Page 57 - 1962-11

Nr. 2456 '
Un valoros schimb de
eăryia s-au desprins învăţăminte
Adunarea de dare de seamă şi ale­
geri a organizaţiei de bază din gospo­
dăria colectivă din comuna Miercurea,
raionul Sebeş, se poate spune pe drept
euvînt că a fost bine pregătită şi ea
s-a desfăşurat la un nivel destul de
ridicat. Din darea de seamă care a cu­
prins fapte luate din viaţă, din cuvîn-
tul bogat în argumente al participanţi­
lor la discuţii, cei peste 90 de membri
şi candidaţi de partid care au fost pre­
zenţi la această adunare au avut multe
de învăţat.
In discuţia
comunisiilor — cele mai
importante probleme
Una din principalele probleme dez­
bătută cu acest prilej a fost aceea a
întăririi economico-organizatorice a
gospodăriei colective. Adunarea gene­
rală şi-a propus în mod deosebit să
analizeze ce a făcut în aceaşfă direcţie
organizaţia de partid.
Gospodăria din Miercurea, merge pe
drumul unei continue înfloriri. In cursul
acestui an, deşi condiţiile de climă n-au
fost destul de favorabile, colectiviştii
au reuşit să-şi depăşească în unele pri­
vinţe propriile lor planuri. La cultura
cartofilor, s-a realizat o producţie me­
die de 23.000 kg. la ha. în loc de 18.000
kg. cât iniţial se planificase, la sfeclă
furajeră — 30.000 kg. în loc de 25.000
kg. etc. La producţia de gnu de toam­
nă s-a realizat, de asemenea, o pro­
ducţie medie de 1.870 kg., la orz de
toamnă 1.940 kg., la sfeclă de zahăr
22.000 kg. la ha. De pe suprafaţa de
13 ha. viţă de vie s-a planificai să se
realizeze o producţie de 65.000 kg. stru­
guri şi s-a obţinut o producţie de peste
84.000 kg.
O largă dezvoltare a luat sectorul
zootehnic, realizîndu-se şi o creştere
simţitoare a producţiei de carne şi lapte. ţie, repartizînd comuniştilor care lucrea­
Fondul de bază al gospodăriei a
ajuns în acest an la suma de peste
2.250.000 lei.
In obţinerea acestor realizări, un
mare rol l-a avut organizaţia de bază
P.M.R.
In această direcţie, darea de seamă
şi participanţii Ia discuţii au subliniat
cîteva aspecte din munca desfăşurată
de către organizaţia de bază. In pri­
mul rînd s-a apreciat că organizaţia de
bază îşi exercită cu competenţă rolul
de conducător politic al colectiviştilor,
anfrenîndu-i şi mobilizîndu-i pe aceştia
în lupta pentru continua dezvoltare a
gospodăriei. In adunările generale ale
organizaţiei de bază au fost discutate,
pe baza unor planuri întocmite cu chib­
zuinţă, diferite probleme cu privire la
întărirea gospodăriei, la dezvoltarea
ramurilor de producţie, propunîndo-se
consiliului de conducere măsuri con­
crete în vederea obţinerii unor noi suc­
cese. Gopşiliul de conducere şi-a însuşit
propunerile făcute de către adunarea
generală a organizaţiei cu privire la
dezvoltarea sectorului zootehnic, creşte­
rea suprafeţelor însămînţate cu grîu,
porumb, aplicarea unor reguli agroteh­
nice etc. Organizaţia de partid, ve­
ghind la respectarea democraţiei inter­
ne, a recomandat în acelaşi timp ca
asemenea propuneri să fie puse în dis­
cuţia adunării generale a colectivişti­
lor. La propunerea biroului organiza­
ţiei de bază, consiliul de conducere al
gospodăriei a trecut la reorganizarea
brigăzilor şi echipelor. Biroul organi­
zaţiei de bază a avut grijă ca în brigăzi
şi echipe, să recomande pentru a lucra
membri şi candidaţi de partid, cu sco­
pul de a se întări astfel şi mai mult
legătura organizaţiei de partid cu ma­
sele, controlul şi îndrumarea de către
organizaţia de partid. După ce acest
lucru a fost terminat s-a trecut la exe­
cutarea muncilor agricole. La însămîn-
ţări, organizaţia de bază a îndrumat
consiliul de conducere să ia măsuri
pentru fertilizarea solului, pentru asi­
gurarea seminţei din soiuri de mare
productivitate, pentru executarea lucră­
rilor la timpul optim etc. Organizaţia
de bază a analizat rezultatul muncii
depuse în această direcţie înfr-una din
şedinţele sale. In perioada de întreţi­
nere a culturilor, gospodăria nu s-a
Cîntec de la Certej
Gantina E.M. Gertej transportă apa potabilă de la o dis­
tanţă de aproape o jumătate de km. Gonducerea exploa­
tării nu şi-a îndeplinit promisiunea prevăzută în contrac­
tele colective, de a construi în apropierea cantinei o fîn-
tînă cu pompă.
Izvoraş cu apă. lină,
L a C ertej lingă can tin ă
B ine-ar îi de-ai răsări,
O am enii i-ai răcori.
Vin m inerii la nrîncare,
Apa-i cald ă p rin pah are ;
P ro asp ă tă nici n-are cum
C -a făcut un ceas pe drum .
Că fîntîna-i depărtată,
Nu se Iasă-apropiată,
C um d e n u ?. S - a r fi lă s a t,
„SFATUL MEDICULUI"
D acă aveţi o d an tu ră p u tern ic ă şi vreţi s-o p uneţi la-n cer-
care, ad resaţi-v ă bufetului „E x p res“ din Deva, care serveşte din
Sşînâ în c în d re n u m ite le c h if le t a r i .
l uitaţi însă... num ai dacă aveţi o d a n tu ră puternică.
păreri pe baia
dovedit că poate face. faţă lucrărilor ce­
rute, neexistînd suficiente braţe de mun­
că. Biroul organizaţiei de bază, ţinînd
cont de asemenea greutăţi, a propus
consiliului de conducere să ceară spri­
jinul staţiunii de maşini şi tractoare
pentru a se executa lucrările mecani­
zat. Lucrînd în acest fel, întreţinerea
culturilor s-a făcut la timpul optim şi
în cele mai bune condiţiuni. A venit
timpul recoltatului. Nu trebuia să se
piardă nici o zi fără rost. Şi de aceas­
tă dată biroul a dovedit iniţiativă. Pe
baza consultării cadrelor de specialita­
te, a făcut propunerea ca în campania
de recoltare să 'fie mobilizate toate for­ ţeleagă mai bine politica partidului şi
ţele. îndată după recoltat s-a eliberat
terenul, şi s-au executat arăturile adinei tru îndeplinirea în mod neabătut a
de vară.
Astfel, s-a reuşit să se obţină produc­
ţii destul de mari la grîu.
Destul de frumoasă a fost şi produc­
ţia de porumb.
Pe lotul „5.000“, a spus tov. loan
Albu, ceea ce ne-am prevăzut am şi
Adunări de dări de seamă
şi alegeri în organizaţiile
de p&rfid de la safe
realizat. Să tragem învăţăminte şi în
anul ce vine să ne prevedem să obţi­
nem o asemenea producţie de pe o su­
prafaţă şi mai mare.
O muncă bine organizată, a arătat tov.
Maria Lungu, s-a desfăşurat în grădina
de legume şi zarzavaturi. Veniturile
aduse pînă acum' gospodăriei de gră­
dină se ridică la suma de 253.493 Iei.
Biroul organizaţiei de bază şi-a adus
o mare contribuţie în buna organizare
şi desfăşurare a lucrărilor de construc­
ză în acest sector sarcini concrete, a
căror îndeplinire a şi fost apoi contro­
lată cu multă răspundere. In acest an,
gospodăria a reuşit să construiască un
grajd pentru 140 capete tineret bovin,
o hală pentru 1.000 păsări, o materni­
tate pentru 40 capete scroafe, o hală
pentru moară şi selector şi alte con­
strucţii.
Să ne ocupăm cu g rijă
de continua creştere
a conştiinţei
tuturor colectiviştilor
O preocupare de scamă a organiza­
ţiei de bază a fost şi aceea de educare
a colectiviştilor în spiritul disciplinei, tov. Aur Nistor, secretar al Gomifetu-
a respectului reciproc, a atitudinii noi
faţă de muncă.
Tovarăşului loan Ogneru, i s-a încre­
dinţat sarcina de brigadier. Inţelegînd
însă în mod greşit îndeplinirea obliga­
ţiilor ce Ie avea ca. brigadier, el s-a
apucat să facă „ordine“ folosind me­
tode nejuste, neprincipiale, vorbind ade­
seori urît cu oamenii şi chiar bruseîn-
du-i. Organizaţia de partid n-a tole­
rat asemenea abateri şi l-a pus în dis­
cuţie, sancţionîndu-1. Pe colectivistul
Gheorghe Schencher care avea obiceiul
să nu se ţină aşa cum trebuie de trea­
bă, pe loan Tăuşan, Iacob Salonte, care
au încălcat disciplina şi pe alţii, orga­
nizaţia de partid i-a ajutat de aseme­
nea, arătîndu-Ie lipsurile pentru a se
îndrepta.
Multă răspundere a dovedit organi­
zaţia de partid atunci când a pus în
discuţie cererile unor colectivişti de a
fi primiţi în rîndurile organizaţiei de
partid. Apreciindu-i-se calităţile, colec-
vistul loan Albu a fost primit direct
în rîndurile partidului. Tovarăşului Ilie
Ghibolar, i s-a prelungit însă stagiul
de candidat cu 6 luni, apreciindu-se că
el nu s-a ridicat încă la nivelul cerin­
ţelor unui membru de partid.
Organizaţia de partid a desfăşurat o
susţinută muncă politică de masă pen­
tru dezvoltarea atitudinii socialiste
faţă de muncă şi faţă de avutul obştesc.
In această direcţie, s-au folosit ca me­
tode eficace citirea în colectiv a unor
atricole publicate în presă, convorbiri
ale agitatorilor cu colectiviştii, publi­
carea unor articole la gazeta de pe-
Insă nim eni n-a-ncercat.
PaTagrafele-n contracte
An de an au fost abstracte.
Ar m ai fi loc şi-n prezent
P entru un „angajam ent“.
Izvoraş cu a p ă lină,
Spune-le celor de vină
C ă m inerii, de-şi-s buni.
Nu p o t bea prom isiuni.
T. FILIMON
DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. 3 '
PENTRU O MAI BUNĂ Ljl«" X L ¦•-ţ-jp-n'l-ţjw-rţ---— --.
DESERVIRE A POPULAJIEI
CU MOBILĂ
Pentru asigurarea unei cît mai bune
deserviri a populaţiei cu mobilă de co­
rete, organizarea unor emisiuni locale mandă şi executarea de reparaţii, tnai La Lupeni se con­
la staţia de radioficare etc. multe cooperative meşteşugăreşti au struiesc noi blocuri
construit anul acesta — cu sprijinul de locuinţe pentru
Un rol de seamă în creşterea con­ U.G.E.G.O.M. — mari hale de produc­ mineri.
ştiinţei, a vigilenţei şi combativităţii ţie în vederea concentrării atelierelor
revoluţionare, în ridicarea nivelului po­ mici. lată în fotografia
litic şi ideologic al comuniştilor l-a noastră doar cîteva
avut învăţămîntul de partid. In cadrul Aceasta permite folosirea mai bună din noile blocuri
gospodăriei au funcţionat 3 cercuri de a capacităţii maşinilor, specializarea date în folosinţă în
învăţămînt care au fost frecventate de muncitorilor pe faze de lucru, elimina, acest an.
marea majoritate a membrilor şi can­ rea timpilor morţi în transportarea
didaţilor de partid şi de un număr în­ pieselor de la o unitate la alta.
semnat de tovarăşi din activul fără de
partid. Studierea învăţăturii marxist-le- La Iaşi, Gluj, Satu Mare, halele sînt
niniste i-a ajutat pe colectivişti să în­ terminate sau se găsesc în faza de fi­
nisare.
să lupte cu mai multă strădanie pen­
Acţiuni asemănătoare se întreprind
sarcinilor trasate de partid. In privinţa şi în oraşe mai mici. Cooperativa „în­
organizării şi desfăşurării învăţămîn- frăţirea" din Moreni construieşte din
tului de partid, tov. loan Muntean, fonduri proprii o hală de tîmplăric
loan Ludoşan şi alţi vorbitori au făcut care cuprinde o sală de maşini, un ate­
<şi unele observaţii critice-, arătînd că lier de lustruit şi asamblare, o maga­
zie şi un punct de primire a comenzi­
lor.
biroul organizaţiei de bază nu a tras
întotdeauna la răspundere pe acei
cursanţi care au lipsit uneori nemotivat Ne scriu=== ---- uritorii florilor de sticlă
de la învăţămîntul de partid. Ei au
propus în acelaşi timp ca noul birou
să se preocupe cu mai multă seriozi­
tate de problemele învăţămîntului de Cînd în sala de
spectacole se aprind
CORESPONDENŢII VOLUNTARIpartid, de legarea lui de viaţă, de mun­ luminile, o imensă
Iloare dc cristal sc
ca practică, să exercite în această di­ Economii inaugural va avea loc cu prilejul deschide peste cape­ căzut, sticlarii, după dat peste angajamen- KJ
recţie un control mai eficace. Mulţi prin muncă pafrioiîeă adunării generale sindicale in cursul tele oamenilor, răspîn- 15-17 ore dc muncă, tul anual diferite o- [h
dintre participanţii ia discuţii au cerut lunii ianuarie 1963. dind sclipiri. Peste lingă cuptorul încins, biecte din sticlă a că-
de asemenea să se îmbunătăţească ne­ Lucrătorii şi funcţionarii Uzinei dc frumosul dat de mu­ cu ţeava de suflat în ror valoare întrece su­
încetat munca politică de masă desfă­ CORNELIU TURTUREA zică sau arta scenică, mină. In ciuda aces­ ma da 1.385.000 lei,
luminează frumosul tor condiţii, sticlarii iar fată de aceeaşi i(*
şurată în rîndul colectiviştilor şi mai preparare a minereurilor din Gura- Cu 9 .0 0 0 specîaîori făurit de mina maeş­ şi-au iubit meseria. In- perioadă a anului tre- <h
ales munca de creştere şi educare a ti­ barza au prestat într-una din zile, mal rnuii trilor sticlari. Sînt su­ spirîndu-se din natura cut producţia a eres- y
neretului. 539 ore de muncă patriotică. flătorii, şlefuitorii, pic­ în mijlocul cărora tră­ cut cu aproape 33 la y
torii pe sticlă de la iau, ci îşi perfecţio­ sută. W
Noului birou i s-a cerut să se ocupe Cu această ocazie au fost execu­ De la începutul anului şi pînă în Pădurea Neagră, care nau meşteşugul ducînd
cu mai multă răspundere pentru primi­ tate lucrări ca terminarea liniei prezent, la cinematograful sătesc din dau via(ă sticlei incan­ cu mîndrie înainte tra­ 1nalta măiestrie cu i(i
rea de noi membri şi candidaţi de C.F.I. la unul din sectoare, repa­ comuna IscroniJ oraşul regional Pe­ descente, transformîn- diţia obiectelor de sti­ care sînt executate, m
partid. Tov. Maria Armean, loan Lu­ rarea bazinelor de apă din acelaşi troşani, au rulat 88 de filme, pre- d-o în obiecte de o clă calitatea şi aspectul y
doşan, loan Albu şi alţii, au arătat că sector, terminarea asamblării conduc­ zentîndu-se 200 spectacole. Filmele au rară frumuşele. lor frumos, a făcut ca y
în gospodărie există numeroşi colecti­ telor de circuitare a tulburelii la fost vizionate de 26.190 de specta­ 'k produsele sticlarilor M
vişti fruntaşi care merită a fi primiţi decantor, punerea la punct a maga­ tori, cu 9.000 mai mult decît pre­ * Azi, aici creşte şi
în rîndurile membrilor şi candidaţilor ziilor sectorului antezdrobitor şi cu­ vedea planul. De asemenea, planul se dezvoltă o viaţă edin această pitorească
de partid. In acest scop, trebuie să exis­ răţirea traseelor celor două funicu- valoric a fost depăşit cu 6.000 lei. Aşezarea seamănă nouă, plină de bucu­
te mai multă preocupare pentru a se lare de minereu. Totodată a fost co­ De un deosebit succes s-au bucurat mai curînd cu o sta­ rii. Bătrînii muncesc localitate să fie apre­
cunoaşte mai bine oamenii după fap­ lectată cantitatea dc circa 6.000 kg. film ele: „Cerul Balticei“, „învierea“, ţiune climaterică, de- cot la col cu tinerii, ciate şi solicitate atit w
tele lor. fier vechi. „Omul nu se predă“, „S-a furat o cît cu o tinitate in­ ajutlndu-i să-şi desă­
bombă“, „Mînclrie“, „Setea“ etc. dustrială. Printre cei vârşească măiestria. în (ară cît şi peste l i
Gu prilejul adunării de dare de sea­ Prin această acţiune s-a realizat care locuiesc aceste
mă şi alegeri a organizaţiei de bază o economie de 5.233 lei. Cei care R. BALŞAN meleaguri de munte, Pe meleagurile hotarele ţării. In pre- ţi
din G.A.G. Miercurea, a luat cuvîntul s-au evidenţiat sînt comuniştii loan fabricarea sticlei are zent fabrica exportă .1'
o veche tradiţie. Sti­ pairlei diferite servicii şi al- y
Adămuţ, Traian Truţă, Marcu Lcon, Ufllaj modern clarii de aici au moş­ te articole de menaj ţţ.
Iui regional Hunedoara al P.M.R. loan Duma, loan Crişciu, Traian Ma- de mare eapaciiafe tenit din tală-n fiu Printre muncitorii des­ din sticlă şi cristal
teiaş, Visilon Raţ şi utemiştii Cor­ meseria. Cei vîrstnici toinici se numără şi în diferite tari din
Vorbitorul a făcut aprecieri asupra au moştenit şi amin­ Iosif Polinccr, un om Europa, Asia şi Ame­
tirile triste de care a voinic cu ochi pă­ rica.
muncii desfăşurate de către organizaţia nel David şi Arsin ITaida. La secţia a IV-a mecanică a ate­ fost legată viata lor. trunzători şi o figură
de bază, de către foţi colectiviştii în MIHAI SUSAN lierelor R.M.R. Simeria a fost dat în Documentele găsite la care nu-i arată cei a- Dezvoltarea fabricii ţ(*
vederea dezvoltării şi întăririi gospo­ folosinţă cu cîteva luni în urmă un Pădurea Neagră vor­ proapc 60 dc ani. El şi creşterea nivelului j/j
dăriei colective şi a dat preţioase îndru­ O nouă brigadă arfisfică strung de fuse modem care a făcut besc despre existenta munceşte cu însufle­ de trai al muncita- Jj
mări pentru continua îmbunătăţire a de agîiafle în oraşul Deva posibilă creşterea productivităţii mun­ unui atelier de pro­ ţire şi se întrece cu iilor au schimbai şi y
activităţii economico-organizatorice ce cii cu peste 46 Ia sută. De asemenea, ducerea sticlei încă de feciorii săi Francisc şi înfăţişarea localităţii.
trebuie desfăşurată în viitor. Recent, la D.S.A.P.C. Deva, a fost introducerea noului utilaj a deter­ pe la 1800. Contele lozsilia, în producerea Fabrica este în plină
Zeichi Rafael, caic minunatelor podoabe sistematizare. S - a u '!li
-A- constituită o brigadă artistică de agi­ minat îmbunătăţirea considerabilă a stăpînea munţii şi pă­ de sticlă. Asemenea lor construit noi hale în y
Adunarea de dare de seamă şi ale­ taţie în care au fost selecţionaţi cei calităţii pieselor strunjite. durile din împreju­ sînt multe alte fami­ sectorul pictură pc !(j_
geri a acestei organizaţii de bază, prin mai talentaţi tineri. In cadrul bri­ rimi, a folosit la fa­ lii de muncitori, care sticlă, noi instalaţii -
felul în care a dezbătut cele mai im­ găzii vor activa, recitatori, solişti vo­ BARBU C. ION bricarea sticlei boga­ au deprins frumoasa de specialitate, cuptoa- y
portante probleme, a constituit un pri­ tele zăcăminte de meserie de la părinţii re de ars obiectele de y
Se caliîîcă cuar( care se găsesc şi bunicii lor. sticlă, magazii pentru M
din abundentă în îm­ materie primă şi fini- jb
lej de analiză temeinică a activităţii cali şi instrumentişti, o orchestră, un la locul de muncă prejurimi. Aşa s-au Cit de mult îşi iu­ tă şi altele. Noile con- A'
comuniştilor, un valoros schimb de pă­ cuplu satiric şi o formaţie de dan­ născut în mijlocul co­ besc sticlarii munca lor ftrucţii dc blpcuri y
reri pe baza cărora s-au putut des­ suri populare. O atenţie deosebită De. aproape patru luni, în cadrul drilor, pe molid rîu- o dovedeşte faptul că muncitoreşti existente,
prinde învăţăminte şi stabili măsuri s-a acordat selecţionării textierilor. Fabricii chimice din Orăştie sra -or­ lui Bislra, primele a- de la 20 sortimente cit şi cele peste 40 JU
care să ducă la continua înflorire şi ganizat un curs de calificare la lo­ teliere rudimentare ale cite produceau în 1950. dc apartamente ce vor Jj
întărire a gospodăriei colective din co­ Sub îndrumarea tov. arhitect Liviu cul de muncă în domeniul maselor fabricii de azi. Dar astăzi ci produc mai fi date în folosinţă pi- y
o dată cu creşterea pro­ mult de 600, din care nă la 30 decembrie, y
muna Miercurea raionul Sebeş. Oros, membru brigăzii participă cu plastice Lectorii au fost selecţionaţi fitului capitalistului, foarte multe obiecte au schimbat aspectul 1(4
sporea şi istovirea de artă: candelabre, bătrînei aşezări, iran- m
G H . CA LIN ESCU regularitate Ia repetiţii. Spectacolul dintre cei mai buni ingineri din în­ muncitorilor, a căror lustre, diferite servi­ sformînd-o într-un a- ţr
treprindere. Participanţilor li se pre­ cii şi vaze şlefuite sau devorat orăşel. Sticla- y
viată devenea tot mai pictate. De la începu­ rit, vitregiţi odinioa- M
dau, pe lingă cunoştinţele de specia­ tul anului şi pînă a- ră de binefacerile cui-
grea. Nu o dată au cum, colectivul fabri­ turii, se bucură acum ,T
IN E D I T U R A P O L I T I C A litate, noţiuni de matematică, fizică, cii Pădurea Neagră a
chimie, limba romînă şi protecţia de şcoală nouă, cine- y
Redacfia „Probleme sindicale" muncii. matograf, club, biblio- y
La seminalii, răspunsurile cele mai
OOOOOOOOOOOOOOCXXXX) Q apărut ÍXXXXXXXXXXXX50000000 tecă. y
bune le-au dat pînă acum muncitorii
O L. T o p p — 1. N y a r i : ÎN T R E C E R E A S O C IA L IST A o Banu Cocard, Radu Şerban, Florea M. VELNIGIUC U
o Damian ctc. corespondent Agerprcs
$' C. P e tr ic a n — C . R a d u : IN G.A.S. Ş l S.M .T. ION BEŞTELEI
OO Broşura prezintă activitatea desfăşurată de muncitorii, tehnicienii şi in-
L ginerii din G.A.S. „Scînteia“, regiunea Grişana, şi S.M.T. „Topraisar“, re- Economii la preful de cosi
Tgiunea Dobrogea, pentru îndeplinirea cu succes a sarcinilor trasate de Gon-
>gresul al Ill-lea al partidului în domeniul agriculturii. Muncitorii secţiei a IlI-a a Fa­
0 Autorii arată cum este organizată întrecerea socialistă pe întregul ciclu bricii chimice din Orăştie au obţi­
?de producţie al G.A.S. „Scînteia“, cum sînt aplicate metodele înaintate în ve- nut pe cele trei trimestre ale anu­ In acest an, la I. F. Petroşani s-au înregistrat doar 4
vderea creşterii producţiei agricole etc. Este înfăţişată activitatea desfăşurată lui o economie la preţul de cost în inovaţii, fată de 14-15 în fiecare din anii trecuţi. Cu
qde mecanizatorii din S.M.T. „Topraisar“ pe linia sprijinirii gospodăriilor valoare de 2.216.000 lei. toate acestea, tov. Ilieş, care răspunde de această pro­
^colective în obţinerea de producţii sporite la hectar. blemă, a afirmat la o şedinţă că „activitatea noastră po.
Aceste realizări se datorcsc, printre linie de inovaţii s-a îmbunătăţit continuu...“
* altele, reducerii cheltuielilor de repa­
raţii a maşinilor şi utilajelor şi in­
Iosif A n g h e l: NEOCOLONIALISMUL troducerii unor metode înaintate dc
Şt. U n g u rean u : FAPTE ŞI TEORII ECONOMICE muncă la fabricarea cabinelor de
In lucrare sînt împletite într-un tot unitar analiza problemelor dezvoltării? tractor.
!economice a noilor state suverane şi critica noilor teorii economice burgheze} Cele mai bune rezultate au fost
?consacrate menţinerii exploatării semicoloniale a tinerelor state. Demonstra-? obţinute de către colectivul atelie­
!rea incapacităţii căii capitaliste de a rezolva problemele vitale ale popoare-; relor cazane, care a realizat dc la
!lor eliberate şi a superiorităţii şi avantajelor căii necapitaliste constituie firuK începutul anului o economic dc
1.234.000 lei.
»conducător al întregii lucrări. ,
B. IONESCU
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO«' '
M A ESTR U L M ÎZ G Ă L IC I
II cunoaştem cu toţii graţie seşte cele mai obişnuite m ij­ Iată de exemplu zidul â — T ovarăşi, după cum v ed eţi, nu m ăru l in o v aţiilo r se aîlă)
„artei“ sale. 11 cheamă Gigei, loace de creaţie. Drept „pînză“ şcolii de 7 ani din Deva (vezi L la un nivel superior fa ţă de anii trecuţi.
Nicuşor, Petrişor, Sandu etc. îşi alege orice suprafaţă întîl- strada 6 Martie). N-a trecut i
nită în cale, iar instrum ente nici anul de cînd a fost zugră- jj Unii cetăţeni calcă fără milă peste spaţiile Verzi ame­
etc., cu sau fără ghiozdan, în găseşte berechet: beţe, pietri­ vit şi Mîzgălici a reuşit deja \ najate în centrul prafului Deva.
orice caz, — „cea mai ’cumpă cele,’cuie, chibrituri, cretă (nu-i să arate ce p o a te ; dar nimeni |
fiinţă din lume“. Cel puţin aşa neap arat nevoie să fie culo- dintre cei vizaţi nu s-a sesizat ? - Nicuşor, nu-i voie p e-aco lo !
ne va asigura mămica dacă rată), cerneală sau tuş etc. încă, cel puţin pentru a-i a- * •• • Z
vom aduce vorba despre „oăo- Uneori minutele sau mingea îm ­ preda strădaniile... Sau la ă
raşul“ ei. „Şi să vedeţi ce ta­ bibate în noroi lasă amprente şcoala medie din Vulcan (loca- )
lentat băiatu’ !“... de care „maestrul“ se declară Iul dat în folosinţă doar la 15 t
foarte mulţumit. septembrie a.c.) In decurs de
Intr-adevăr, ne putem con­ două luni, Mîzgălici a pus la
vinge deseori şi în multe ocazii Cu toate că se mîndreşte cu punct pereţii coridoarelor (pe
de „talentul“ lui Mîzgălici. N- porţiunea pentru care-i permi­
avem de cil să contemplăm zi­ f. te statura. Nu foloseşte decît
duri, garduri, coridoare, uşi, rareori schele, şi acelea im pro­
bănci, geamuri, trotuare (în­ arta sa, în cele mai multe ca­ vizate). Totuşi, conducerea şco­
deosebi in localurile şcolilor şi zuri Mîzgălici preferă anoni­ lii, profesorii şi învăţătorii, tac!
în noile blocuri de locuinţe). O matul. Asta probabil pen­
privelişte „îneîntătoare !“. tru faptul că mai sînt unii Ce p ă c a t! Printre prichin­
părinţi, profesori, învăţători, deii (ce e drept din aceştia
Maestrul Mîzgălici ne dă ga­ care trec indiferenţi pe ¦nu sînt m ulţi la număr)
ta cu arta sa de la bun înce­ lingă „capodoperele“ lui. care-şi fac o ocupaţie din
put. Impresionează îndeosebi mîzgălitul pereţilor, gardurilor,
varietatea genitrilor abordate. uşilor, geamurilor, trotuarelor
Găsim aici linii drepte sau în eto. probabil există talente
zig-zag, cercuri şi cerculeţe, mari. Dar ce rost, dacă nu le de­
mai mult sau mai puţin ro­ pistează nimeni — nici părin­
tunde, contururi sumare de oa­ ţii, nici profesorii sau învăţă­
meni, case şi animale, încercări torii ? Mare lucru să le cum­
fugare de artă abstractă (pro­ peri acolo — blocuri de de­
babil pictorii abstracţionişti sen, acuarele, albume cu pic­
s-au inspirat tocmai din ope­ turi, să-i aduni într-un cerc
rele personajului nostru !), ci­ de artă plastică, însfirşit să te
fre răzleţe sau operaţii aritme­ ocupi de ei ? Am avea mai
tice în toată regula, cuvinte şi mulţi pictori, graficieni, carica-
chiar propoziţiuni (uneori apar
şi versuri), însfirşit, autogra­ turişti, şi ce-i mai important,
fe oferite tuturor. am fi scutiţi de a mai con­
templa acolo unde nu trebuie
De remarcat că Mîzgălici nu „operele“ diverşilor Mîzgălici.
este un artist pretenţios. Folo­
^ -<îk -
-XJ ^ -y».