Page 58 - 1962-11
P. 58
PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI N t. 2456
Kceagaapgasfi
ULTIMELE ULTIMELE ŞTIRI - U LT IM ELE ŞTIRI * ULTIM ELE ŞTIRI Mişcarea revendicativă a constructorilor
francezi
Dezbaterile Comitetului VIZITA DELEGAŢIEI Prinz oferit de ambasadorul U .R .S .S . PARIS 16 (Agerpres). departament au declarat grevă, pro»
15.000 de muncitori constructori au testînd împotriva salariilor mizere şi
manifestat la Nantes şi în alte oraşe a lipsei tehnicii elementare de pro
diri departamentul Loire Inferieure cu tecţie a muncii.
lozincile: „Cerem majorarea salarii
lor!“, „Cerem îmbunătăţirea imediată In piaţa centrală din Nantes a a-
a condiţiilor de muncă!“. In aceasta vut Ioc un mare miting. La insisten
zi şi-au încetat activitatea toate şan ţele greviştilor reprezentanţii autori
tierele de construcţii. 95 la sută din tăţilor locale au primit o delegaţie a
tre muncitorii constructori din acest muncitorilor constructori care le-au
formulat revendicările lor.
Politie al O.M.U. PARLAMENTARE ROMINE ta Havana Parlamentul grec îşi line lu crările
t cu sala aproape goală
NEW Y O R K 16 — D e la t r i Prim ul vorbitor al şedinţei din ÎN IUGOSLAVIA HAVANA' 16 (Agerpres). — TASS nistru şi prim-secretar al Conducerii
m isul sp ecial A gerpres, C. R ââu - d im in e a ţa zilei d e 16 n o iem b rie transmite: naţionale a Organizaţiilor Revoluţio ATENA 16 (Agerpres). In ultimele zile, opoziţia a dat pu
canu. a fo st am b asad o ru l Cubei, C u r B ELG R A D 16 (A g e rp re s ). — nare Integrate din Cuba, membri ai Sesiunea ordinară a parlamentului blicităţii noi documente care acuză
ios Lechuga. El a subliniat că C orespondenţă sp e c ia lă : La 15 noiembrie A. J. Alexeev, Conducerii naţionale a O.R.I., Ernesto grec s-a deschis la 14 noiembrie cu partidul de guvernămînt „Uniunea Na-
In aceste zile, co m ite tu l P o C uba a fost în to td eau n a în fa ambasadorul extraordinar şi plenipo Guevara, ministrul industriei, Emilio sala aproape goală. Deputaţii partide ţională-Radicală“ (E.R.E.) de falsifi
litic al celei d e -a 17-a sesiuni a vo area d e z arm ării generale şi D elegaţia M arii A dunări N a tenţiar al U.R.S.S. în Cuba, a oferit Aragones, secretar al Conducerii na lor de opoziţie Uniunea Democrată carea alegerilor. E.D.A. a publicat o
A d u n ării G e n erale a O.N.U. d es totale şi pentru în lătu rarea tu ţio n ale a R.P. R om îne, care face un prînz cu prilejul vizitei în Cuba ţionale a O.R.I., Carlos Rafael Rodri- de stînga, Naţional Agrar, „Uniunea „carte neagră“, în care acuză E.R.E.
fă şo a ră o vie activ itate. M em brii tu ro r m ijloacelor de distrugere. o vizită în R.P.F. Iugoslavia a a lui A. I. Mikoian, membru al Pre guez, preşedintele Institutului naţional de centru“ şi grupului Independenţi de falsificarea cîtorva sute de mii de
com itetului se străduiesc să în R eferindu-se.la recenta criză din p ărăsit astăzi Sarajevo, îndrep- zidiului C.C. al P.C.U.S., prim-vice- pentru reformă agrară, Râul Roa, mi lor au boicotat şedinţa de deschidere voturi. Acuzaţii similare au fost aduse
ch e ie l a 16 n o ie m b rie d is c u ţia M area C araibilor, provocată de tindu-se spre Jablanica, locali prcşedinte al Consiliului de Miniştri nistrul afacerilor externe. a lucrărilor parlamentului, declarînd de „Uniunea de centru“. Fiind puşi
gen erală pe m arginea problem ei S tatele U nite, delegatul Cubei ta te situ ată în m unţii H erţego- al U.R.S.S. că nu recunosc legalitatea actualului în faţa dovezilor materiale, o serie de
dezarm ării generale şi totale. a subliniat că chiar şi acum, vinei, unde în tim pul zilei a vi Prînzul s-a desfăşurat într-o atmo guvern şi a majorităţii lui parlamen fruntaşi ai E.R.E. au recunoscut că
deşi pretextul acestei crize a zitat hidrocentrala construită pe La prînz au participat Osvaldo sferă de pietenie frăţească şi cordia tare întrucît ele sînt rezultatul falsi la alegerile din 1961 au avut loc în-
Luînd cuvîntul în şedinţa din f o s t î n l ă t u r a t şi se v o rb e ş te d e s‘- Dorticos Torrado, preşedintele Repu litate. ficării alegerilor parlamentare din oc tr-adevăr, cazuri de falsificare şi te
jd u p ă -a m ia z a z ile i de 15 n o ie m pre reluarea tratativelor de la blicii Cuba, Fidel Castro, primul mi tombrie 1961. roare.
brie, rep rezen tan tu l Indoneziei, G eneva asupra dezarm ării,
Palag, a vorbit în m od am ănun A fo s t descoperit încă un loc
ţit despre problem a creării de
zone denuclearizate. S. U. A. îşi c o n tin u ă b lo c a rîul N eretva. legat de activitatea revoluţionară Proteste împotriva uneltirilor
P alar a p rezentat o com pleta d a ilegală şi zborurile p ro In d u p ă - a m ia z a zilei d e 16 n o a lui Lenin
v o cato are d easu p ra Cubei. D e colonialiste în Aden
re la p a rte a rezolutivă a proiec legatul Cubei a sa lu ta t In d is iem brie, delegaţia M arii Adu LONDRA 16 (Agerpres). — TASS a locuit Lenin Ia sfîrşitul lui aprilie
tului celor p atru ţă ri latino- cursul său in iţia tiv a B raziliei şi n ă rii N aţio n ale a R.P. Rom i ne transm ite: 1905, cînd a venit de la Geneva Ia ADEN 16 (Agerpres). — de protest împotriva votului din Ca
am erican e cu p riv ire la cre a re a a altor trei ţări latino-am ericane şi persoanele oficiale iugoslave Londra pentru a organiza Congresul
în A m erica L atin ă a unei zone privind crearea unei zone denu- Locuitorii Londrei au aflat că în ora Potrivit relatărilor agenţiilor de mera Comunelor prin care era hotărită
denuclearizate. C om pletarea p re
v ed e re c u n o a ş te r e a d e c ă tr e A d u c le a riz a te în A m e ric a L a tin ă , c a re o în so ţe sc , s-a în to r s la S a şul lor există încă un Ioc legat de ac al IlI-lea al P.M.S.D.R. In această presă, în ultimul timp măsurile luate soarta unui teritoriu străin, ministrul
n are a dreptului oricăror ţă ri A ceastă rezoluţie a r trebui însă ra je v o de unde a p le c a t cu t r e tivitatea revoluţionară a Iui V. 1. Lenin casă a fost elaborată tactica partidului de autorităţile coloniale britanice în educaţiei şi informaţiilor al guvernului
de a proclam a zone denucleari co m p letată, a a r ă ta t el, cu g a în timpul şederii sale în Anglia. Este care preconiza victoria deplină a revo vederea includerii Adenului în aşa-zisa local din Aden, Mohammed Husseini,
zate. ra n ta rea de către puterile nu nul spre L iubliana, ca p ita la Slo vorba de o modestă casă cu două etaje luţiei burghezo-democratice şi trans Federaţie a Arabiei de sud, măsuri care şi-a înaintat demisia.
cleare că nu vor folosi arm ele veniei. din piaţa Percy-Circus nr. 16, unde formarea ei în revoluţie socialistă. Aici au primit recent aprobarea Camerei co
P alar a d eclarat că delegaţiile nucleare în această p a rte a a fost formulată sarcina pregătirii şi munelor din Londra, au produs o puter Secretariatul Congresului sindicate
asiatice au conferit în problem a lum ii. Trebuie de asem enea des organizării insurecţiei armate generale. nică reacţie în această colonie. In semn lor din Aden a hotărît să desfăşoare
creării unei zone denuclearizate fiin ţate to ate bazele m ilitare o largă campanie de protest împotriva
in A sia d ar n-au avut tim p sufi ex isten te pe terito riu l A m ericli La Q.N.U. Adoptarea rezoluţiei cu privire la deportării sau arestării unor membri
cien t p e n tru a se consulta cu gu
vernele lor. De aceea s-a prevăzut Latine. Rezoluţia trebuie să aco convocarea conferinţei internaţionale asupra Numeroşi laburişti cer lichidarea bazelor de sindicat.
ca acest proiect să fie p rezen tat pere întregul teritoriu, inclusiv
celei de-a 18-a sesiuni a A dunării asem enea regiuni ca P o rto Rieo comerţ*ului americane de pe teritoriul Angliei
G enerale. sau C analul Panam a, care nu M arş al fem eilor
îm p o triva
L uînd apoi cuvîntul, rep rezen se află sub su v eran itatea unor NEW YORK 16 (Agerpres). - tul de rezoluţie sovietic să fie pus la LONDRA 16 (Agerpres). — cidentale Ia arma nucleară care ar urma
La 15 noiembrie o serie de deputaţi să fie pusă sub controlul ţărilor mem e x p e rie n ţe lo r
ta n tu l M arocului, A hm ed Talbi sta te latino-am ericane, ci sîn t La şedinţa din dimineaţa de 15 no vot. laburişti au cerut în Camera Comu bre ale Pieţei Comune. Referindu-se
Comitetul a adoptat proiectul de re nelor a Angliei lichidarea bazelor ame Ia ştiri demne de încredere că Germa n u c le a re
B en H im a, a spus c ă v a s p rijin i o c u p a te de S.U.A. iembrie Comitetul pentru problemele ricane de pe teritoriul Angliei.
zoluţie al celor 35 ţări care include o nia occidentală cere arma nucleară, LONDRA 16 (Agerpres).
p ro iectu l de rezoluţie al celor In continuarea şedinţei a vor economice şi financiare ale Adunării serie de propuneri sovietice. Pentru Semnalînd primejdia pe care o pre Ziiliacus a întrebat dacă guvernul en Femei făcînd parte dintr-o seric
p atru ţă ri latino-am ericane. bit delegatul A rabiei Saudite, Generale a O.N.U. a adoptat rezolu proiect au votat 73 delegaţii, printre zintă pentru pace bazele atnericnne glez va accepta să satisfacă această de organizaţii în apărarea păcii, din
Ahmed Sukeiri. El a subliniat ţia cu privire Ia convocarea conferinţei care delegaţiile ţărilor socialiste. îm din Anglia, deputatul laburist Allaun a cerere. Macmillan a declarat că R.F.G. tre care multe cu copii mici, s-au în
R eprezentantul Republicii internaţionale asupra comerţului. potrivă au votat reprezentanţii S.U.A., insistat ca guvernul englez să obţină n-a adresat o asemenea cerere gu dreptat la 15 noiembrie spre Camera
P o p u la re B u lg aria, Io rd an Cio- Angliei şi ţărilor membre ale Pieţei de la preşedintele Kennedy evacuarea vernului englez. Comunelor pentru a protesta împotri
banov, s-a pro n u n ţat în favoa faptul că deşi ani de-a rîndul In această problemă au fost pre comune. 23 delegaţii s-au abţinut de Ia din apele engleze a submarinelor ame va hotărîrii guvernului englez de a
re a creării unei zone denucîea- voi. ’ ricane înzestrate cu rachete „Polaris". Răspunsul primului ministru nu a efectua experienţe nucleare subterane.
rizate în B alcani. R ep rezen tan au c o n tin u a t n e g o c ie rile a s u p ra zentate două proiecte de rezoluţie — satisfăcut opoziţia laburistă. Deputata Doamna Diana Collins, soţia cano
tul A fganistanului, Abdul R ah- In rezoluţia adoptată se spune că Allaun a fost sprijinit de Emrys Hu laburistă Jennie Lee a amintit că co nicului Collins, unul din fruntaşii
d e z a rm ă r ii, a rm e le au c o n tin u a t I al .Un,iu,nii , Sovietice şi al grupului de conferinţa internaţională asupra comer ghes care a cerut ca submarinele ame mişcării pentru dezarmarea nucleară“,
, : tari slab dezvoltate. Comitetul a dis- ţului trebuie să aibă Ioc cel tîrziu în ricane dotate cu rachete „Polaris“ sâ mandamentul suprem al R.F.G. cere în a participat Ia acest marş împreună cu
luna septembrie 1963. S.U.A., Anglia fie trimise înapoi în Statele Unite sub permanenţă să i se pună la dispoziţie alte membre ale Comitetului de fe
m an Pazhw ak, a cerut să fie ! “ e a C! nu POa; I cutat amănunţit atît propunerile Uniu şi ţările Pieţei comune — Franţa, Ita controlul Crucii Roşii Internaţionale. mei „Mişcarea pentru dezarmarea nu
create zone denuclearizate în d i te c o n s titu i în n ici un caz un nii Sovietice cit şi propunerile unui lia. Belgia — au obiectat împotriva arma nucleară. Ea a subliniat că acest cleară“.
fe rite p ă rţi ale lum ii şi să fie convocării conferinţei în 1963. Pute Primul ministru Macmillan a respins lucru constituie o lovitură dată spe
fo lo sit C osm osul exclusiv în sco m o tiv de p ro g r e s şi s a tis f a c ţie mare grup de ţări slab dezvoltate. In aceste cereri, declarînd că bazele ame ranţelor în crearea unei zone de de
puri paşnice. ricane sînt amplasate în Anglia „în zangajare în Europa.
a ş a cum au în c e r c a t s ă s u s ţin ă timpul discutării acestei probleme a interesele lumii occidentale".
unii delegaţi occidentali. avut Ioc o apropiere a punctelor de
vedere ale autorilor celor două pro
r®S= iecte de rezoluţie. In urma acestui fapt,
M ilioane de m u n cito ri a g ric o li italieni iniţiatorii proiectului celor 35 ţări au rile occidentale caută să tărăgăneze cît
acceptat o serie de prevederi ale pro mai mult problema convocării acestei
cer efectuarea reform ei agrare iectului sovietic printre care propunerile conferinţe internaţionale asupra căreia
referitoare la data convocării conferin insistă reprezentanţii unui mare nu
ROMA 16 (A g e rp re s). — p ă m în t c a re s u f e r ă d e a se m e n e a ţei şi Ia utilitatea discutării de către măr de ţări. Ziiliacus a făcut, de asemenea, o Zumzetul avioanelor americane
L a 16 n o ie m b rie m ilio a n e de de p e u rm a f a p tu lu i c ă la s a te conferinţă a probleimei privind crea Rezoluţia urmează să fie trimisă interpelare primului ministru în legă
m u n cito ri ag rico li d in Ita lia au m a i d ă in u ie ră m ă ş iţe le m e d ie rea unei organizaţii comerciale inter spre aprobare Adunării Generale a tură cu poziţia guvernului englez dată în sprijinul monarhiei saudite
m anifestat pe străzile satelor
vale. naţionale. O.N.U. de pretenţiile Franţei şi Germaniei oc
şi oraşelor cerînd înfăptuirea L upta m uncitorilor agricoli a Luînd cuvîntul la şedinţa comitetu SANAA 16 (Agerpres). Ele dovedesc că regimul reacţionar
unei largi reform e agrare. f o s t c o n d u s ă de U n iu n e a N a lui, reprezentantul Uniunii Sovietice, Demonstraţia făcută dc avioanele cu din Arabia Saudită se teme de popor.
„ J o s l a t i f u n d i i l e !", „ S ă d is ţi o n a lă a ţă r a n ilo r , F e d e r a ţia G. P. Arkadiev, a declarat că întrucît C o m u n ic a tu l c o m u n reacţie americane — cu baza în Ger Delegaţia R.A.Y. la O.N.U. a di
mania occidentală — deasupra princi fuzat o scrisoare membrilor Consiliu
p a r ă d e l a s a te o r în d u ir e a f e u i t a l ia n ă a m u n c ito rilo r a g ric o li, multe dintre propunerile sovietice sînt lui de Securitate, în care explică si
tuaţia din Yemen şi atrage atenţia
d a lă 1“, „ P ă m în tu l s ă fie î m p ă r F e d e r a ţia n a ţ io n a lă a d ijm a ş ilo r incluse în proiectul celor 35 ţări, de palelor centre din Arabia Saudită con asupra primejdiei pentru pacea mon
ţ i t celor ce-1 m u n c e s c !“ — sub şi d e a lte o r g a n iz a ţii ţ ă r ă n e ş ti. legaţia sovietică nu insistă ca proiec dială care rezultă din agresiunea mi
aceste lozinci au avut loc cdteva a m e ric a n o * Y e $ i* g e rm a n tinuă să reţină atenţia, transmite a- litară împotriva Yemenului, efectuată
zeci de m ii de m ari m itinguri ţă :«? : genţia France Presse. subliniind că de pe teritoriul Arabiei Saudite şi
Iordaniei.
WASHINGTON 16 (Agerpres). — cordanţă“ menţionate în comunicat, nu s-a dat nici o explicaţie oficială
In legătura cu situaţia din Yemen
răneşti. L a aceste m itinguri, cit Fricţiuni între statele imperialiste TASS transmite: presa americană, în aprecierea mer din partea cercurilor S.U.A., în timp pe plan politic se semnalează recu
şi la alte m anifestaţii care au noaşterea R.A.Y. de către Afganistan.
In seara de 15 noiembrie la W a sului şi rezultatelor tratativelor, sub ce comandamentul aviaţiei saudite s-a In felul acesta, pînă în momentul dc
faţă, regimul revoluţionar din Yemen
aYut loc în ac ea zi au p a rtic ip a t în problema comerţului shington au fost încheiate tratati liniază că de fapt tratativele nu au mulţumit să declare că este vorba de a fost recunoscut dc 29 de state.
to a te c a te g o riile de m u n cito ri a-
vele dintre cancelarul R.F. Germane avut nicidecum un rezultat atît de fa „o vizită amicală“. Agenţia relevă tot Pe plan militar, după cum trans
mite din Sanaa agenţia M.E.N., co
g r ic o lî: 1.500.000 d e a r g a ţi şi Adenauer, pe de o parte, şi preşe vorabil cum se arată în comunicat. odată emoţia puternică stîrnită în ca mandantul trupelor garnizoanei din
m uncitori agricoli, to t a tîţia ţă Saada a declarat că trupele Republicii
ra n i d ijm aşi şi m em brii fam i PARIS 16 (Agerpres). general cu privire la tarifele vamale dintele S.U.A., Kennedy, şi secretarul Ziarul „New York Times“ arată pe pitalele arabe. Arabe Yemen au respins la 13 noiem
liilor lor, precum şi principala Ziarul „Les Echos“ relatează că re şi comerţ) care arc Ioc în prezent la
m asă a ţăranilor proprietari de prezentantul ' Statelor •Unite la cea Geneva, a ridicat problema restricţiilor de stat Rusk, pe de altă parte. faţă în numărul său din 16 noiem Agenţia M.E.N. a transmis că zbo brie atacurile trupelor mercenare ale re
de-a 20-a sesiune a GATT (Acordul la importurile americane, aplicate de gilor Saud şi Hussein, care încercaseră
uncie ţări semnatare ale acordului. El După încheierea întîlnirii finale din brie, că „atmosfera tratativelor a fost rurile demonstrative au fost menite să ocupe Saada. In cursul bătăliei au
tre Adenauer şi preşedintele S.U.A., rece“. Ziarele americane, fiind de să consolideze poziţia tot mai şu
Casa Albă a dat publicităţii comuni acord cu această apreciere, sublinia bredă a regelui Saud. Saud a încer
a subliniat în special că importul u- catul comun americano-vest-gcrman. ză în mod deosebit refuzul încăpă cat să remonteze moralul propriilor
# PE SCURT * P E SCURT nor produse americane pe piaţa fran In comunicat se arată că Kennedy şi ţînat al lui Adenauer dc a accepta săi partizani, ca urmare, între altele,
ceză se loveşte de restricţii care sînt
Adenauer au examinat „evenimentele revendicările S.U.A. ca el să-şi a- a numeroaselor defecţiuni ale aviato
PRAGA. La 16 noieinbrie, la Praga P.C.F. şi să facă totul pentru înfring'v. contrare dispoziţiilor GATT. Statele internaţionale recente şi au studiat sume o parte considerabil mai marc rilor saudiţi.
s*a deschis sesiunea jubiliară a Aca rea „candidaţilor puterii personale şi Unite, a spus el, sînt nevoite să ia
demiei Cehoslovace de Ştiinţe, consa reacţiunil". în consecinţă măsuri dc represalii în posibilităţile care pot surveni în vii din cheltuielile pentru N.A.T.O. Pa Presa din Cairo, potrivit relatărilor
crată aniversării a zece ani de la în comerţul lor cu Franţa.
fiinţarea ei. Gu acest prilej, preşedin BUDAPESTA. „Tînărul Lajos Posa, tor, cu scopul precizării problemelor ralel cu aceasta, după cum subliniază aceleiaşi agenţii, subliniază că, departe
tele Academiei, Franfişek Sorin a ţinut in vîrstă de 15 ani, elev la liceul „ML Delegatul american s-a plîns de a-
un raport despre activitatea acestei in haly Fazekas“ din Budapesta rezolvă semenea de măsurile restrictive apli nerczolvate şi asigurării optime a între altele ziarul „Washington Star", d_e__a avea e_f_e_c_tu_l _sc_o_n_t_at, zborurile
stituţii. A mai luat cuvîntul Jiri Hen- prohlefme de matematică din progra cate de Canada la importul unor pro
drych, membru al Biroului Politic al mul Universităţii. împreună cu profe duse din S.U.A. păcii. Adenauer caută cu insistenţă să ob- | demonstrative au produs o şi mai
G.6. al Partidului Comunist din Ce sorul de renume mondial, Pal Erdoes,
hoslovacia, după care au urmat saluturi tînărul matematician a publicat o lu In urma acestor plîngeri americane In comunicat se subliniază că Ken ţină din partea lui Kennedy aa csiirgrnuir*ănrrii " _m__a__r_e____n__e__m___u1llţ_u__m_ !i_re. în rînd,1u__r_i! l1e_ _p_o__p__u_ fost ucişi 3.000 de soldaţi şi ofiţeri
aduse de delegaţi din ţările socialiste. crare din care o parte a elaborat-o nedy şi Adenauer au examinat pro că S.U.A. nu vor accepta nici un fel laţiei saudite. ai trupelor saudito-iordanicne. A fost
Acad. lorgu Iordan a transmis salutul singur. Lajos Posa se ocupă 3-4 ore s-a hotărît constituirea unor „gru blema germană, „inclusiv problema
Academiei R.P. Romîne. pe zi cu rezolvarea problemelor de puri de conciliere“ care se vor ocupa Berlinului“. Participanţii la tratative de compromisuri în timpul tratati Pe dc altă parte, vicepreşedintele capturată o mare cantitate de mu
matematică. In afara cifrelor, ocupa de plîngerile americanilor împotriva au subliniat intenţia puterilor occiden Consiliului de Miniştri al R.A.Y., Al
PARIS. Waldeck Rochet, secretar ge ţia lui favorită este vioara." Profesorii tale de a apăra statutul de ocupaţie velor pentru problema germană şi Baidany, a denunţat aceste zboruri. niţii, dintre caic o parte de fabrica
neral adjunct al Partidului Comunist îi prevăd un viitor strălucit şi sînt Franţei şi Canadei. Ziarul „Les E- problema Berlinului occidental. ţie americană.
Francez a rostit la 15 noiembrie o cu chos“ menţionează totodată că neîn
vântare ia posturile de radio şi tele siguri că dacă el va continua sâ asi ţelegeri asemănătoare s-au ivit şi în existent în prezent în Berlinul occi
viziune, condamnînd politica guvernu tre S.U.A. şi Italia, dar că ele nu au
lui. Waldeck Rochet a chemat pe ale mileze cu aceeaşi rapiditate secretele dental „în orice împrejurări şi cu
fost supuse actualei sesiuni a GATT,
matematicii, va deveni unul"din cei mai cele două ţări preferind să înceapă ajutorul tuturor mijloacelor“. Cel mai mare scandal politic
tratative bilaterale pentru găsirea unei
In comunicat se arată, de asemenea,
că preşedintele S.U.A. şi cancelarul
R.F.G., au discutat „problemele poli din istoria R. F. G.
tice şi militare, legate de integrarea
economică şi politică a Europei“. In
gători să-şi dea votul pentru candidaţii eminenţi reprezentanţi ai acestei ştiinţe. soluţii. comunicat nu se spune însă nimic BONN t6 (Agerpres). — tîlnit în istoria de 13 ani a statului de Spiegel“, care l-a atins pe Strauss,
dacă între S.U.A. şi Germania oc „Procesul intentat revistei vest-ger la Bonn. Ministrul Krone, căruia can scrie ziarul „Rheinischer Post“, poate
cidentală a fost stabilit vreun acord mane „Der Spiegel“, relatează Asso celarul Adenauer i-a recomandat, atun mîine să se îndrepte asupra guvernu
relativ la sporirea efectivului for ciated Press, a dat naştere celui mai ci cînd a plecat la Washington, să men lui şi a şefului său, cancelarul Ade
ţelor armate ale Bonnului pe care, mare scandal politic din istoria de 13 ţină cu orice preţ coaliţia guvernamen nauer“. „Este în joc soarta cabinetului
după cum se ştie, Washingtonul in ani a Republicii Federale“. Deputaţii Adenauer şi chiar a cancelarului, scrie
tenţionează să o obţină din partea liber-democraţi, relatează Associated tală măcar pînă la înapoierea sa în „Die Welt“. Nu este vorba numai des
aliatului său vest-german. Press, consideră că este „o insultă R.F.G., a conferit necontenit şi în mare pre Strauss. Cancelarul a contribuit e'
pentru Bundestag“ faptul că Strauss a secret cu conducerea partidelor de însuşi Ia năruirea monumentului ce i-a
Trebuie subliniat că, în ciuda tu întîrziat să recunoască că a intervenit guvernămînt Uniunea Creştin Demo fost ridicat fiind încă în viaţă“.
turor afirmaţiilor pompoase cu pri personal pentru arestarea în Spania a crată şi Partidul liber-democrat. Intîl-
nirea iui Krone cu Mende, preşedintele Dîndu-şi bine seama ce poate însem
vire Ia „înţelegere“ şi „deplină con
redactorului şef adjunct al revistei „Der partidului liber-democrat, a rămas fără na pentru el agravarea crizei de la
URMĂRILE CURSEI Spiegel“, Ahlers. rezultat. Bonn, Adenauer şi-a 6fcurtat vizita la
ÎNARMĂRILOR... Pe de altă parte. France Presse a- La Bonn se consideră drept o ches Washington. In după-amiaza zilei de
16 noiembrie el a sosit la Bonn şi a
nunţă că partidul Uniunea creştin-so- tiune hotărită demisia ministrului de
WASHINGTON 16 (Agerpres). — cială, al cărui preşedinte este Strauss, război Strauss, din iniţiativa căruia a fixat chiar pentru ziua următoare o
La Washington a luat sfîrşit o con a hotărît să acorde un sprijin total fost organizată ruşinoasa acţiune îm conferinţă cu conducătorii U.C.D. şi
sfătuire la care au participat 170 de acestuia, deşi France Presse relaiează potriva revistei „Der Spiegel“, care s-a Partidului liber-democrat în legătură
reprezentanţi ai guvernului, industriei că „o oarecare ostilitate faţă de mi transformat într-un mare scandal pu cu viitorul coaliţiei guvernamentale.
şi sindicatelor americane consacrată nistrul de război se constată chiar în blic. Ministerul de război şi cel al afa
analizării situaţiei economice a S.U.A. rîndurile propriului Iui partid". Parti cerilor interne au dat publicităţii un Anticipînd rezultatul tratativelor, zia
Potrivit relatărilor agenţiei France dul U.G.S. a ameninţat că dacă Ade comunicat din care reiese clar că rele scriu că Partidul liber-democrat
Presse, în cursul consfătuirii minis nauer acceptă cererea partidului liber- arestarea de către autorităţile fran- intenţionează să ceară ferm demisia
trul de Finanţe al S.U.A., Douglas democrat cu privire la demisia Iui chiste a lui Ahlers, redactor-şef al re lui Strauss şi va dezlănţui o criză gu
Dillon, a confirmat că deficitul buge Strauss, cei 50 de deputaţi ai U.C.S. vistei „Der Spiegel", a fost făcută din vernamentală dacă Adenauer şi parti
nu vor mai acorda sprijin guvernului. iniţiativa personală a lui Strauss. A- dul său vor continua să-l apere pe mi
nistrul de război. „Cu cît va pleca mai
tar al ţării pe actualul exerciţiu finan ? proape concomitent ministrul de justi repede cu atît va fl mai bine, serre
ciar se va ridica Ia suma de 7.800.000.000 BONN. 16 (Agerpres). - TASS ţie Stammbcrger, a declarat că nimeni despre Strauss ziarul „Neue Rhein Zei-
dolari şi a încercat să justifice acest transm ite: nu a avut dreptul să-l aresteze pe Ah tung". „Probabil că aşa va fi deoa
fapt prin „obligaţiile asumate de Sta Bonnul se află acum într-o situaţie lers în Spania. rece Adenauer, jertfindu-1 pe Strauss,
tele Unite pentru înarmări“. Dillon a care poate fi caracterizată drept criză Desolidarizarea de Strauss se expli va încerca să-şi spele propriile păcate
precizat că deficitul va continua şi în guvernamentală. La Bundestag, în mi pe care şi le-a făcut cu revista „Der
exerciţiul financiar 1964 (t iulie 1963 — nistere, în case particulare au loc con că prin aceea că numai jertfindu-1 pe Spiegel". Acest lucru îi este deosebit
30 iunie 1964) datorită „creşterii sub ferinţe secrete ale conducătorilor poli ministrul de război, se poate încerca o
salvare a cancelarului şi a guvernului
stanţiale a programelor de înarmări şi tici care depun eforturi disperate pen său de un sfîrşit lipsit de glorie. „Fla de necesar după călătoria în America,
U.R.S.S. — La Batumi a fost pusa in funcţiune noua gară maritimă. de cercetări cosmice“. tru a lichida impasul politic nemaiîn- căra conflictului din cauza revistei „Der subliniază ziarul.
Redacţia şi administraţia ziarului :str. 6 Martie ixt 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. laxa glătiţă in numerar conform aprobării Direcţiei Generale «M.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea poligrafică „l Alai® — Deva.