Page 60 - 1962-11

PAG. 8 DKUMin SOCIALISMULUI Nr. 2457

A

VulcanulCîrad spun „Hunedoara1 de ieri şi de azi
Clnd spun „H unedoara“
au d un vuiet' lum g-prelung de m are, Parîngul predomină întreaga mea asta nu iubeşte mai mult care antreprenor avea cîte
au d eîntecele n o astre vâslind Vale a Jiului. Creasta sa, ce ca minerul lumina zilei. Ştii ce­ crlşmă sau două de unde mi­
ca m iile de steaguri roşii poartă de multe ori şi vara cuş­ va ? Hai să nu mai vorbim des­ nerii erau obligaţi să-şi facă
pînă.-n depărtare ma aWă a zăpezii, se zăreşte din cumpărăturile. Abia acum în­
orice punct te-ai afla. Dar de pre asta. ţeleg de ce pe strada asta m a­
Cînd spun „H unedoara“ aici, de lingă muntele Straja, Să-ţi spun despre viaţa mea joritatea caselor aveau uşi mari,
văd cerul plin de stele Parîngul pare şi mai imens, are de prăvălie.
coborînd la picioarele mele, o înfăţişare şi mai fermecă­ de azi. Ciştig la două mii de
văd p o d u ri de schele şl iu rn ale , toare. La poalele muntelui S tra­ lei pe lună. Am fo st decorat cu ~fr
văd îm plinindu-se ja, frate mai mic al Paringului, Medalia Muncii şi Ordinul Mun­
fiecare zbor de pasăre spre zare. se află oraşul Vulcan. In apro­ cit clasa IlI-a. Copiii mei tră­ r jm b la m prin oraş să văd pre-
pierea gării, blocurile mari se iesc aşa cum trebuie să trăias­ facerile noi ale vremii. Ali­
Clnd spun „H unedoara“ ridică semeţe luîndu-se parcă că fiii unui miner într-o ţară
m ă sim t m ai puternic, m al Înalt, la întrecere cu uriaşa înălţime socialistă. Mi-am făcut o casă niate într-o ordine perfectă, de
m ai plin de vigoare, a muntelui. Există două le­ sistem vilă, cu coloane şi tur­ o parte şi de alta a şoselei as­
m ă sim t m ai aproape de oameni, gende asupra provenienţei nu­ faltate, blocurile mari îşi înalţ
m ai aproape de cîntece melui acestui oraş. nuri. etajele sus de tot, creînd un
m ai aproape de soare. mică pauză. Corci-baci îşi peisaj nespus de frumos. Sînt
q e spune că de mult, tare de aprinse o ţigară. Trase cîte­ construite acolo suite de apar­
VICTOR NIT A mult, pe muntele Straja e- tamente şi cîteva cămine pentru
va fumuri zdravene şi zîmbind tinerii mineri. S-au construit
TARA HAŢEGULUI rupea un vulcan. După mulţi continuă: magazine moderne, cofetărie, tot
ani, cînd clocotul erupţiilor s-a ce este necesar unui oraş socia­
7’ astîm părat, locuitorilor de aici — Aş med vrea să-ţi spun list. Şi continuă să se constru­
Pe-un picior de plai, li s-a spus sim plu : cel de lin­ cîteva vorbe. Pe tim pul capita­ iască.
Pe-o g u ră de rai, gă vulcan. Şi aşa li se spune şi liştilor am muncit trei fraţi şi
Unde clătinaţi în ziua de azi. toţi n-am putut să ne facem de- n/i ai jos se vede braţul lung
Codrii din C arpaţi, cit o mică baracă din setndurt. al unei macarale trebăluind
F ru n za-n cet işi sună A doua legendă este mai vero­ Locuiam 6 persoane într-o sin­
Tot a voie bună. similă. Spun veteranii că în ur­ gură cameră. Şi acum, în numai in jurul unor blocuri ridicate
Şi sub geana lor, mă cu ani, in satul lor cărbu­ ciţiva ani, mi-am făcut o casă, în roşu. Peste puţin tim p m i­
M urm urînid uşor nele era la suprafaţă. Intr-o ţi-am mai spus, ca o vilă. Şi eu nerii din Vulcan vor mai primi
Streiul astăzi spune, vară, tare călduroasă, cărbunele nu sîn t singurul. Casă nouă are încă cîteva zeci de apartamen­
Tot de vrem uri bune, şi Paşca loan, Iancu Octavian, te. La parterul mai m ultor
S trelu le ce curgi la vale s-a aprins. Şl aşa de tare ardea, Vltcă loan, Cilcer Franctsc. blocuri se vor deschide noi m a­
L ingă sate şi fu rn a le înclt cei de prin alte părţi au gazine. Ca să umbli peste tot.
Hai cu noi din sat in sat zis că acolo este un vulcan, şt ...De la mină am plecat spre ca să vezi tot ce s-a construit
Prin a H aţegului ţară, de atunci şahului, i-a rămas noul oraş. Am urcat pe fosta în acest oraş ţi-ar trebui mult
Să um blăm din zori în seară, numele Vulcan. stradă a cîrciumilor. Pe strada tim p.
Să vezi astăzi cum trăiesc aceasta erau înainte vreme nici
Cei ce păm întu-1 m uncesc Un singur lucru este c e r t : mai mult nici mai puţin de 45 A^a este azi în fiecare oraş al
Să vezi holdele-n cim pie Vulcanul era un sat în care pî- de crîşme. Numărul lor mare patriei noastre socialiste.
în fră ţite azi în glie, nă acum 18 ani era stăpînă m i­
Ia r In R etezatu -n alt zeria, şomajul. Pe uliţele strimbe se explică prin faptul că fie- MIRCEA NEAGU
Să vezi tu rm ele cum pasc, şi înguste, minerii, cit era ziua
HUNEDOARA Să vezi oam eni m in u n aţi de mare, aşteptau înfriguraţi să
— linogravură dc Cum m uncesc uniţi ca fraţi. capete de lucru. Acasă nu se pu­
SGULY FELICIA teau duce cu miinile goale. II
(Fragment din textul brigăzii aşteptau copiii flămlnzi. Clnd
N artistice de agitaţie a Casei s-a închis mina. viaţa satului
raionale de cultură Haţeg). s-a întors pe dos. Sute de m i­
neri au rămas fără lucru şi pe
- = L3; lingă ei alte sute de familii fă­
ră hrana de fiecare zi. Şoma­
LIBRAR! jul pusese deplină stăpînire pes­
te întreaga viaţă a satului.

FOLCLOR Ieşirea din Apocalips venţe de fiim, ne redau pe rînd at­ L a cîteva săptămini după în­
mosfera specifică acelor zile şi psi­ chiderea minei, minerii au
Bunâ-lviaţa ce-a trăim Gă muncim cu bucurie de ALECU W A N G lllL lA hologia diversă a eroilor. fost chemaţi la primărie, unde NOUA N O A STR Ă LO CU IN ŢA - linogravură de HEGHEDUŞ LA/AR
Astăzi în gospodărie li s-au promis... vagoane pentru tinichigiu
Bună-i viaţa ce.o trăim Cu năframa pe sprinceană EDIJIA A Il-A Ne aflăm deci în faţa unui roman a pleca împreună cu familia, un­
De cînd toţi uniţi muncim, Să te văd pe cîmp Ileanâ, psihologic a cărei lectură este deo­ de le este dorinţa. Ce ru ­
Muncim azi cu veselie Gînd vii seara de la cîinp Al. I. Ghilia face parte din tînăra sebit de captivantă. şinoasă soluţie de a scăpa de
Că avem gospodărie, Gura să-ţi aud cintînd noastră generaţie de prozatori, afir- şomaj!
Muncim cu toţi împreună Şi să spui în melodie mîndu-se în ultimii ani, un talent epic Papucarul vrăjîîor
Şi cîntăm cu voie hună, Viaţa din gospodărie. viguros, în plină evoluţie. ir
Cîntăm viaţa ce-nfloreşte de V1RGIL 611IRIA0
Şi omul care munceşte Auzită de la Cu romanul „Ieşirea din Apocalips“ rAm poposit recent In oraşul
Şi-i cîntăm cu drag şi lui, apărut într-o ediţie revăzută, Ghilia Volumul de basme „Papucarul vră­ Vulcan. îm preună cu şuvoiul de
Dragului, partidului. FRĂŢILÂ ANA abordează o tematică nouă pentru el: jitor“ semnat de tînărul scriitor Virgil oameni ce a coborit din trenul
Vingard — Sebeş aceea a războiului. Fără să fie un ro­ Chiriac, se adresează cititorilor de vîrsiă care abia sosise din Petroşani,
A uzită de la BADEA man frescă, fără să urmărească toate şcolară. am pornit spre mină. In partea
ELENA — H aţeg Bădiţa păturile sociale, toate fenomenele ace­ aceasta, dinspre gară oraşul mai
lei epoci, Al. I. Ghilia a izbutit să O caracteristică a acestor basme şi poartă forma arhaică de acum
Poartă-ţi Mureş apele D ragu-m i-i bădiţa, drag, redea atmosfera specifică premergă­ o notă pozitivă pentru autor sînt sim­ cîteva zeci de ani. Unele case
Că-i m ai m ândru ca un steag, toare perioadei eliberării ţării de sub plitatea acţiunii, firescul peripeţiilor au obloane şi uşi mari, ca de
Poartă-ţt Mureş apele F ala colectivului, jugul fascist, încleştarea acelui mo­ prin care trec eroii şi orientarea etică. prăvălie. Mai tîrziu, aveam să
P’ingă toate satele, Altul harnic ca el n u - i; ment decisiv, aşteptarea înfrigurată Fără a fi moralizatoare şi nici didac­ le aflu secretul.
Să vezi colectivele H arnic e şi priceput, de către masele largi a întoarcerii ar­ tice ele au o morală clară, implicită.
Cum Işi’nalţă stivele Lucrează bine şi m ult, melor, a eliberării. Aprofundînd pro­ Ideea că numai prin muncă, stăruinţă La ora aceasta, clnd soarele
Că-s colectivişti de frunte De m uncă- i îndrăgostit, blemele epocii, Ghilia a ştiut să relie­ şi răbdare poţi ajunge la însuşirea mai este încă amorţit, stră­
Cu recolte cit un munte Şi e prim ul la cosit. feze rolul hotărîtor al comuniştilor in oricărei meserii (Papucarul vrăjitor), zile, şi in special cele care duc
Şi nt-i viaţa-mbelşugată Nu l-aş da pe lum ea-ntreagă pregătirea eliberării, legătura parti­ că numai printr-o luptă dreaptă, în- spre mină, incep să se anime.
Că muncim toţi laolaltă.,. Pe badea cu haina neagră dului cu oamenii simpli. Un manifest fruntînd'orice greutăţi poţi fi liber şi E ora cînd minerii din schim­
Şi cu oioreci de dimie, tipărit de partid în acea perioadă poţi să-i eliberezi şi pe alţii (Cătălin bul de noapte coboară spre casă.
A uzită de la COSTA F ru n taş in gospodărie. apare în multe dintre capitolele cărţii, cu pletele de aur), iată numai cîteva
¦DOINA P ric a z — O ră ştie în medii variate, Ia oameni diferiţi. din problemele pe care le pune şi le Am cunoscut pe unul dintre
-MARIA DRAGOSIN Textul mobilizator al chemării lansate ilustrează artistic autorul acestui vo­ aceştia, pe Golgoţiu Carol, sau
E lumină mnltă-n casă de partid, care insuflă încredere oame­ lum. Cu lină ironie, fără ostentaţie, este Corcî-baci, cum i se spune. El
nilor, devine unul din leit-motivele subliniat tîlcul basmului „Mărgăritarul şi-a început ucenicia în anul
E lumină multă-n casă, cărţii. fermecat“. Aici, ca şi în „Papucarul 1932. Corci-baci, începe să-
Rîd şi ilorile-n fereastră vrăjitor“, folosind elementul cotidian, mi povestească despre munca
Confirmînd că este unul dintre cei autorul ştie să sugereze o idee impor­ minerilor la antreprenorii ita­
mai talentaţi povestitori ai noştri, tantă, şi anume că nu frumuseţea este lieni — Zofo şi Martini.
Ghilia a scris acest roman cu o deo­ în primul rînd folositoare, ci înţelep­
sebită forţa de evocare şi sugestie. ciunea. — Lucram cîte 12 ore pe zi.
Capitolele scurte, aproape nişte sec­ Toamna şi iarna noi nu apucam
lumina zilei. Şi nimeni pe lu­

MIM AGIRBICEAMfJ succes în urm a m arelui său ta ­ p resa O răştiei vom m ai sublinia > BODREAN IOAN — LONEA. azi. Dar poeziile nu sînt unitare.
Şl LEG ĂTURA SA CU 0 R Â Ş T IA lent să fie pretutindeni recu­ sem nificaţia unui singur fapt, * Am înţeles că sînteţi tînăr şi ince- Abordaţi prea multe probleme deo­
noscut şi apreciat“. dem n de cunoscut. S criitorul şi-a \ pălor în domeniul poeziei, de aceea dată, de aceea doar le enunţaţi.
Ion A glrbiceanu, de la a cărui rita te nuvele şi schiţe ca „Dinu nelor. Nu am socotit-o reuşită. m en ţin u t legăturile cu O răştia ) ne-am oprit cu mai multă atenţie Aceasta este una din lacunele poe­
C uvinte de p rezen tare a p ro ­ nu n u m ai p rin c o n tac tu l cu c i­ \ asupra versurilor dumneavoastră. ziilor. Dar dvs. faceţi şi greşeli dc
n a şte re s-au Îm p lin it de curînd N atului“ , „C ăsnicia lui Ludovic Şi nu a fo st rep ro d u să în nici z a to ru lu i s c r ia a c u m 50 d e a n i titorii care-i solicită în bibliote­ > Poezia intitulată „Şcoala", are o altă natură — limbă, gramatică ele.
şi „A lm anahul scriito rilo r de la cile locale opera, ci şi p rin re ­ , versificaţie bună, ritmul şi rima, în Vă sfătuim să citiţi în continuare
80 de ani, a d e sfă şu ra t o p ro ­ P etrescu“, „Zile de tă c e re “ , „C ea­ unul din volum ele m ele“. noi“, care pe lingă reproducerea laţiile directe pe care le-a avut i general, corespund. Păcat însă că multă literatură, să vă valorificaţi
portretului, schiţa cîteva note cu unii oam eni din aceste p ărţi. înclinaţiile în texie penlru brigăzile
digioasă activitate pe tărâm ul suri de seară“, „In p ra g “, „H ai­ In tr-ad ev ăr, nuvela a fo st con­ bio-bibliografice, urm ate de bu­ ea nu are un conţinut mai proiund. artistice.
ca ta „L um iniţa“ : „Ion Agîrbi- A m intesc aici legăturile avute ^ Ideile sînt tratate ia general şi nu
lite r a tu r ii. Nu in te n ţio n ă m s ă ne n o i“ , „ I n te r o g a to r “ , „O g lu ­ tin u a tă d o a r p ân ă la c a p ito lu l 13, ceanu s-a născut în Cenade, co­ cu m em brii cercului lite ra r de la ) spun ceva deosebit. Căutaţi pe vii- SIVAN MAXIM1LIAN — SEBEŞ
m ita tu l A lbei de Jo s, in 1882 — C asa de cu ltu ră din O răştie, cu \ tor să transpuneţi în versuri fapte Proza pe care ne-ali trimis-o are
facem în acest articol o prezen­ m ă“, „L a secere“ etc. unde se anunţa „Sfîrşitul p ărţii 19 s e p te m b rie . E p re o t în O rla t elevii Şcolii m edii „Aurel V lai­ unele calităţi artistice. Folosiţi cu
lin g ă Sibiu. C o laborează în d eo ­ cu“ din O răştie, care, de cîte alese cu grijă din viaţa şcolii. Nu­ pricepere imaginea literară. Dacă
ta re a creaţiei şl vieţii sale p il­ E ste ad ev ărat însă că revista a I-a “. Este evident faptul că sebi la „Luceafărul“, „V iaţa Ro- ori au o cazia unei. excursii la mai observînd atent viaţa şcolarilor cunoaşteţi bine viaţa ţapinarilor, a
m înească“, „T ribuna“ şi „U ni­ Cluj, poposesc Ia Ion Agîrbi- şi citind poezia clasicilor şi contem­ locuitorilor de pe Valea Sebeşului —
duitoare, ci să re la tăm cîteva a o ferit cu căld u ră o p a rte a a tît rîn d u riie c itate cit şi b u ca­ re a “. L u c ră ri: 1) „De la ţ a r ă “ ceanu. poranilor puteţi, cu înclinaţiile pe despre care aţi încercat să scrieţi
— nuvele. 2) „In clasa cu ltă“ — care le aveţi, să scrieţi poezii care — nu înţelegem ce vă împiedică să
fa p te care îl leag ă pe scriito r spaţiului p en tru Ion A gîrbicea- ta In cauză sîn t g ră ito a re p e n ­ nuvele. 3) „D ouă iu biri“ — nu­ Cercul lite ra r „Liviu R ebrea- ! pot fi publicate. relataţi aceasta prin prisma vieţii
vele. 4) „In în tu n e ric “ — nuvele nu“ îl fe lic ita în 1957 cu o c a ­ c In cealaltă poezie „Octombrie", lor de azi. De ce vă opriţi numai
de m eleagurile noastre. nu, care in urm a unor experien­ tru înţelegerea procesului de etc.“ (pag. 9). P opularizarea zia Îm p lin irii celor 75 an i de ? scrisă, pare-se în vers alb, abor- la anumite aspecte din trecutul aces­
operei p ro z ato ru lu i au fă c u t-o şi viaţă, la care Ion Agîrbiceanu ) daţi o problemă majoră. Lipseşte tora ? Eventual, îmbinaţi trecutul cu
In decursul celor şase decenii ţe îşi va p utea cristaliza d ru ­ fo rm a re a rom ancierului Agîrbi- alte m ateriale între care am in­ ră sp u n d ea neîntârziat cu m ulţu­ ? însă imaginea necesară poeziei, ca­ prezentul. Alegeţi ceea ce este mai
tim articolul „R eflecţiuni asu­ m iri : „Am p rim it şi am citit denţa şi ritmul. Dumneavoastră vă se'rnnificativ din munca şi viaţa oa­
de activitate creatoare, Ion A glr­ mul creaţiei. Pe acest teren li­ ceanu, pentru cunoaşterea exi­ p r a unei p ă r ţi d in o p e ra lui adine im presionat urările ce-mi puteţi forma în cercul literar al menilor.
A glrbiceanu“ („C osînzeana“ din trim ite ţi din şedinţa dvs. festi­ şcolii, dacă există, avînd sprijinul
biceanu a avut un c o n tac t m ulti­ te ra r, ai co lab o rării la „C osîn­ genţei autorului fa ţă de c re a ­ 1913, n r. 7, p ag . 10). vă cu p rile ju l celo r 75 a n i de tovarăşilor profesori. Dacă nu exis­ VASILE SUFLETU - VULCAN
v iaţă ai mei. Vă m ulţum esc din tă, ar fi bine să ia fiinţă. Aşa după cum singur de altfel afir
lateral cu oam enii din O răştie, zean a“, se va încerca in două ţia sa. D u p ă cum e r a şi fire s c I. A g lr­ to a tă inim a şi vă răm în foarte . AUREL G. DRAGA - HUNE- maţi în scrisoarea trimisă, poezia
biceanu a fo st unul din ad m ira­ îndatorat. Am fost condus to ată > DOARA. Poezia dumneavoastră „lu- dumneavoastră se află la începui
c o n ta c t pe c a re -1 m en ţin e ch iar d ir e c ţii: cea a genului d ra m a tic T ot in O răştie a fost tip ă rit to rii şi p riete n ii lui Aurel V lai- viaţa de convingerea că fiecare ^ besc o tractoristâ" are multe ver- de drum. Atît „Octombrie" cîi şi
cu. In g em ănîndu-şi reg retu l p e n ­ om e d a to r să m u n cea scă cu t a ­ . suri frumoase, ceea ce denotă că pu­ „Musafirul“, „Pămînt", „Construc
şi acum, la această virstă. A m in­ şi cea a rom anului. In „C osîn­ unul din volum ele sale. Publicînd tru p ierd erea aviatorului, Ion lentul ce i-e d a t“ . Aici Ion A glr­ ţi teţi scrie pe viitor poezii publicabi- torul", sînt poezii de sinceră insni.
A glrbiceanu, alături de ceilalţi biceanu sublinia că talentul lite ­ ; le. Putem remarca versuri din stro- raţie, cu unele versuri avîntatc, reu­
tin d p e sc u rt ac e ste leg ătu ri, z e a n a “, p ro z a to ru l va tip ă ri u n e ­ b u c a ta „ V îrn o a ra “ in n r. 29 d in literaţi de seam ă ardeleni, a ra r este şi el un d ar, în să „omul f fele I—III. Dar pe lingă acestea. şite. Gele mai multe însă dintre
sem n at în „Albumul V laicu“ un c a r e -1 p o s e d ă nu a r e n ic i un aveţi şi multe versuri slab realizate. acestea, vădesc încă stîngăcie, con­
vom valorifica şi unele in fo rm a­ le creaţii dram atice de m ică în ­ „C onsînzeana“ , red acţia sem ­ artic o l cu un p ro fu n d şi să n ă to s d re p t să se m in d rea sc ă cu el, ci Exemplu în strofele VI, VII şi VIII. ţin afirmaţii exagerate, uneori cu
s u b s tr a t: „In v en ţiu n ea lui V lai­ num ai să m uncească pentru Lucraţi mai mult pe vers şi mai cu vintele nu au o înşiruire logică. De
ţii inedite, p reţu ite de scriitor, tin d ere cum ar fi scenetele sau n ala citito rilo r că această cu şi ţă ra n ii n o ştri“ . Aici sc rii­ creşterea spiritului propriu şi a grijă. La flunedoara există cercul asemenea, nu daţi încă atenţia cu­
torul vorbind despre populari­ sem enilor săi“. literar „Flacăra“ ; înscrieţi-vă şi venită ritmului şi rimei, nu vă stră­
folositoare istoricului literar, nuvelele d ram atizate „C onvorbi­ sch iţă făcea p arte „...din vo­ ta te a zborurilor lui Vlaicu, sub­ participaţi la şedinţele lui, veţi duiţi suficient să alegeţi rimele cele
linia că „însufleţirea şi m ândria încheind rînduriie de faţă, avea mulle de învăţat. mai frumoase, care să dea culoare
educative pentru cititor. re p rie te n e a sc ă “ , „P entru un lum ul „S chiţe şi p o v estiri“ ce cu care a fo st p rim it de ţă ra n ii subliniem încăo d ată că pe auto­ prospeţime poeziei. Vă sfătuim să
noştri a. arătat consingenitatea rul celor peste optzeci de volu­ MOGA IOAN - ZDRAPŢI — ra­ citiţi mult şi cu deosebită atenţie
M ai în tîi co n stata rea faptului discurs“, „Suflet de a rtist“ etc., va ap are în curînd în ed itu ra sufletească d in tre el şi poporul me dăruite culturii ro m ân eşti; ionul Brad. Gele două poezii pe care versuri din literatura noastră clasi­
nostru, a a r ă ta t că Vlaicu a pu­ pe continuatorul rem arcabil al ni le-aţi trimis conţin unele idei că şl contemporană, să lucraţi mn:
că Ion Aglrbiceanu a fo st un în urm a cărora va trag e singur librăriei naţio n ale din O răştie“ tut să se nască dintre noi“ (pag. lui Ion Slavici, pe povestitorul, bune. Vorbiţi, de pildă, despre viaţa mult pentru şlefuirea fiecărui ver:,
31). rom ancierul, publicistul, poetul grea din trecut, despre ororile răz­ pentru exprimarea cu claritate a
asiduu co lab o rato r al p erio d i­ concluzia că a c eastă cale nu e (pag. 363). In tr-a d e v ă r Ion A glr­ şl n u v elistu l Ion A g lrb icean u îl boiului, despre lupta clasei munci ideilor.
întrucât nu se pot în şira nici leag ă p lăcu te şl n eu itate a m in ­ toare, despre viaţa luminoasă de
celo r c a re a p ă re a u a i c i : „F o aia cea m ai p o triv ită te m p e ra m e n ­ biceanu a p u b lic a t aici in 1913 bibliografic toate bucăţile lite ra ­ tiri de regiunea noastră.
re publicate de A glrbiceanu în
in te re sa n tă “, „C osînzeana“ etc. tului său scriitoricesc. T ot în volum ul de „S chiţe şi p o v estiri“ Prof. IOAN ILIESCU

S em n ătu ra lui ocupa un loc de „C osînzeana“ în să a p a re şi nu ­ pe care aceeaşi re v istă îl an u n ­

fru n te, aflîndu-se în tre prim ele vela „C ăsnicia lui Ludovic P e­ ţa la a p a r iţie : „Volum ul are

num e ale rev istei lite ra re „C o­ trescu “ , pe care Ion A glrbiceanu peste 300 de p ag in i şi cuprinde

s în z e a n a “ p e c a re s c riito ru l o o p u b lic ă în v reo 15 n u m ere cele m ai alese b u c ă ţi lite r a r e d in

a p r e c ia z ă a s t f e l : „ în a in te de co n secu tiv e. E ra o în c e r c a r e de în tr e g sc risu l d-lui 1. A g irb icea-

u n ire e ra greu să editezi o revis­ tre c e re la ro m an . Cu alte cuvin­ nu“ („ C o sîn ze an a“ n r. 44, pag.

tă lite ra ră în A rdeal, şi m ai greu te în rev ista a m in tită şi-a făcut 534), iar num ărul u rm ăto r reve­

să-i d ai ciţiv a an i de ex isten ţă. A glrbiceanu ucenicia p en tru p ro ­ nea pe larg cu re c o m a n d ă r ile :

E ra o d o v ad ă de cu raj căci nu za de re sp ira ţie m ai am p lă. In „...acesta e cel m ai nou şi cel

te a ju ta nim eni, n u m ai en tu zia s­ leg ătu ră cu acest fa p t, t r a n ­ m ai ales volum al putern icu lu i

mul tău “, iar despre redactorul scriem însem nările pe care prozator ardelean care a îm po­

„C osinzenei“ preciza de asem e­ le-a făcut scriitorul pe unul dobit p în ă acum cu a tîte a volu­

nea că „Ş i-a pus şi el to t sufle­ din num erele „C osinzenei“ : me de valoare lite ratu ra no a­

tul în re v istă “ . S p rijin in d in i­ „C ăsnicia lui Ludovic P etrescu “ s tră “. D espre autorul cunoscut

ţiativ a, Ion A glrbiceanu a trim is e în tiia m ea povestire m ai m are publicului din periodicile locale

num eroase bucăţi pentru p ag i­ din viaţa intelectualilor ardeleni. se m ai s p u n e a : „E cel m ai ci­

nile acestei reviste. Num ai In E ra m ai m ult o încercare, o p re ­ tit scriito r ard elean , a tît in Ro-

an u l 1912 a p u b lic a t cu re g u la ­ g ă tire în v ed e rea sc rie rii ro m a ­ m in ia c it şl în A rdeal, că ru ia i-a

i