stitu it obiectul a două adunări
generale a com uniştilor, unde
s-a analizat m ultilateral factorii
ce d eterm in ă în tr-u n fel sau al­
tul calitatea. M ăsurile propuse
cu p rileju l ac esto r analize au
fo st oportune şi eficace. Aşa bu­
n ăo ară am intim că a fost fă ­
cută o nouă reorganizare a p ro ­
cesului de producţie.
P rin am p lasarea şi co n cen tra­
rea utilajelor după necesităţile
fluxului tehnologic, spaţiul de
producţie a fo st folosit m ai ju­
dicios. In acelaşi tim p re o rg an i­
zarea a dat posibilitatea in sti­
tuirii controlului de calitate pe
faze de operaţiuni, adică în flux
tehnologic. La îm bunătăţirea ca­
lităţii produselor noastre a con­
trib uit m ult d o tarea în tre p rin ­
d erii cu d o u ă m aşin i electrice
de călcat. P rev ăzu te cu re z is te n ­
ţe electrice, m aşinile asigură o
întindere bună a firului de lînă
şi a înobilăril pieilor.
C onducerea în trep rin d erii s-a
o rien tat şi spre folosirea chib­
zuită a fondurilor de m ică m eca­
nizare. G ăsind necesară şi efica­
ce confecţionarea a două dula­
puri pentru întinderea şi usca­
rea pieilor s-a apelat la aceste
fonduri. D ulapurile au fo st con­
fecţionate şi recent au in tra t
în ex p lo atare. R ezultatele, au
în tr e c u t cu m u lt a ş te p tă rile . A-
ceastă m etodă, pe lîngă faptul
că determ ină o creştere sim ţi­
to are a productiv ităţii muncii,
sporeşte randam entul pieilor la
îndemn spre noi
realizări
C olectivul sectorului l.G.O.
Z latna depune eforturi sporite
pentru în d ep lin irea planului a-
nual în ain te de term en. Roadele
activităţii au început să se vadă.
A stfel, planul de producţie pe
prim ele zece luni ale anului a
fo st dep ăşit la toţi indicii. De
asem enea to ate im obilele ad ­
m in is tra te de l.G.O. sîn t p re g ă ­
tite p e n tru ia rn ă . Au fo s t r e p a ­
ra te acoperişurile, s-au înlocuit
burlanele şi jg h iab u rile defecte,
s-au re p a ra t coşurile, ferestrele
etc. In ultim ul tim p a fost re ­
vizuită şi pusă la punct cen trala
term ică. S-au ev id en ţiat în mod
deosebit tinichigiul Ş tefan Calo-
vici, in stalato ru l N icolae Boţoa-
gă, dulgherul Ş te fan Paul- şi alţii.
AUREL PERŢA
corespondent
Ilum inat fluorescent
Prin grija întreprinderii de
g o sp o d ărie o ră şe n e a sc ă din Cu-
g ir s-au te rm in a t cu cîtv a tim p
în urm ă lucrările de in tro d u ­
cere a ilum in atu lu i public cu
tuburi fluorescente. Pe străzile
noului c a rtier de blocuri, s-au
executat astfel lucrări de in tro ­
ducerea ilum inatului fluorescent
în lu n g im e t o t a l ă d e oca. 1,5 km .
Slmbătă 17 noiembrie 1962
prelucrare. D upă calculele fă ­
cute, num ai pe seam a sp o ririi
randam entului pieilor, se reali­
zează anual econom ii de 120.000
lei. T o to d a tă se îm b u n ătăţeşte
calitatea pieilor, p rin uniform i­
zare şi finisare. Mai subliniem
faptul că to t din fondurile de
m ică m ecanizare s-a realizat o
bandă m ecanică pentru tra n s­
portul pieilor de la p arter la
etaj.
Am am in tit num ai cîteva din
m ăsurile ce au făcut ca după
produselor să fie m ult îm bună­
tăţită. La tnobilări pe blană,
fa ţă de procentul planificat de
65 la s u tă c a lita te a I, s-a r e a ­
liz a t 70 la s u tă , ia r la m o b ilă ­
rile pe derm ă, f a ţă de 55 la sută,
p la n c a lita te a I, s -a o b ţin u t
59 la su tă.
Am d at m ai sus cîteva exem ple
de .introducere a tehnicii noi.
P en tru a stă p în i cu p ricep ere a-
ceastă tehnică în cadrul în tre­
prinderii funcţionează un curs
de ridicare a calificării la care
sîn t înscrişi 86 de m uncitori.
Lecţiile teoretice sîn t urm ate de
dem onstraţii practice.
O a ltă p roblem ă care a s ta t în
a te n ţia colectivului a fo st rit­
m icitatea realizării planului de
producţie, ev itarea m uncii în
asalt. In luna ianuarie s-a reali­
zat în p rim a decadă num ai 6 la
sută din plan, în decada a doua
30 la su tă şi în u ltim a d ec ad ă a
lu n ii 64 la su tă ; în p re z e n t s itu a ­
ţia e cu totul alta. A proviziona­
re a din tim p cu m a te rie p rim ă
şi m ateriale, evitarea golurilor
de producţie prin reorganiza­
re a activ ităţii şi îm b u n ătăţirea
procesului tehnologic şi-au spus
din plin cuvîntul. F ăcînd o m e­
die a ritm ic ită ţii îndeplinirii
planului pe cele zece luni, ea se
prezintă astfel: în decada întîi —
2-9 la şu tă , d e c a d a a d o u a — 32 la
s u tă şi în d e c a d a a tre ia — 39
la sută. De re m a rca t că în luna
noiem brie planul prim ei deca­
de s-a re a liz a t cu tre i zile m ai
devrem e.
Faptul că am vorbit num ai de
lucruri bune nu înseam nă că în
m unca colectivului nostru nu
sîn t şi deficienţe. Mai avem m ul­
te de făcut în direcţia evitării
cheltuielilor de penalizare, ca'
urm are a nerespectării contrac­
telo r în cheiate. Nici In p ro b le­
m a m işcării de inovaţii şi ra ­
ţionalizări n-am făcut totul. S -ar
putea face m ulte în direcţia îm ­
bun ătăţirii condiţiilor de m uncă
a oam enilor.
C om itetul de p artid îm preună
cu co n d u cerea teh n ico -ad m in is-
trativ ă, întregul colectiv, e ho-
tă rît să înlăture aceste deficien­
ţe, să-şi îndeplinească integral
sarcinile de producţie pe anul
în curs cu 5 zile m ai devrem e.
ir
E ste m eritul întregului colec­
tiv că în prezent m arca în tre ­
p rinderii „V idra“ din O răştie
este cunoscută şi ap reciată to t
m ai m ult în ţa ră şi peste h o ­
tare. C ontinua îm bunătăţire a
produselor n o astre face ca ele
să rivalizeze cu succes p ro d u ­
sele sim ilare pe p ia ţa m ondială.
IOAN OLARU
directorul I.I.S. „Vidra“
Orăştie
Blocuri elegante,
cu o linie moder­
nă s-au înălţat pe
străzile oraşului
muncitoresc din
Hunedoara.
In fotografie: as­
pect al noilor
blocuri de locu­
inţe din piaţa
club-cinema.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA!
Plecarea din Capitală
a delegaţiei
Sovietului Suprem
al U.R.S.S.
V ineri la am iază a p ă ră sit C a­
p ita la delegaţia Sovietului Su­
p re m al U.R.S.S., care la in v ita ­
ţia M arii A dunări N aţionale a
vizitat ţa ra noastră.
La plecare, pe aeroportul Bă-
neasa, au fost prezenţi tovarăşii
Ş tefan Voitec, p reşed in tele M arii
A d u n ări N a ţio n ale , A nton Moi-
sescu, v ic e p re şe d in te al M.A.N.,
m em bri ai Consiliului de S tat,
Pom piliu M acovei, ad ju n ct al m i­
nistrului afacerilor externe, p re­
şedinţi şi vicepreşedinţi ai co­
m isiilo r p e r m a n e n te ale M.A.N.,
deputaţi, reprezentanţi ai Con­
siliului g e n e ra l A.K.L.U.S. şi ai
organizaţiilor de stat, oam eni ai
m uncii din în trep rin d eri.
Au fo s t de f a ţ ă I. K . J e g a lin ,
am basadorul U niunii Sovietice
în R.P. R om înă şi m em bri ai
am basadei.
T ovarăşul Ş tefan Voitec, p re ­
şedintele M arii A dunări N aţio­
nale a urat drum bun m em brilor
delegaţiei.
A m ulţum it G rigore Ivanovici
Kozlov, m em bru al Com isiei
C en trale de R evizie a P.C.U.S.,
p reşed in tele Sovietului de De­
putaţi din regiunea Leningrad.
Un grup de pionieri a oferit
buchete de flori m em brilor de­
legaţiei.
(A gerpres)
Ştirile zilei
Noi propuneri de inovaţii
l In ultima perioadă la cabinetul tehnic al exploatării Uzina de propa- 1^
f rare din Gurabarza, raionul Brad, au fost înregistrate noi inovaţii şi rgţio-1
' nalizări în producţie. Printre cele mai eficiente inovaţii amintim : „Dispozi- )
1tiv de ridicare şi transport a rotoarelor celulelor de flotaţie“, „Fierăstrău «ne- ] Teiuş, în d ru m at în d eap ro ap e de
j canic circular, adaptat la strung", „Reducerea pierderilor de concentrate la i
1 prelucrarea minereurilor bogate“, „Prelungirea duratei de funcţionare a re- 3
( tortelor de distilare a amalgamului“, „înlocuirea schelelor din lemn cu su- j
[ porţi direct spre dig la decantorul „Rovina". ’
[ !n ultima şedinţă a comisiei pentru invenţii şi inovaţii au fost ap ro -!
1bate pentru aplicare două raţionalizări: „înlocuirea conductei de 1,5 ţoii de la!
I recipienţii de vid al filtrelor de la fio taţii cu conducte de 3 ţoii şi asambla- j evidenţiat în m od deosebit b ri­
j rea unei supape de cauciuc la evacuare“ şi „Formă pentru vulcanizarea gar- j
‘ niturilor din cauciuc la pompele de tulbureală de 4 ţoii“.
Cei doi autori ai acestor raţionalizări Teodor Sim şi loan Ometa au'j
fost recompensaţi cu suma de 600 lei şi respectiv 729,60 lei.
A c ţiu n i
g o s p o d ă re ş ti
Buna gospodărire şi înfrumuseţare
a oraşului, constituie o preocupare
permanentă pentru deputaţii şi cetăţenii
din oraşul Haţeg.
Printre cele mai importante realizări
se numără amenajarea şi întreţinerea
zonelor verzi, plantarea a 15.090 ar­
bori ornamentali, flori şi altele.
Cele mai bune rezultate în mobili­
zarea cetăţenilor la aceste acţiuni le-au valoare s-a ridicat la 8.550 lei,
obţinut deputaţii sfatului popular oră­
şenesc Petru C-rişovan, din circum­
scripţia electorală nr. 1, Szabo Carol
din circumscripţia electorală nr. 14,
Elisabeta Doboi din circumscripţia elec­
torală nr. 31 şi Ion Gabroveanu din
circumscripţia electorală nr. 7.
4 pagini 20 bani
zm ~
J O contribuţie p reţioasă în a-
-j
MI FIAI SUSAN 1
corespondent 1
Difuzarea eărfii
Sa 5©euS de muirceă
In ultimul tim p lucrătorii ăin
librării organizează tot mai dese
acţiuni de difuzare a cărţii la
locul de muncă. In întreprin­
deri şi uzine ştandurile organi­
zate se bucură de interes din
partea muncitorilor. Librăria ăin
Călan, de pildă, a difuzat la u-
zina „Victoria'1, cu plata în rate,
peste 1.250 de volume a căror
cea din Hunedoara, la Combina­
tul siderurgic, peste 1.500 volu­
me, în valoare de 10.930 lei. La
U.R.U.M. Petroşani şi la fabrica
Viscoza“ din Lupe’ni în cîteva
ore s-au difuzat 1.100 volume
în valoare de aproape 8.000 lei.
ION RUSTICIANU
corespondent
Iniţiativaeste îmbrăţişată
de tot mai mulţi muncitori
M
intîmpină aceeaşi stră­ vansate de muncă în
w dffA ussfatrsM i tricotaje „Sebeşul‘ au danie. Numărul mun­ cadrul celor 6 cursuri
citorilor care dau nu­ de ridicare a califi­
® Prin valorificarea rezerve­ pornit iniţiativa de a mai produse de cali­ cării profesionale. In­
lor interne vom reduce preţul de da numai produse de tatea I este mereu ginerii, tehnicienii şi
cost al lucrărilor agricole calitatea I prin luna mai mare. In luna maiştrii au devenit în
aprilie a acestui an. august, de pildă, erau acest timp profesori la
o Cum instruim şi educăm Mulţi s-au angajat a- 110 muncitoare care şcoala fabricii, la
tineretul şcolar. iunci, în consfătuirea şcoala calităţii. Teo­
de producţie lărgită. se mândreau că din retic şi practic demon­
(pag. 2-a) să-şi sporească efor­ mîinile lor ies numai strau cum se pot ob­
o Un valoros schimb de pă­ turile pentru îmbună­ produse de primă ca­ ţine produse de cea
reri pe baza căruia s-au des­ tăţirea continuă a ca­ litate. Astăzi sînt 250. mai bună calitate. In
prins învăţăminte lităţii produselor. ,flre- De 250 de ori pe zi sprijinul strădaniei
o Gu faţa spre public buie să muncim în aşa acelaşi raport: „Nu­ pentru frumos şi bun
fel, au spus ci, incit mai produse de cali­ au venit şi cele 2S
(pag. 3-a) să ne mândrim cu tatea / “. de conferinţe tehnice
produsele noastre. A - în acest an. Muncito­
cest lucru va face ca Alături de nume cu­ rii cu mai multă expe­
oamenii muncii să noscute pentru produ­ rienţă ajutau pe cei mai
prefere şi să caute se de calitatea I, cum tineri să se deprindă
tricotajele ce se fa­ sini María Topîrcea- cu alegerea bumbacu­
brică la noi“. nu, Kast Maria, Eli­ lui, cu mînuirca şi
sabeta Groza, Ana întreţinerea atentă a
Holărîrea a devenit Pleacă, Letiţia Ră­ maşinilor, exploatarea
faptă. In secţii, mun­ ceau, Carolina Tincit, lor raţională.
citorii au început să Silvia Roşu au apă­
fie mai exigenţi faţă rut multe nume noi; In consfătuirile de
de ei înşişi. Tot mai Elena Oancea, Paras- producţie, în şedinţele
mulţi dintre ei au chiva Similic, Paras- de sindicat şi U.'I .M.,
devenit controlori de chiva Oltean, Eleo­ problema calităţii s-a
calitate ai propriilor nora Doinea, Ana M i- discutat de nenumăra­
lucrări. In secţia de­ hai, Elena Burţa, sînt te ori. Tot aici s-au
pănat se poale vedea numai cîteva dintre a- discutat şi s-au stabi­
la fiecare om ce su­ cestca. In total, pînă lit măsuri de ajuto­
praveghează mersul în prezent sînt 250 rare a celor ce se
maşinilor grijă pentru de muncitoare a că­ străduiesc să dea nu­
ca bobinele să fie nu­ ror nume este legat mai produse de cali­
mai de calitatea I, inseparabil de noţiu­ tatea 1. Numărul a-
să nu existe fire rup­ nea „Calitatea 1“. 140 cestora este din zi în
te sau cu noduri, ma­ de nume sînt mai de zi mai marc. Iniţiati­
şina să nu dapene curînd trecute în evi­ va nu mai aparţine
larg, deoarece acest denţa acestui detaşa­ numai unui grup de
lucru ar face ca trico­ ment de luptă pentru muncitori înaintaţi, co­
tul să nu fie uniform. cea mai bună calitate. muniştilor. Ea este a-
cum iniţiativa unui
La secţia circulare, Drumul spre acest larg colectiv de mun­
atenţia cu care se titlu de onoare a fost citori şi nu va trece
manevrează maşinile, străbătut prin muncă mult pînă cind în fa­
grija ca bumbacul să brică nu va mai fi
nu se amesteca sau şi învăţătur㦠In o- nici un muncitor în
Ca în tricotaje să nu rele libere, mai bine afara acestei iniţia­
apară găuri, aduc a- de 300 de muncitori tive valoroase. Din
cclaşi rezultat. Majo­ şi muncitoare au mîinile fiecărui mun­
ritatea lucrătoarelor citor vor ieşi mimai
dau numai produse de schimbat mânuirea ma­ produse de calitatea I.
calitatea I. Mergînd şinilor cu mînuirca
mai departe prin sec­ creionului, a caietelor D. CRICOVEANU
ţiile încheiat, vopsito- şi a cărţilor şi re­
rie, forme, finisai, te vistelor de specialitate.
Luni de zile în şir
au studiat metodele a-
Alenfie sporită executării
arăiurilor adinei de toamnă!
Şi copiii au grijile lor. Corespondentul nostru, tov. Gavrilă tinuu lucrările făcute de ei. La Ha--
— Eu am mîncat, rn-ani săturat. Torok ne informează că la gospodă­ ţeg, dc pildă, pînă în 15 noiembrie s-au
Şi ştii ce bună a fost mîncarea ? Nici riile agricole colective din satele Tîm- efectuat arături de toamnă pe 108 ha.
nu gîndeşti! Foarte bună ! Hai, mănîn- pa şi Petreni (ambele pe raza comunei din cele 180 planificate, la Rîu Bărbat
că şi t u ! Eşti prietenul meu — Băcia — oraşul regional Deva) planul la pe 160 ha. din 220 cîte vor fi însă-
arăturile adinei dc toamnă a fost rea­ mînţate în primăvară, iar la Peşteana
Ursulache! lizat şi Demsuş (comuna Demsuş) pe 310
ha. din cele 465 cîte sînt prevăzute în
Angajamentul anual După ce au terminat semănatul griu­ plan.
a fost îndeplinit lui, orzului şi secarei furajere (230 ha.),
colectiviştii din Tîmpa şi Petreni, spri­ Sub nivelul posibilităţilor
D esfăşurînd larg întrecerea so­ jiniţi de mecanizatorii S.M.T.-ului din
cialistă, colectivul depoului C.F.R. Orăştie au trecut cu toate forţele Ia La gospodăria agricolă de stat din
executarea arăturilor adinei. Folosind Bîrcea trebuie executate în toamna a-
organizaţia de p artid , a reuşit tractoarele şi utilajele de care dispun ceasta arături adinei pe 593 ha. Pentru
să realizeze p în ă în prezent peste Ia întreaga lor capacitate, ei au reu­ efectuarea acestei lucrări aici există su­
350.000 lei econom ii la p re ţu l şit ca într-un timp scurt să execute a- ficiente forţe şi un însemnat număr
de cost. In felul acesta, şi-a de­ ceastă lucrare pe 70 şi respectiv 80 de tractoare. Cu toate acestea însă,
p ă ş it cu 1 0 0 .0 0 0 lei a n g a ja m e n ­ ha. Cea mai de seamă contribuţie Ia pînă ieri n-au fost făcute arături decît
tul anual. efectuarea acestei lucrări a adus-o pe 360 ha. ceea ce reprezintă doar 60
tractoristul Laslău Ludovic care, pc
lingă faptul că a muncit fără între­ Ia sută din suprafaţa planificată. Rea­
ceste realizări au adus-o m eca­ rupere, a făcut numai arătură de ca­ lizările de pînă acum sînt sub nivelul
nicii şi fochişiii. Ei au econom i­ litate. posibilităţilor datorită îndeosebi faptu­
sit 2.773 to n e com b u stib il co n ­ lui că aici n-au fost îndeajuns de chib­
venţional şi au rem o rcat peste Tjîerită evidenţiat şi iaptul că pen­ zuit folosite tractoarele. In multe din
320 tre n u ri cu su p ra to n a j. S-au tru a spori fertilitatea terenului, colec­
tiviştii din satele amintite au trans­ zile tractoarele au executat numai cîte
găzile de locom otivă conduse de portat şi încorporat în sol, o dată cu 2 ha. de arături fiecare, faţă de cel
com uniştii Aurel Baidoc, lacob arătura,, peste 460 tone gunoi de grajd. puţin 3 ha. cît prevede vîîeza zilnică
Oţoi, G rigore M edrea şi loan de lucru (? !)
Păcuraru, echipele com plexe de Ogor de îoarrmă
re p a ra ţii conduse de Nicolae Nici îri ceea ce priveşte fertilizarea
îvan, T ra ia n Suciu şi Sim ion pe mari suprafeţe solului nu se stă prea bine la G A S.:
Popa. Bîrcea. S-au transportat pînă acum
Atenţie cuvenită executării arăiurilor doar 1600 foiie bălegar de grajd deşt
V. STREMŢAN de toamnă acordă şi colectiviştii din gospodăria deţinea mari cantităţi de
corespondent Haţeg, din Rîu Bărbat şi cei din uni­ asemenea îngrăşăminte.
tăţile aparţinătoare comunei Demsuş.
Timpul este înaintat. Se impune deci
Dîrid îndrumări cu privire la folosi­ să fie mobilizate toate forţele Ia lucru,
rea întregii capacităţi de lucru a trac­ să se treacă de îndată la organizarea
toarelor, cadrele de specialitate din lucrului în două schimburi, astfel îneît
aceste gospodării au stat mereu în mij­ în cel mult 2-3 zile să fie arată şi
locul tractoriştilor supraveghind con­ restul suprafeţei.
O eoieeii&iită| i tooarăytle,ei
S Fila calendarului indică ju- tente şi hrăidri raţionale, puii turor îngrijitoarelor care o 3
i m ătatea lunii noiembrie. Anauul ajuns In greutate de peste
1 se apropie cu paşi repezi d75e0—800 grame cind nu aveau întreabă, cum să-şi organizeze ;ij
•n sfirşit. In biroul contabilităţii nici măcar două luni, (matul şi cum să-şi desfăşoare munca. x
;)• de la G.A.C. „Dr. Petru Gro- l-au început la 5 luni, iar pro­ Tovarăşele ei de muncă îi pre-
w, za“ din Orăştie, două tinere, centul de m ortalitate a păsări­ ţw esc aşa cum se cuvine sfa- iii,
ţi* sub supravegherea atentă a turile, le aplică întocmai in j(i
;() comunistei Elisabeta Caraşcă,
lor a fost de num.ai 7 la sută practică. Nu-i de mirare deci vţ
operează în registre pregătind că acum şi Maria Radovici, şi
bilanţul unui an rodnic. La fie­ Eleonora Boancă, şi Maria Chi- V.
care capitol. sînt înregistrate rilă, Cornelia Koloji sau Maria |ţ
veniturile obţinute de gospo­ K ast s în t. fruntaşe, obţinând 'ji
dărie, care depăşesc cifrele rezultate to t a tît de bune ca î):
planificate la începutul acestui şi Letiţia Boldor. *]!
an. Din acte rezultă că cele Rúcesele obţinute pînă acum !1
& mai mari depăşiri au fost rea­ de către colectiviştii din O- »
lizate din creşterea animalelor răştie în creşterea păsărilor se
şi a păsărilor. Numai de la fer-
Ia reflectă continuu în dezvolta- y-
ţ
rea acestei ramuri, cit şi în ii!
ty ma de păsări, colectiviştii au
creşterea; veniturilor gospodă- Jţs
i(( obţinut pînă acum venituri bă-
Hei. Letiţia Boldor, împreună
nesti care însumează 102.015
cu toate celelalte tovarăşe ale *.!
lei. Cum s-a realizat acest lu-
ei de la ferma de păsări mun- i\[
*)! cru? La această întrebare iţi
cesc cu hotărîre. Şi-munca lor ji
ii* răspund la fel, atît tovarăşii
este ăin plin răsplătită. De x
jfi din conducerea gospodăriei,
cind. lucrează in gospodărie, f-
cit şi fiecare colectivist în
Letiţia Boldor şi-a term inat ir.
% parte: — Avem oameni harnici,
construcţia casei, şi-a cumpă- jfi
i)t cu dragoste pentru munca dc
rat aragaz şi multe alte lucruri
!(1 creştere a păsărilor.
de uz gospodăresc. Dar parcă }•
<i Printre harnicele colectiviste
numai ea? Maria Radovici, E- i)t
ţ • care muncesc la fermă se află
leonora Boancă sau Maria K ast
iiij şi comunista Letiţia Boldor.
jil Ea lucrează aici din anul 1961, faţă de 15—16 la sută cit este trăiesc acum mai bine, se im-
ţi* de atunci de cind gospodăria admis.
iţ a început să se ocupe de creş- bracă mai bine, pot să-şi în-
•t terea păsărilor. Ii place această Dar, Letiţia Boldor nu se
‘ muncă, lucru reieşit din felul mulţumeşte ca numai ea să făptm ască dorinţe la care în W.
obţină rezultate bune în în­
grijirea păsărilor. Tinerele lu­ trecut nici mi îndrăzneau mă- !iţ
car să se glndească. Munca or- :'ţ
cum îngrijeşte ea păsările pe crătoare de la fermă găsesc ganizată şi plină de răspun-
care le are în primire, precum oricînă din partea Letiţiei Bol­
dere, grija faţă dc avuţia ob- w,
şi din rezultatele bune obţinute dor o îndrumare calificată pri­ jiştească fac să crească continuu
de la ele. In acest an, de pil­ vind îngrijirea şi hrănirea p ă ­
producţia, veniturile şi bună-
starea colectiviştilor.
dă, datorită miei îngrijiri a- sărilor. Ea explică cu drag iu ­
V. PÎT A N Sf-