Page 59 - 1962-11
P. 59
PROLETARI BIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !
-fm iş m m m !
mí)a
J ® Pagină culturală
ţ (pag. 2-a) (
\ ® Rezerve valorificate — eeo-
j noinii de milioane
* Prestări la nivelul exigen
ţei populaţiei
(pag. 3-a) ¦
; « De peste hotare
| ^ ________ (pag. 4-a) ^
Anti! XIV. Nr. 2457 Duminică 18 noiembrie 1062 4 pagini 20 bani
BBSM8HI
Ancheta noastră Seafa în
Cum pregăti 1 p r o d u c e a tate de ei sînt fru vităţii culturale şi fie- Ş
moase. care se străduieşte să f
anului viitor • Incepînd de la orele 8,30, în sala Peste zi e freamăt se achite cu cinste de
clubului U.R.C.M. din Deva, are loc mare la colectivă, în Intr-o sală se găsesc ea. Şi la brigadă sînt
cîmf>. Oamenii dau coriştii. Aici se află colectivişti harnici:
astăzi o trecere in revistă a brigăzilor zor la construcţia şi profesorul lor — Valeria Nicoară, Ce
grajdului, strîng dc un profesor de istoric teau Livia, Dănuţ Ma-
Experienţa anilor trecuţi a dovedit zintă situaţia la principalele unităţi. artistice de agitaţie ale cooperatorilor la grădina de legume de la şcoală. Ce, e ria, lacşa Valeria... Nu
că succese de seamă în realizarea tu La Teliuc s-a pregătit cariera pnn din regiune. Cu acest prilej, în faţa ultimele produse, a- vreun bai dacă-i de numai colectiviştii din
turor indicilor de plan se obţin numai ranjează în depozite istorie? Dimpotrivă, e sat dar şi cei din jur
acolo unde se pregătesc din timp toa volumul mare de descopertă. Aici s-a publicului vor prezenta spectacole zece butoaiele cu tulburel.. o laudă. Principalul e le-au cunoscut frumo
te condiţiile necesare bunei desfăşu Cile treburi nu sînt să cunoască muzică. sul text de brigadă:
rări a procesului de producţie. realizat mai mult de 50.000 tone ma brigăzi artistice de agitaţie de la coo de făcut acum, în „Cinste lor". Acum
prag de iarnă. Seara, Ins e mnă ri pregătesc un alt text.
In scopul impulsionării pregătirilor terial excavat. In acest fel se asi perativele meşteşugăreşti din Deva, munca în cîmp, in gos Se pare că va fi mai
pentru nivelul de producţie al anu podăria colectivă, la Printre corişti sînt co reuşit. Nici căluşarii,
lui viitor, redacţia ziarului nostru în gură chiar un nivel de producţie mai Brad, Simeria, Orăştie, Petroşani, Hu grajduri, încetează. La lectivişti de frunte, ti nici cei din echipă de Chiparoase şi garoafe. Parfumul lor suav, petalele lor ca
treprinde O anchetă pe această temă căminul cultural, în neri care nu lipsesc teatru nu se lasă mai tifelate de clte ori ne-au adus gingăşia în glastre. De cite ori
în principalele unităţi economice din ridicat decît cel din 1963. 1 nedoara şi alte localităţi. schimb, la bibliotecă, niciodată de la că prejos. Şi aici sînt co privirile noastre s-au odihnit p e aceste zlmbete ale naturii.
regiune. Astăzi răspunde tovarăşul de-abia acum începe. min. Să-i cunoaştem: lectivişti harnici şi t-
GHEORGHE TUDOR, inginer şef la Tot la Teliuc s-a lucrat intens pen o La căminul cultural din Ampoiţa, O parte din colecti Ileiuş loan, Şerban nimoşi. Cineva a ţi F oto: V. ONOIU
Trustul minier Deva. tru deschiderea orizonturilor 100 şi vişti s-au adunat să Virgil, Meteş Octavian, nut neapărat să men
140 m. Se prevede ca în semestrul II raionul Alba, vor fi prezentate pro asculte şi să înveţe dc Popa Aurelia, Juţu- ţionăm că dintre frun 3823=
„Colectivele unităţilor economice ale să intre în producţie orizontul 140 grame artistice de către toate forma la inginerul agronom, ian Elena, Onea Vic taşi nu trebuie uitaţi
Trustului minier Deva au depus anul m., ceea ce înseamnă că trebuie să ţiile c.ultural-artistice de pe raza comu al colectivei cum să toria... dar cîţi nu Macarie Augustin, lan- IN RAIONUL ALBA
acesta eforturi susţinute pentru rea intensificăm pregătirile. In acest scop nei. cultive cît mai bine sint! cu loan, Varga Ilie,
lizarea sarcinilor de plan. Cu rezul vifa de vie, cum să Sibişan Gheorghe, Stin-
tate bune au muncit minerii din De s-au luat toate măsurile pentru ca ® l'Jn jurnal vorbit cu tema „Oraşe obţină producţii mari ...In seara aceasta gaciu Florean, Sibişan
va, cei de la Boiţa Haţeg, Băiţa Cră- de struguri, vinuri bu s-au adunat şi mem Maria şi Păcurar loan.
ciuneşti, şi în ultimul timp cei de la încă în primul trimestru al anului vi noi pe harta patriei“ urmat de o au ne şi alese. Alţii în brii brigăzii artistice R itm ul arătu rilor adm©!
Săcărîmb. Foarte bine a muncit co vaţă cîntece şi dan de agitaţie — tot co — Aceştia sînt o
lectivul Exploatării miniere Zlaşti, care itor, să intre în funcţiune instalaţia diţie muzicală va fi prezentat astăzi lectivişti. De data a- parte doar dintre frun
suri, repetă rolurile la ceasta sînt cu ei alţi taşii colectivei, dintre
a îndeplinit deja planul anual de pro de extracţie de la puţul orb. la ora 10 în sala de festivităţi a clu profesori — tot de Ia artiştii amatori ai trebuie urgentat!
ducţie. Succesele obţinute sînt urma La Ghelar se lucrează intens pen bului muncitoresc din Cugir. In con o piesă de teatru, gospodăriei — ne-a
rea firească a activităţii superior or tinuare va fi ex-pusă recenzia filmului şcoala din sal. Fie spus tov. Dumitrean, La redacţia ziarului sosesc zilnic producţiei agricole la hectar, numeroa
ganizate a colectivelor de muncă, bi tru ca pînă la sfîrşitul acestui an să „Din nou dimineaţă". spun poezii. Aceştia care profesor şi învă directorul căminului veşti îmbucurătoare despre recoltele se unităţi agricole din raionul Alba au
ne îndrumate de organizaţiile de par se termine adîncirca puţului princi din urmă vor ca în cultural din Şard. bogate de porumb, floarea-soarelui, trecut cu toate forţele la executarea
tid. De asemenea, ele se datoresc pal între orizonturile VII şi VIII, în o lntr-un cadru festiv vor fi înmî- ţător îşi are sarcina cartofi pe care le-au obţinut în acest acestei lucrări. Folosind judicios mij
creşterii nivelului tehnic al produc scopul măririi capacităţii de transport. curînd să prezinte un I. CIOBOT. an numeroase unităţi agricole din ra loacele de care dispun şi avînd spri
ţiei. De asemenea, în vederea folosirii în nate astăzi de dimineaţă în sala de sa în domeniul acti ionul Alba. La G.A.G. din Bucerdea, jinul mecanizatorilor de la S.M.T.,
viitorul apropiat a unor metode de festivităţi a clubului sindicatelor din nou spectacol. Colec spre exemplu, colectiviştii au recoltat gospodăriile agricole colective din sa
Unele exploatări miniere (Tcliuc, exploatare de înaltă productivitate, Deva, buletinele de indentitate unor de pe mari suprafeţe cîte 6800 kg. po tele Ighiu, Bucerdea, Giugud şi altele
Ghelar) fac acum, la sfîrşit de an, vrem ca în prima jumătate a anului tineri care au împlinit vîrsta de 14 ani. tiviştii îi aşteaptă. Ştiu rumb boabe la ha., gospodăria colec au făcut pînă acum arături pe cîte
un bilanţ nesatisfăcător. Ele n-au în* tivă din Cistei a realizat de pe un lot 80—120 ha. Cele 2.643 ha. arate pe
deplinit planul de producţie. La ne- viitor să terminăm exploatarea pilie- Formaţiile artistice ale şcolilor medii că programele prezen demonstrativ în suprafaţă de 25 ha. raion pînă la 15 noiembrie sînt însă
realizarea planului au contribuit şi u- peste '5.230 kg. boabe la ha. Mari pro prea puţine. Ele reprezintă doar 25,17
nele motive obiective, dar cauza prin rilor şi panourilor de la orizonturile din localitate vor prezenta în conti ducţii de porumb, floarea-soarelui, sfeclă la sută din suprafaţa ce trebuie arată
cipală este activitatea defectuoasă des de zahăr au inai realizat colectiviştii în toamna aceasta. Sînt gospodării
făşurată de aceste exploatări. Rămîneri superioare. nuare un frumos program artistic. Tot din Teiuş, Mihalţ, Galda etc. Pe sea
serioase în urmă sînt la planul de me ma arăturii adinei obişnuiesc să pună ca cele din localităţile Benic, Straja,
tal şi la preţul de cost. La Deva trebuie să punem în con aici s-a organizat şi o seară de dans membrii acestor unităţi, sporurile de Vinţ, Teiuş etc. unde s-au făcut ară-
tinuare un accent deosebit pe lucră pentru tineret. recoltă. Şi nu greşesc de loc. (uri pe numai 15-35 ha.
In majoritatea gospodăriilor agricole
rile de deschideri şi pregătiri, întrucît » Formaţiile artistice ale sindicate Ştirile colective munca depusă în toamna anu Posibilităţi de realizare a planului
aici capacitatea de producţie creşte lor din Alba Iulia prezintă astăzi pro lui trecut pentru efectuarea arăturilor stabilit pentru arături există suficiente.
mult de la an la an. Direcţia princi grame artistice în faţa colectiviştilor adinei a fost răsplătită aşa cum se Parcul de maşini şi tractoare a cres
pală este deschiderea zăcămintelor în din mai multe comune de pe raza ra cuvine. Unităţile în care acestei lu cut mult faţă de anul trecut. Pe raza
adîncime. Aşadar, este nevoie să a- ionului. Programele oglindesc viaţa crări i s-a acordat atenţia cuvenită, cu raionului Alba lucrează acum peste
cordăm o atenţie sporită lucrărilor nouă, plină de belşug pe care o tră toată seceta ce a existat în vară, au 150 tractoare ale S.M.T., plus tractoa
de investiţii, atît în ce priveşte orga ieşte astăzi ţărănimea noastră colecti obţinut sporuri de cîte 200—300 kg. la rele celor două gospodării agricole de
nizarea muncii, cît şi în ce priveşte vistă, măreţele transformări din viaţa ha. la culturile prăsitoare. Acolo unde stat. In afară de tractoare există zeci
satelor noastre. alături de această lucrare au fost apli de utilaje cu ajutorul cărora se pol
înzestrarea tehnică. cate şi aite metode agrotehnice, iar în executa arături mai ales pe terenurile
La Băiţa-Crăciuneşti va fi pregătit sol s-au încorporat îngrăşăminte, spo în pantă, inaccesibile pentru tractoare.
rul de producţie obţinut a ajuns la Trebuie numai ca aceste mijloace să
încă un orizont. De asemenea, aici • Etapa de astăzi ă campionatului aproape 400 kg. în medie la ha. fie mobilizate să lucreze cu toată for
ţa lor. Dar se mai întîmplă ca unii
Pentru anul viitor avem de înde se repară capital un funicular, a că regional de fotbal programează la Că- Se îmbogăfeşie parcul de maşini Ce înseamnă. 400 kg. la ha ? Să fa tractorişti să înceapă lucrul cu 1-2 ore
cem un calcul aritmetic: în raionul după ce s-a făcut ziuă şi seara să
plinit sarcini importante, de mare răs rui capacitate de transport creşte prin lan o întilnire deosebit de interesantă. Alba se cultivă anual circa 17.000 înceteze munca devreme. Totodată,
hectare cu porumb. Să înmulţim acos multe din tractoare stau toată noaptea
pundere. E nevoie să extragem şi să sporirea numărului de corfe. Formaţia locală, fruntaşa clasamentu tă cifră numai cu cîte 400 kg. Gît re lingă vagoanele dormitor deoarece con
zultă î Aproape 7 milioane kilograme ducerea S.M.T.-ului nu s-a îngrijit în
prelucrăm cantităţi sporite de mine La Zlaşti va fi pusă în funcţiune lui, joacă în compania formaţiei side- In ultima săptămînă parcul dc maşini al I.R.T.A. Hunedoara-Deva a de porumb. Rezultă atîtea boabe în deajuns să organizeze schimbul doi la
reuri. să reducem preţul de cost, să o moară cu fluid micronizat, care va rurgiştilor din Hunedoara, în puternică crescut cu 60 de autocamioane. In următoarele zile întreprinderea regiona toate tractoarele.
ridicăm şi mai mult nivelul tehnic al contribui mult la îmbunătăţirea cali revenire de formă. lă de transporturi auto se va mai complecta cu încă 20 de autocamioane. De
producţiei. Vrem ca în anul viitor să asemenea în această perioadă s-au mai primit încă opt autobuze care func
nu mai avem exploatări rămase sub tăţii talcului. ® Formaţiile Dacia Orăştie şi ţionează deja pe trasee.
Fireşte, au mai fost luate şi alte
Maşinile primite au fost repartizare lă toate autobazele din rogiune,
p la n ; toate unităţile trustului vor tre- măsuri, în ce priveşte organizarea Alba Iulia joacă pe teren propriu cu parte din ele asigu-wflet-deja transportul--călătorilor şi materialelor, în cele
mai bune condiţiuni.
, . îndeplinească lună dc lună muncii, aprovizionarea cu utilaje, ex Minerul Deva şi respectiv Parîngul I-o-
planul la toţi indicii. tinderea unor metode avansate de nea. , . ¦> ;
Fireşte, pentru aceasta nc-am pre muncă şi altele. Apreciem că există • Astăzi formaţia de categoria B.
gătit temeinic. Şi încă ne pregătim, toate condiţiile pentru ca în anul vii
deoarece nu toate lucrurile 6Înt puse tor toţi indicii de plan, la toate ex A.S. Cugir joacă pe teren propriu. Ea
Ia punct. De altfel iată cum se pre- ploatările, ră fie realizaţi“. va întîtni echipa clujeană G.S.M. Pesie 35.000 Artişti a m ato ri fruntaşi
excursionişti ia fa z a in terreg io n ală
O r a ş u l De v aP In fiecare săptămînă Ieri la prim , echipele ăe teatru şi recita plus cu oîte s-ar putea îngrăşa mii de Este de datoria conducerii şi a or
n plină construcţie sute de excursionişti, torii promovaţi la faza regională a celui de-al porci. Iată deci ce aduce aplicarea re ganizaţiei de partid din S.M.T. Alba
oameni ai muncii din III-lea Festival, bienal de teatru „I. L. Cara- gulilor agrotehnice Ia lucrarea pămîri- să îndrume, să controleze mai mult
Ca pretutindeni In ţara noa folosinţă in noul centru ai o- telefon, radio şi televiziune etc. oraşele şi satele regiu gialeli au plecat la Arad pentru a lua parte tului. Arătura adîncă permite pămîn- activitatea mecanizatorilor la locul de
Arhitectura noilor blocuri va nii, pornesc să viziteze la faza interregională, la care participă colec tului să acumuleze mai multă apă din muncă, felul cum aceştia se străduiesc
stră şi oraşul Deva trăieşte o ruşului Deva 11 blocuri. cele mai diferite locali tive ăe artişti amatori din regiunile Banat, ploile şi zăpada din timpul iernii, dis să pună întreaga capacitate de lucru
a doua tinereţe. In locul unde întreg ansamblul de locuinţe fi completată în această etapă tăţi ale ţării în cadrul Oltenia, Crişana şi Hunedoara. S-au deplasat truge buruienile, dăunătorii plantelor, a maşinilor în sprijinul ridicării pro
numai cu doi ani în urmă erau s-a stabilit să fie construit in de un bloc înalt cu parter şi excursiilor organizate echipa de teatru a Casei raionale de cultură iar prin acţiunea îngheţului şi dezghe ducţiei la hectar, prin executarea unui
cîteva clădiri vechi şi un mare trei etape. Prima etapă din nouă etaje, la care pentru fi de agenţia O.N.T. din Brad, colectivele ăe păpuşari ale caselor ţului pămîntul se mărunţeşte. Pe te volum mai mare de arături. De ase
spaţiu liber nefolosit, s-au înăl anul 1960 a fost term inată. Ea nisaj vor fi folosite cele mai „Carpaţi“ Deva. raionale ăe cultură din Alba Iulia şi Sebeş, menea, trebuie să se ocupe de asi
formaţiile de teatru ale căminelor culturale renurile arate din toamnă, semănatul gurarea schimbului al doilea la trac
ţa t sute de apartam ente in cuprinde 317 apartamente. La noi materiale. De la începutul anu din Săsciori şi Petreşti, precum şt recitatoa se face mai bine, într-un pămînt pri toare.
blocuri cu o linie arhitecto a doua etapă se lucrează la Eleganţa noului centru al o- lui şi pînă în prezent rele Szabo Dorina, ăe la Casa orăşenească mitor. Aşa se explică legătura directă
O.N.T. „Carpaţi“ Deva de cultură din Hunedoara, şi Ana Banciu, de ce există între arăturile de toamnă şi Timpul este destul de înaintat. De
a organizat cca. 380 la căminul cultural din Beriu. producţia mare de cereale ce se ob aceea, trebuie luate măsuri ca în zilele
excursii în cadrul că ţine la hectar. In luna noiembrie (în care urmează, cel tîrziu pînă la sfîr
rora şi-au petrecut zile deosebi în primele două decade) esie şitul săptămânii viitoare, să se execute
plăcute peste 35.000 ex timpul cel mai potrivit pentru execu arături adînci de toamnă pe toate su
cursionişti prafeţele planificate. Acest lucru va
tarea arăturilor adînci. Insămînţărilc contribui fără îndoială Ia obţinerea
nică elegantă. Acest ansamblu finisajul ultimelor blocuri. Din raşului este com pletată şi. de Locuinţe în blocuri de toamnă s-au terminat. Eforturile co unor producţii sporite la hectar, la tra
de locuinţe din centrul oraşu totalul ae 194 apartam ente de frumoasele magazine construite lectiviştilor şi ale mecanizatorilor tre ducerea în viaţă a sarcinilor puse în
lui Deva, pe care-l vedeţi in ja în 56 s-au şi m utat noii aici. Pînă acum s-au dat în buie acum îndreptate spre efectuarea faţa unităţilor agricole de cel de-al
folosinţă 20 magazine. In ur Pentru metalurgiştii din Cugir De curînd s-au început lucră- arăturilor adînci pe toate suprafeţele treilea Congres al partidului în do
fotografia noastră, are un is locatari. au fost date în folosinţă îh a- rile la alte 4 blocuri cu un to- planificate. meniul producţiei agricole.
mătoarele două etape, pe lingă cest an un număr de trei blo- tal de 96 apartam ente care vor
toric scurt. Planurile, schiţele, De curînd constructorii de un restaurant modern, se vor curi cu un total de 96 aparta- fi date în folosinţă la începutul Apreciind importanţa ce o prezintă V. PÎŢ A N
după care s-au executat au la I.P.L.S.T. Bucureşti lotul amenaja la parterul blocurilor mente. anului viitor. ogoarele adînci de toamnă în ridicarea
fost întocm ite de harnicul co C.T.A. Deva, au term inat lu alte magazine printre care o
lectiv al D.S.A.P.C, Deva. La crările de construcţie la noua alimentară cu autoservire, o înfrumuseţează noile Cu planul Ia Împădurii! r M :.
întocmirea lor s-a avut în ve poştă şt centrală automată. O expoziţie de mobilă cu vinzare, depăşit
dere integrarea în arhitectura clădire care incintă privirea bufet lacto, confecţii, aprozar cartiere Colectiviştii construiesc
existentă cît şi crearea unei prin linia sa modernă, prin ar Incepînd din timp lucrările dc îm
legături cu toate zonele ora hitectura şi ansamblul ei. etc. M em brii com itetelor de bloc păduriri de toamnă, forestierii de la
din oraşul P etroşani desfăşoară, I.F. Haţeg au reuşit să-şi depăşească
şului. Primele schiţe au fost Acum pe planşeta proiectanţi De asemenea în noul centru o rodnică activitate. R ezultate planul la această lucrare, înaintea ter Cu puţin tim p în urm ă la păşunile gospodăriei, 100 de m ii
făcute în anul 1959. Apoi în lor se află in lucru proiectele al oraşului funcţionează un frum oase au obţinut com itetele menului stabilit. G.A.C. „7 N oiem brie“ d in Vîl- cărăm izi confecţionate de colec
anul 1960, în plină vară, con blocurilor ce urmează să fie frumos cinematograf, cu ecran de la b lo c u rile A), B şi C, c a re cele Rele, raionul H aţeg, s-a tivişti prin m uncă patriotică,
structorii T.R.C.H. au pornit la executate în etapa a treia. In lat, cu o capacitate de 450 au m obilizat locatarii la în căr In cadrul şantierului „Rîul Şes' din început construcţia unui grajd etc.
ridicarea noilor blocuri, sch i total etapa a treia va cuprinde locuri. întreg ansamblul ăe catul şi descărcatul a 20 cam i Retezat, o suprafaţă de 50 ha. aflate p e n tru 100 vite m ari. P a ra le l cu
ţele întocm ite pe planşetele încă 433 apartamente intr-un locuinţe este prevăzut cu în oane de păm înt, am enajindu-se la o altitudine de 1.600 m. a fost lucrările din cam pania de to am D in rîndul colectiviştilor care
proiectanţilor au început să ansamblu de 13 blocuri. Noile călzire centrală. 400 m .p. de zonă verde. La a- împădurită cu molid, alte 20 ha. dc n ă colectiviştii au m uncit cu în au fost aproape nelipsiţi de la
ceastă lucrare s-au efectuat pe la şantierul „Izvoarele Streiului“ tot sufleţire şi la construcţia aces lucrările construcţiei fac p arte
prindă viaţă şi blocurile au blocuri vor oferi viitorilor lo Seara noul centru este scăl s te 3.000 o re m u n c ă p a tr io tic ă cu această specie, iar restul suprafeţei tui adăpost. V iolina B oşorogan, Sîm u Beica,
realizînidu-se econom ii de 8.000 planificate a fost împădurită cu pal Ilie R âm betea, Ion B eica şi
început să se înalţe. Mutarea catari um confort din ce în ce dat în lumina tuburilor fluo lei. tin şi frasin. P rin tre alte m ateriale procu m ulţi alţii.
mai mare. Pe lingă un spaţiu rescente care-l face meu fru ra te pe p lan local se num ără
primilor locatari a însemnat şi locuibil judicios repartizat, ele mos, mai atrăgător. lem nul re zu ltat de pe fineţele şi MARIA BARA
primul succes atît al proiec- vor avea uscătorii, spălătorii, corespondentă
tautului cât şi al constructoru- spaţii de depozitare a căru T ext: V. FU R IR
[(* lui. Pînă acum s-au dat in cioarelor pentru copii, prize de F oto: ILEANA TEREK ^
I