Page 6 - 1962-11

PAG. 2 Drum ul so cialism u lui Nr. 2443

L a G. A. C. d i n D e m' s n ş fm ffifiü iiE m m m rnk

Strat posibilităţi pentru sporirea :cr zn ==

a producţiei de Şapte Cum am obfinut kg® poraamb 3 NOIEMBRIE 1962

RealMrad an de an venituri folosite de îngrijitorii de ani­ boabe la hectar Programul I: 6,20 Em isiunea 115,45 Povestiri despre Lenin;
tot mai însemnate din sectaruil male fruntaşi, care obţin rezul­ pentru sate; 6,45 !3alut voios de 16,15 Vorbeşte Moscova; 17,50
pionier; 7,30 Sfatul medicului:! Ştiinţa în slujba păcii; 21,15 Ce
zootehnic, membrii gospodăriei tate bune In muncă. Şl ase­ Porumbul este cultura cu! po­ 6.800 kg. porumb boabe la ha. terminat formarea unei cruste Folosirea termometrulul; 7,45 e nou In librării.
agricole colective „1 Mai“ diin menea exemple există în cadrul Ţara mea iubită — program de
satul Demsuş, raionul Haţeg, au gospodăriei colective. Comuniste­ sibilităţi de producţie nelim i­ Metodele folosite în unitatea la suprafaţa solului, crustă care oîntece pioniereşti; 8,00 Sumarul Programul li: 17,00 Formaţii
dat o mare dezvoltare creşterii le Maria Sterm-lneseu şi Cornelia tate. Ounosdndu-1 această ca- noastră pentru realizarea acestei împiedica răsărirea plantelor. presei centrale; 9,00 Roza vân­ romineşti şi sovietice de muzică
animalelor. Numai In anul aces­ Moca, spre exemplu, îngrijesc ou par&eifâte şi Satlisfălcîndu-! toate producţii au fost de fapt cele Pentru spargerea el am apli­ turilor; 9,25 Oîntece pentru cel uşoară; 17,30 însem nări de re­
ta, din fonduri proprii şi din multă atenţie animalele. La fel cerinţele, orice Unitate agrico­ indicate de ştiinţa agrotehnică. cat o lucrare cu grapa stelată. mici; 11,05 Fragmente din ope­ porter; 18,30 Scene din opere;
Culturii l-am aplicat’ apoi cinci ra „Pescuitorii de perle“ de Bl-- 20,30 Noapte bună copii: „Va­
creditele acordate de stat au fost procedează şi alţi îngrijitori care lă socialistă poate să obţină re­ Gospodăria noastră a avut în praşile, atunci cînd am consta­ zet; 12,00 Piese instrum entale de poraşul lui Paşka“ de Mişuf ;
procurate 101 bovine din care ţin o evidenţă strictă a produc­ colte bogate de porumb. Por­ plan să cultive anul acesta cu tat ’ că are nevoie. Aceste lu­ Ciprlan Porumbescu; 14,30 Mu­ 20,40 Muzică populară din ţă .b
16 vaci şi junind, 83 viţele pre­ ţiilor pe care le realizează, al­ nind de Ia această premiză, porumb 227 ha. din care 11 ha. crări, cît şi polenizarea artifi­ zică populară romînească Inter­ Americii Latine.
cum şi 78 de oi. In prezent co­ cătuiesc cu grijă raţiile, le ad­ membrii gospodăriei agricole lot experimental de pe care să cială efectuată au contribuit la pretată de Justina Băluţeanu',
lectiviştii deţin In proprietate ministrează la ore fixe, execută colective „Horia, Cloşca şl Cil- realizeze o producţie de 5.000 obţinerea unei producţii de 6.800 Dumitru fMuţiu şi Petrică Vasile; Buletine de ştiri şi radiojur­
obştească 245 bovine din care mulsul şi adapă vacile după şan“ din satul Bucerdea, raio­ kg. porumb boabe la ha. Cîhiar kg. porumb boabe la ha. n a le : 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
62 ’ vaci de lapte, 273 ovine şi nul Alba s-au străduit să aplice de Ia început noi am pornit la Buletin meteorologic 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50
89 porcine, din care 21 scroafe program etc. Dar, metodele pe culturii porumbului toate lu­ lucru hotărlţi să realizăm şi Acest lot experimental nu a (programu.1 I), 12,00; 14,00;
care ei le folosesc nu sînt cu­ crările agrotehnice necesare ca­ chiar să depăşim această pro­ contribuit însă numai la spori­ PENTRU 24 ORE
pentru prăsilă. noscute şi aplicate de către toţi re în final să ducă Ia realiza­ ducţie. Consiliul de conducere, rea producţiei medii de po­ 16,00 ; 18,00 ; 21,00 ; 23,00 (pro­
Stind de vorbă cu tov. Viorel rea udei recolte bogate. Drept sfătuiin!du-se cu brigadierii şi rumb. El a demonstrat colecti­ Vreme schimbătoare cu cerul mal gramul H).
îngrijitorii. urmare, colectiviştii din Bucer­ cu cei mai pricepuţi colecti­ viştilor multe lucruri folositoa­ mult noros. Vor cădea ploi locale.
Niculescu, preşedintele gospodă­ dea au realizat de pe o supra­ vişti, a hotărit ca acest lot să re care, dacă ar fi fost aplicate Temperatura staţionară, ziua va fi NOU!
riei, î-am întrebat, care au fost Rău este şl faptul că organi­ faţă de 11 ha. o producţie de fie amplasat în tarlaua denumi­ pe întreaga suprafaţă cultivată cuprinsă între 18 şi 21 grade, Iar
măsurile luate în cadrul gospo­ zaţia de partid nu a analizat ia tă „Şes“, pe care a fost culti­ cu porumb producţia ar fi fost noaptea între 8 şi 14 grade. Vîntul va 12 - f 1
dăriei în vederea creşterii pro­ timp cauzele oare au dus la di­ Ql.e s e n a vat girîu. După recoltarea griu­ m ai mare decît 2.015 kg. la ha. sufla potrivit cu intensificări din sec­
ducţiei de lapte, carne şi lină. minuarea producţiei în sectorul lui am transportat olte 30.000 cit s-a obţinut. torul sud. la PRONOSPORT
După cum se ştie, îngrijirea şi zootehnic, pentru ca astfel să COBESPOHDEHŢH kg. gunoi de grajd pentru fiecare
furajarea raţională a animalelor, poată lua măsurile corespunză­ ha. şi l-am încorporat în sol, o In felul’ acesta, colectiviştii PENTRU URMĂTOARELE SE lACOKDA PKJKMLUL
aplicarea în practică de către toare care să ducă la îmbună­ Dispozitiv de control diată cu arătura la adîncimea de s-au' convins că însămînţînd 3 ZILE SPECIAL DE 50.000 LEI
toţi îngrij îtorii-mulgători a me­ tăţirea continuă a activităţii în îmbunătăţit 23-25 cm. In primăvară, devre­ timpuriu, aplicînd praşile ori de PENTRU AL T3-LEA PRO­
todelor, de muncă ale fruntaşi­ acest sector. Atenţia trebuia În­ me, am arat din nou terenul, cîte ori este nevoie şi asigurîhîd Vreme nestabilă favorabilă ploilor NOSTIC EXACT.
lor, sînt’ factori de mare însem ­ dreptată îndeosebi spre asigura­ O parte din piesele suspendate de Iar In preajma lnsăminţatulu-l o densitate de cel puţin 45.000 locale. Temperatura în uşoară scădere.
nătate pentru obţinerea unor rea unei baza furajere cit mai Ia locomotivă, nu se puteau verifica l-am discuit. Insămînţatul l-ani fire la ha., recolta este bogată.
producţii animaliere tot mai ri­ puternice. Pentru a se putea în timpul nopţii cu destulă precizie. făcut ou maşinile S.M.T. la 23
Lăcătuşul Ioan Simion şi maistrul Si- aprilie, folosind numai sămân­ Pentru cultivarea porumbului
dicate. asigura întocmirea unor raţii e- mion Rancea de la depoul S.F.R. Teiuş ţă de porumb HD-102 şi 103. în anul viitor asigurăm de pe
chiiibrate pe timpul iernii era au conceput adaptarea unui'sistem op­ imediat după însămînţat au că­ acum cele mal bune condiţii.
Răspunsul pe care l-am necesar să se însilozeze o can­ tic la vechiul dispozitiv de control. Dis­ zut ploi abundente care au de­
prim it la această întrebare titate mai mare de furaje. To­ pozitivul este aşezat pe linia de intrare NTCOLAE COŢA
varăşii din conducerea gospo­ ® ing. agronom la G.A.C. din
dovedeşte că tovarăşii din con­ dăriei motivează că vor mai în-
siliul de conducere al gos­ siloza circa 150 tone coceni, ceea Bucerdea, raionul Alba
podăriei au scăpat din ve- ce le va permite să acopere ne­
dare un lucru de mare impor­ cesarul de furaje însilozate. Faţă Â
tanţă : preocuparea pentru spo­ de această acţiune nu s-a luat
rirea continuă a productivităţii însă nici o măsură până în pre­ fără canal. La trecerea locomotivei,
animalelor. De altfel, este grăi­ zent. cînd piesele suspendate nu ating dispo­
tor în această privinţă un sin­ zitivul, semnalul optic arată lumină
verde. Dacă una din piesele suspenda­
gur exemplu. Cu t’oate că pî- Se cunoaşte faptul că sporirea te atinge dispozitivul, apare 'lumina " 1 C ./ A r T W gri? if& J*
nă la sfârşitul anului mai sînt efectivului de animale şi a pro­
ductivităţii acestora depinde în Ca nuca-n perete...
.'doar două luni, la această gos­ bună măsură şi de asigurarea
podărie nu s-a realizat nici mă­ unor adăposturi corespunzătoa­
car jumătate din producţia de
lapte planificată pe cap de va­ re. Colectiviştii din Demsuş şi- roşie. Prin folosirea acestui dispozitiv
că furajată. Obţinerea unei pro­ au planificat ca în anul acesta se sesizează toate defecţiunile la aceste Comisia culturală afirmaţii susţinute singur exemplu pen­

ducţii sub nivelul posibilităţilor să construiască două grajduri piese. din cadrul comitetu­ cu exemple ce se tru a ilustra eficien­

lui sindical al lami­ potrivesc ca nu- ţa acestora. 11 ci­

se datoreşte mal multor cauze. pentru 200 vite mari şi o ma­ V. STREMTAN norului de 800 de la ca-n perete. Iată, de tăm : „De remarcat

In primul rînd trebuie arătat că, ternitate pentru scroafe. Pînă Pericolul a fost C.S.H. a întocmit de pildă, vorbind de este faptul că in
deşi gospodăria dispune de o în prezent Ia un grajd s-a ter­ înlăturat c-urînd un raport a- propaganda p r i n urma unor conferin­
suprafaţă însemnată de păşune, minat zidăria, la celălalt a fost supra activităţii cul­ conferinţe se spune ţe ca „Bolile de ini­
săpată doar fundaţia, iar con­ Verificarea trenului 2.889 sosit în sta­ tural-educative des­ mă şi prevenirea
nefiind întreprinsă nici o ac­ făşurate în sala de că majoritatea din lor“ prezentată de
ţiune pentru sporirea produc­ cele- 8 conferin­

tivităţii ei, păşunată neorgani­ strucţia maternităţii nici nu a ţia Subcetaie a fost încredinţată lăcă­ cuitură a secţiei pe ţe expuse au fost tov. Df. Rişcuţă, un
zat, aceasta n-a putut asigura
cantitatea necesară de iarbă pen­ început. tuşului de revizie Ioan Bora. Pe cînd perioada de la ale­ astfel alese incit să muncitor de la sec­ f ÎNTREPRINDEREA
tru o hrănire corespunzătoare Ţinind seamă de faptul că la efectua controlul vagoanelor el a ob­ geri şi pînă rin pre­ sprijine muncitorii
a vacilor de lapte. In plus, nea- servat o defecţiune la vagonuj (00.459 zent. Pe lîngă fap­ la însuşirea cunoş­ ţia ajustaj s-a pre­ COMERŢULUI €U RIDICATA
vîlid organizată producerea con- gospodăria colectivă din Dem­ care ar fi putut pricinui pagube ma­ tul că el este for­ tinţelor predate în zentat la un control
veerului verde, raţiile animalelor suş există reale posibilităţi pen­ teriale. Sesizînd la timp cazul impie­ mal, Sărac în con­ medical găsindu-se PENTRU PRODUSE ALIMENTARE
nu au putut fi suplimentate nici tru a se putea asigura o canti­ gatului de mişcare, vagonul a'fost scos ţinut, aşa cum de cadrul cursurilor de intr-adevăr bolnav şi
cu alte furaje verzi. La nereali- tate mai mare de nutreţuri în ­ din garnitură pentru remedierea defec­ altfel poate fi ca­ ridicare a califică­ căruia i s-a putut
zarea în întregime a sarcinilor silozate, Iar construcţiile zoo­ ţiunii semnalate. rii organizate aici,
tehnice Începute pot fi date în racterizată şi acti­ f a c e tratamentul
In sectorul zootehnic au mai folosinţă în luna noiembrie, va N. CÎNDEA vitatea cultural-edu- să le îmbogăţească
contribuit şi alţi factori. Con­ cativă desfăşurată pentru premtîmpi-
Aportul zidarilor aici, conţine unele cunoştinţele profe­
siliul de conducere al gospo­ narea evoluţiei bo­
dăriei şi organizaţia de partid, sionale. Şi se dă un lii“!!?)
de pildă, nu au urmărit îndea­
proape creşterea răspunderii In- trebui ca organizaţia de partid O dată cu efectuarea lucrărilor din Cerc de citit inactiv — DEVA —
grijitorilor-mulgători p e n t r u şi consiliul de conducere al gos­ campania de toamnă, colectiviştii din
sporirea producţiei de lapte. Se podăriei să ia măsurile cores­ Mintia, raionul llia, lucrează de zor In oraşul Petrila, activitate rodnică: însă vădeşte prea ANUNŢĂ
punzătoare care să ducă la rea­ la pardosirea şi tencuirea căminului pe poarta casei cu puţină preocupare
putea, bunăoară, lua In discuţie lizarea sarcinilor stabilite în lor cultural. Un aport deosebit în ur­ nr. 5 de pe strada se lecturau broşuri, pentru acest cerc, ocuparea următoarelor posturi prin
planul de producţie cu privire gentarea acestor lucrări au adus zida­ 'Alexandru S a h i a revista „Femeia“, se din care cauză ac­
problema popularizării şi extin­ la dezvoltarea sectorului zooteh­ rii Ionel Podeleanu, Cornel Malea, Pe­ mai există şi acum organizau scurte ex­ tivitatea desfăşurată CONCURS
nic. i i . tru Podeleanu şi Alexandru Moga. o tăbliţă pe care puneri privitoare ia aici este sporadică,
derii în producţie a metodelor sc r ie : „K4ei locuieş­ realizările ştiinţei şi mult sub nivelul po­
C. CORNEA' tehnicii sovietice, la

te responsabila cer­ succesele obţinute sibilităţilor. PENTRU LOCALITATEA DEVA

cului de citit“. In­ de poporul nostru Ar fi de dorit ca

La locul de muncă şi pe scenă tr-adevăr, în aceas­ pe drumul desăvîr- responsabila acestui — p atru posturi m erceo lo g i principali
tă casă locuieşte şirii construcţiei so­ cerc să depună toa­ — un post m erceolog
— un p o s t e c o n o m is t m u n c ă şi salarii
tov. Georgeta Coj’o- cialiste. tă străduinţa pen­ — un post statistician principal
— un post statistician
caru care a fost în In acest an res­ tru ca în cel mai — un post contabil principal

Tovarăşa Ema a plecat la Lupeni. De atunci au trecut a- ri-a fost lună in care brigada anul ce a trecut res­ ponsabilă a cercului scurt timp cercul
cantină. Se grăbeşte. Vrea să proape 5 ani. La început a ei să nu dea zilnic peste plan ponsabila cercului de citit este tova­ de citit să fie ac­
ajungă mai repede. Pe scena căutat să cunoască cit se poa­ cel puţin 40 de vîrtelm ţi. de citit din cartier. răşa Jenica Pricap, tivizat.
din sala mare a cantinei se află te de bine tainele meseriei de Pe atunci Ia acest învăţătoare la şcoa­
brigada artistică de agitaţie. depănătoare. Apoi, prin stră­ Rof Ana a dovedit talent nu cerc se desfăşura o la de 8 ani. Dlhsa M. PUŞCĂRAU
numai la locul de muncă ci şi corespondentă

'Face ultim ele pregătiri la pro­ daniile sale, prin buna organi­ în brigada artistică de agitaţie La descărcare, vagoanele trebuie curăţate PENTRU FILIALA I.C.R.Â. PETROŞANI
gramul ce-l va prezenta cu oca­ zare a muncii, a devenit cu­ a fabricii. Nu odată, strădania
zia alegerilor U.T.M.
noscută în întreaga filatură. ei a fost răsplătită cu aplauze Un grup de mun­ se spiune în scrisoa­ ra. Aceasta produ­ — un post m erceolog ;
Tovarăşa Ema s-a aşezat la o Aşa se face că nu a trecut nici prelungite, pentru măiestria citori, tehnicieni şi re — întlmpinăm ce Intîrzieri in ex­ — un post planificator
masă şi ascultă cu atenţie me­ un an de cînd a început să cu care ştie să interpreteze ingineri de la Pre- mari greutăţi din pedierea marşrute- — un post contabil principal
lodiile populare interpretate de lucreze şi a fost declarată frun­ clntecele. paraţia cărbunelui partea s t a ţ i i l o r lor“. — un post contabil
Rof Wna. li place deosebit de taşă în muncă. Acum este Lupeni a trimis zia­ C.F.R. Pentru în­
m ult cum le interpretează. fruntaşă nu numai ea, ci în­ Aceasta este interpreta pe rului nostru o scri­ cărcarea cărbunelui, Pe bună dreptate Pentru merceolog principal sînt necesare studii medii teh- I
treaga brigadă pe care o con­ care, tovarăşa Ema, tot munci­ soare în care se a- zilnic sîntem nevoiţi ei se întreabă de ce nice de comerţ, trei ani în fu n cţie de specialitate, sau stutni <
Dar cine este oare această duce, brigadă ce i-a fost în­ toare la filatura din Lupeni, rată bătălia care se să curăţăm de res­ staţiile C.F.R. în medii şi un stagiu (le cinci ani.
cîntăreaţă ? credinţată doar la un an de la dă pentru îndeplini­
angajare. De la începutul anu­ s-a grăbit s-o asculte încă la rea planului de stat turi de încărcătură care se descarcă va­ Pentru merceolog sînt necesare studii medii tehnice de c i
K of Ana abia îm plinise 16 ani lui acesta şi pînă in prezent repetiţie. la toţi indicii. „In zeci de vagoane so­ merţ sau studii m edii şi un stagiu de 2 ani.
cină s-a angajat ca m uncitoa­ site eu trenul na­ goanele nu contro­
C. ORĂOIUNESCU
re necalificată la filatura din lează starea lor du­

munca noastră — vetă de la Hunedoa­ pă descărcare ?

Pentru economist principal muncă şi salarii, sînt necesai'f;

Cantinele ocupă un important IN CANTINELE DIN VALEA JIULUI lozate doar 10 tone cartofi faţă studii economice superioare şi trei ani în funcţii economice.
loc în sistemul alimentaţiei pu­ de 20 tone planificate, 1.000 kg.
blice din Valea Jiului. Zilnic .MASA CONSISTENTA, varză şi 700 kg. morcovi. De ce Pentru statistician principal sînt necesare studii medii cu
mii de oameni ai muncii, mineri, CIT MAI BINE SERVITA n-âu fost însilozate şi alte legu- trei ani stagiu în funcţii economice.
constructori, funcţionari, servesc rhfe şi zarzavaturi ? Pe de o parte
m asa In astfel de untăţi. Cunos- ţii, In marea lor majoritate, sînt pastele făinoase sînt mîncăru- pentru iarnă. In magazii şi că­ 0 . A.D.L.F. n-a pus la dispoziţia Pentru statistician sînt necesare studii medii.
cînd importanţa cantinelor, am mulţumiţi de calitatea şi varie­ rile de bază ale cantinelor. mări se găsesc borcane cu fel cantinei întreaga cantitate de Pentru contabil principal sînt necesare studii medii de spe­
vizitat cîteva din ele pentru a tatea preparatelor. şi fel de conserve. Gospodarii pătrunjel, ţelină şi morcovi, iar cialitate cu stagiu de trei ani în funcţii economice, sau cu studii
vedea felul în care oamenii Or fi de bază, dar abonaţii au au, datoria de a servi abonaţilor pe de altă parte o serie de sor­ medii şi stagiu de cinci ani.
muncii sînt serviţi. Ce am con­ Vizitînd cantinele Văii Jiului, toate motivele să fie nemulţu­ o masă variată, bogată în calo­ timente sînt neglijate pe moti­ Pentru contabil sînt necesare studii de specialitate, sau studii
statat ? fie cele ale C.C.V.J. sau ale miţi ^că ele se repetă prea des. rii, în toată perioada de iarnă. vul că pot avea perisabilităţi medii cu stagiul de doi ani' în funcţii administrative.
T.R.C.H., se constată o îmbună­ Va trebui ca responsabilul can­ sau mi sînt pe placul abonaţilor, Pentru planificator sînt necesare studii medii.
M e n iw i varia?© tăţire a calităţii mîncării pre­ tinei împreună cu bucătarul să Conducerea cantinei E.M. Lu­ întrebat de ce nu s’-au. conser­ Concursul va avea loc în ziua de 26 noiembrie 1962 Ia se­
parate, o vai'ietate şi o consis­ chibzuiască temeinic atunci cînd peni a avut o preocupare per­ vat ardei pentru umplut, res­ diul întreprinderii.
şi consisfen?e tenţă care satisfac exigenţele întocmesc meniurile. manentă pentru aprovizionarea ponsabilul Gbeorghe Cita a răs­
abonaţilor. Lucruri bune se pot cu legume necesare perioadei de puns că ardeii umpluţi nu plac La înscriere candidaţii vor depune urm ătoarei© a c i f V
In sala de mese a cantinei sa­ spune şi despre modul în care La cantina fabricii Vîscoza iarnă. Ca urmare, aici s-au în ­ abonaţilor şi că iarna cantina
lariaţilor Exploatării miniere din cantinele T.R.C.H. Petroşani şi din Lupeni (responsabilă Ele­ m agazinat 2.310 kg. bulion pas­ prepară mîncăruri mai mult din — cererea de înscriere cu arătarea postului pentru care can­
Vulcan, totul era pregătit cu E.M. Petrila întocm esc şi pre­ na Matei), sala de mese are un tă, 700 kg. ţelină aşezată în n i­ varză. Oare astfel cantina va didează ;
grijă. Mesele acoperite cu feţe gătesc mîncarea pentru abonaţi. aspect neîngrijit, curăţenia lasă sip, peste 2.500 kg. mazăre boa­ reuşi să-şi mulţumească abona­
curate, cu pahare, încăperea cu­ de dorit. Un abonat consemnea­ be, 2.000 cutii cu conserve de to ­ ţii ? Cum va putea fi asigurată — autobiografie detailată ;
rată, dădeau sălii un aspect plă­ Maî multă exigenţă ză faptul că uneori tacîmurile cană de legume, 500 kg. fasole consistenţa meniurilor ? — actul de studii în copie legalizată ;
cut. La mese, abonaţii serveau nu sînt spălate cu atenţie. De verde conservată, 420 kg. ardei — adeverinţă din care să rezulte vechimea în specialitatea
prînzul. Meniul în ziua aceea La cantina Exploatării mi­ asemenea, paharele din care s-a Nici administraţia -cantinei în care a mai lucrat, sau copie extrasă din carnetul de muncă
se compunea din ciorbă de roşii niere din Lupeni mîncarea s-a servit apă, nu sînt spălate ime­ muraţi pentru umplut. In aceste 1. C.T. Paroşeni n-a făcut aproa­ | certificată de serviciul personal;
cu orez şl cihftele marinate cu îmbunătăţit. Totuşi, aici se mai diat, lucru ce face ca abonaţii zile, se face aprovizionarea cu pe nimic pentru anrovizionarea , — memoriu de lucrări şi a c tiv ita te ;
pireu de cartofi. Aici meniurile manifestă o serie de lipsuri în care iau masa mai tîrziu să aş­ varză şl cartofi. Aceeaşi preocu­ de iarnă. De ce ? Fiindcă se lu­ înscrierile se primesc pînă la data de 20 noiembrie 1902.
sînt variate, iar mîncarea este privinţa alcătuirii meniurilor. tepte pînă li se aduc pahare cu­ pare pentru aprovizionarea de crează încet la recondiţionarea i Inform aţii suplim entare se primesc de la serviciul de cadre
bine preparată. De altfel, şi con­ Răsfoind condica de sugestii, în­ rate. iarnă s-a m anifestat şi la can­ beciului obţinut de la întreprin­ 1al întreprinderii, telefon 436.
dica de sugestii confirmă aceas­ tâlneşti însemnări care atestă tina E.M. Petrila (responsabil derea Eriergo-Păroşeni. Nici la
ta. Responsabilul cantinei, tov. aceasta. Consultând lista de bu­ Calitatea meniurilor, felul Eduard Szekely). cantina Vîscoza din Lupeni hu i Vfc. 'C- •îs» "Zx.*1
Cornel Gabor, se îngrijeşte ca cate şi tabelul meniurilor, pe o cum ele sînt preparate, igiena s-a făcut prea mult. Cantităţile
preparatele să fie tot mai con­ localurilor Ilustrează cum abo­ Dacă pentru îmbunătăţirea ca­ conservate sînt neîndestulătoare O . C . L . P R O D U S E IN D U S T R IA L E
sistente şi variate. Cantina este perioadă de 10 zile, se observă naţii sînt serviţi. Tocmai de lităţii meniurilor la majoritatea şl în sortimente reduse. IN T E R R A IO N A L A D E V A
bine gospodărită. Ea are şi o în special la masa de seară, o aceea, responsabili! împreună cu
crescătorie de porci ce sînt hră­ abundenţă de mâncăruri prepa­ personalul cantinelor, trebuie sa cantinelor se manifestă atenţie, Timpul este înaintat, dar nu FACE CUNOSCUT CUMPĂRĂTORILOR
niţi cu resturile de alimente de manifeste multă exigenţă faţă nu acelaşi lucru se poate spu­ feste' tîrziu pentru a se face apro­
la cantină. rate din paste făinoase şi car­ ne despre felul cum unii respon­ vizionarea cu cele trebuincioase ^că în vederea asigurării unei desfaceri în condiţii mai bune
de el înşişi, exigenţă menită să iernii. Va trebui ca In perioada
Pentru felul în care abonaţii tofi, deşi în magazie se găsesc sabili de cantine se preocupă de ce a mal rămas să existe mal A D E S C H I S N O I UNI T AJI:
sînt serviţi, pentru varietatea şi contribuie la o cît mai bună de­ aprovizionarea pentru iarnă. La multă preocupare pentru ame­
consistenţa meniurilor, cantina cantităţi însem nate şl de alte unele din cantine se observă o — ÎN PIAŢA ORAŞULUI DEVA — UN CHIOŞC DE DESFA- ‘
servire a oamenilor muncii. najarea silozurilor (acolo Uh’de 'CERE A PRODUSELOR CHIMICE ŞI UNUL DE MENAJ,
Exploatării miniere din Vulcan alimente. Sesizat de acest lu- rămînere în urmă, la altele un feste necesar), Iar O.'A’.D.C.F. să
ia primit „Drapelul de cantină ctu, responsabilul cantinei a De ce aşa lent ? pună integral la dispoziţia can­ — IN PIAŢA ORAŞULUI SIMERIA — UN CHIOŞC PENTRU,
îruntaşă“ pe Combinatul carbo­ răspuns V ritm lent de aprovizionare. Ca tinelor necesarul de legume pen­
nifer al Văii 'Jiului. Lucruri Îm­ Majoritatea gospodarilor can­ ^DESFACEREA ARTICOLELOR DE TRICOTAJE Ş l GALANTERIE}
bucurătoare Sd pot întllnU’ rţi la De fapt cartofii, varza şl tinelor au pregătit cele necesare cantina T.R.C.H. din Petroşani tru perioadă de iarnă.
'ŞI UN CHIOŞC !PENTRU, DESFACEREA ARTICOLELOR DE
cantina I.O.Tj Paroşeni. Abona- (resp. Gh. Glta) au fost îusî-. 'A. .QARGĂ 1
) MENAJ.