Page 61 - 1962-11

Nr. 2457
m m B B m m am m m B aaeB K asB ţuam B ai^
EEXERVE VALORIFICATE -
D rapelul de secţie fruntaşă,
tro feu m u lt d isp u tat în Com bi-
n atu l siderurgic H unedoara, se
a fiă acum la uzina cocso-chtm i-
că. Colectivul de aici a obţinut
in acest an o seam ă de realizări
deosebite. P rin aplicarea unei ga-
m e largi de m ăsuri tehnico-orga-
nizatorice, p rin punerea în valoa-
re a noi şi n o i rezerve interne, p rin
desfăsurarea unei susţinute în-
trec eri socialiste, cocsarii şi chi-
m iştii com binatului au reuşit să
producă peste plan, de la înce-
p u tu i anului, m ai m u lt de 12.000
tone cocs m etalurgic, o Insem-
n ată cantitate de produse chi-
m ice, să Îm bunătăţească caii-
tatea produselor şi să realizeze
în 9 luni o econom ie suplim ent-
ia tă ia p re ţu l de cost de p este
7.400.000 lei.
D in tre aceste succese, colec-
tivul consideră ca fiind cel m al
m eritoriu, reducerea preţului de
cost. In tr-ad ev ăr, nu e lucru
uşor, in condiţiile unor sarcini
sporite, să obţii un asem enea vo-
lum de econom ii. Cind există
însă preocupare, m ulte lucruri
care la început par a îi greu
de în făp tu it, devin obişnuite.
— In prim ele două luni ale a-
nulul — ne spunea tovarăşul
Solom on Sălăjan, secretar al co-
m itetului de p artid — noi nu
ne-am realizat sarcina de redu-
cere a p re ţu lu i de cost. Acest
Iucru a d at de gimdlt în tx eg u -
lui colectiv. T reb u ia să lucrăm
în aşa fel Incit să recuperăm în
cel m al scurt tim p m inusul,
P entru aceasta era necesar ca
fiecare om să se sim tă m obili-
zat în acţiunea de descoperire
şi punere în valoare a rezerve-
lor interne. C om itetul de partid,
organizaţiile de bază, au explicat
oam enilor că trebuie dată bătă-
lia p en tru fiecare leu, că treb u -
ie acţio n at îndeosebi asu p ra a-
celor facto ri care au o pondere
m are în p re ţu l de cost.
— Principalii factori care au
d eterm in at obţinerea celor p es-
t e 7.000.000 lei e c o n o m ii în p r i -
m ele trei trim estre ale anului
L a s tru n g ă ria de cilin d ri a lam in o ru lu i de 650 m m . din
C.S. H u n ed o ara, a in tra t în fu n c ţiu n e s ta ţia de călire su p e rfi­
cială a cilin d rilo r, cu cu ren ţi de în a ltă frecv en ţă. A ceastă m e­
to d ă de călire m ăreşte du rab ilitatea în exploatare a cilindrilor,
de aproxim ativ două ori, aducînd însem nate econom ii.
In foto : T ovarăşul inginer G heorghe Cucu, u rm ărin d p ro ce­
sul de călire.
P RESTĂRI LA NIVELUL
EXIGENŢEI POPULAŢIEI
v . w . . . , 1«* — .jzrz .¦
In anii puterii populare, oraşul
reg io n al P etro şan i, unul din cele
m ai im portante centre carboni­
fere a ţării, a cunoscut o puter­
n ică în flo rire. Aici se construiesc
num eroase blocuri de locuinţe,
u n ităţi com erciale, care stau la
dispoziţia m uncitorilor m ineri a
căror nivel de tra i se îm b u n ătă­
ţeşte continuu.
La buna deservire a populaţiei
din P etroşani este solicitată
să-şi aducă o contribuţie de sea­
m ă şi cooperativa m eşteşugă­
rească „Jiul“. A ceastă coopera­
tivă cuprinde în reţeau a sa nu­
m eroase unităţi de prestări de
servicii pentru populaţie. In ul­
tim ii ani, num ărul lor a sporit
Ia p e s te 60. S în t o r g a n iz a te şi o un fo n d de b a z ă de 699.000 lei.
serie de activ ităţi noi, m ult so­
licitate de populaţie, cum ar fi
centrul de com andă lenjerie, re ­
p a ra ţii m oto şi frigidere, tocilă-
rie, b o ian g erie şi spălătorie. S-au
luat m ăsuri de sporire a capaci­
tăţii de producţie a centrelor de
croitorie com andă, încălţăm inte
şi coafură. T o to d ată, conducerea
cooperativei a lu at m ăsuri de
am enajarea unor spaţii cores­
punzătoare la secţiile de foto,
frizerie, croitorie şi coafură.
PezaSfcafe grăitoare
Analizînd activ itatea co o p era­
tivei din punct de vedere al g a­
ECONOMII ©E MILIOANE
_ re la ta tov. V ladim lr David,
inginer şef al com binatului cu
problem e de cocs — simt depă-
şirea p la n u lu i de p ro d u c ţie şi
reducerea consum urilor specifi-
ce, îndeosebi a co n su m u lu i de
cărbune.
Cele spuse de to v arăşii Sălăjam
şi D avid c u p rin d în e se n ţă căi-
le p rin care s-a aju n s la obţi-
nerea realizărilor am intite,
A nalizînd tem einic în tr-o ple-
n ara lărgită problem a preţului
de cost, com itetul de p a rtid al
uzinei a scos în evidenţă defi-
cienţele care s-au m an ifestat la
începutul anului, a subliniat ex-
perienţa pozitivă a unor eolecti-
ve şi, p e baza concluziilor reie-
site, a întocm it u n plan d etal­
iat de m ăsuri, cu resp o n sab li-
tă ţi precise, a cărui înfăptui-
re avea m enirea să ducă la spo-
rirea realizărilor,
O rganizaţiile de bază au fost
Îndrum ate să analizeze periodic
situ aţia p re ţu lu i de cost, agita-
torii au început să desfăşoare
o m uncă su sţin u tă cu oam enii
p entru a-i atrag e în acţiunea de
reducere a consum urilor speci-
fice. Aşa se face că la b aterii a
p o rn it in iţiativ a de a se reduce
consum ul de fascine la com pri-
m area piloţilor de cărbune,
D rept rezultat, în prezent, con-
s u m u l e s te r e d u s cu c irc a 75-
80 la s u tă f a ţ ă de ad m is. O a -
tenţie deosebită s-a acordat fo-
lo s irii a c tiv u lu i f ă r ă de' p a rtid ,
La baterii, de pildă, în urm a
consultării acestuia asupra po-
sibilităţilor de reducere a spar-
gerilor de piloţi, s-a reu şit, în
u rm a m ăsu rilo r luate, să se re-
ducă num ărul acestor spargeri
sub adm is şi ch iar sub angaja-
m entul luat.
De asem enea com itetul de
p artid a pus în fa ţa conducerii
tehnice sarcina rezolvării unor
problem e care in flu en ţau în
m od direct realizarea de econo-
m jj_ Qa a r m a r e , în p re z e n t, re -
p araţia vanelor la secţiile cu va-
ne se face în condiţiuni bune,
a fost îm b u n ătăţită tehnologia
F o t o I . TEREK
t j i v*ir T V. . ’.- iim o n u a n o r C T — im
mei de prestări, a realizării sa r­
cinilor de plan, se poate spune
că în decursul celor 10 luni s-au
obţinut rezultate bune. N um ai în
luna octom brie cooperatorii
şi-au în d ep lin it planul la produc­
ţia industrială în proporţie de
125 la sută, la p ro d u c ţia m a rfă
cu 132 la sută, ia r în secto ru l de
p re stă ri servicii neinidustriale
către populaţie, planul a fost
re a liz a t In p ro p o rţie de 105,7 la
sută.
D atorită frum oaselor realizări
obţinute în fiecare lună, de la
începutul anului şi p în ă în p re ­
zent, cooperativa „Jiul“ din Pe­
troşani a obţinut beneficii în v a­
lo a re de 209.000 lei, acum ulînd
Sînt rezultate bune, care oglin­
desc m unca depusă de m em brii
cooperatori, conştiinciozitatea
cu care m a re a lor m a jo rita te d e­
servesc populaţia.
In scopul îm b u n ătăţirii p re s­
tă rii serviciilor către populaţie,
s-a term in at şi d a t în folosin­
ţă de curînd un nou com plex de
deservire în oraşul Petroşani.
D o tate cu m o b ilier m o d ern şi
personal de în a ltă calificare,
secţiile noi deschise satisfac cele
m ai exigente cerinţe ale popu­
laţiei. Lucrările efectuate de sec­
ţiile de lenjerie, trico taje, biju­
la sulfatul de am oniu, a fost
u rg e n ta tă re p a ra ţia la instalaţia
de am oniac.
Aşa cum spuneam , cel m al
m are volum de econom ii s-a ob­
ţin u t prin depăşirea planului de
ptroducţie. Acest lucru, la ba­
terii, s-a realizat prin introdu­
cerea graficului ciclic cu perio­
dicitate pe blocuri, grafic ce u r­
m ărea realizarea şi depăşirea
ritm ic ă a p la n u lu i în fie c a re zi.
Acest grafic a perm is pe de altă
p a rte ca în tre ţin e re a celor p a ­
tru m aşini de şarjare să se poa­
tă efectua în bune condiţiuni.
Totodată, p rin aplicarea aces­
tu i grafic, s-a creat posibilita­
tea urm ăririi activităţii cocsa-
rilor la perioade foarte scurte
(de ordinul m inutelor) lucru ce
a determ inat respectarea strictă
a tehnologiei.
U n a lt fa c to r ca re a dus la
obţinerea de econom ii l-a con­
stitu it îm bunătăţirea calităţii
cocsului. Ş tiind că scoaterea de
cocs m etalurgic depinde de re­
zistenţă, cocsarii au m ilitat cu
perseverenţă pentru m ărirea a-
eesteia. Că eforturile lor au
fost inoununate de succes o spu­
ne rezistenţa m edie de peste
310 kg., in d ice o are d e p ă şe şte
an g ajam en tu l asu m at la înce­
p u tu l anului. Econom ii însem ­
n a te s-au re alizat şi p rin re ­
ducerea consum ului specific de
cărbune pe to n a de cocs.
Toate aceste succese aparţin
oam enilor, care au m uncit cu
entuziasm , cu dăruire, p en tru
îndeplinirea sarcinilor ce le-au
s ta t in faţă. In prim ele rîn d u ri
ale întrecerii, p rin tre m ulţi al­
ţii, pot fi am in tiţi tov. Gh. Her-
ban, R om an Bota, Ioan M arco-
vici, de la b aterii, E rn e st Va-
lenschi, Ştefan M itran, Stere
Biouţ, de la p re g ătirea cărb u n e­
lui, Iu liu Şuşan, ing. Alexan­
dru Toma, Ioan Şerban, de la
d istileria de gudron, Ladislaiu
Budai, C ornel D obrei, Gheorgihe
Para, de la chim ic.
In prezent colectivul uzinei
cocso-chim ice d esfăşo ară cu şi
m ai m ult entuziasm întrecerea
p entru a încheia anul cu rea­
lizări eît m ai frum oase la toţi
indicii de plan.
A. JURQA
------® ~ —
Locuinfe
psnfru mineri
Anul acesta, constructorii de
locuinţe din Lupeni au d at în
folosinţa m inerilor 4 blocuri m o­
d ern e cu 169 a p a rta m e n te . A lte
4 noi blocuri vor fi tenm inate
în luna decem brie.
P a ra le l cu acestea, c o n stru c­
torii din Lupeni au început lu­
crările de construcţie şi la un
c in e m a to g ra f m odern cu o c a ­
p a c ita te de 500 locuri. Noul ci­
nem atograf va fi dat în func­
ţiune în cursul anului viitor.
—© —•
Mons pentru ocrotirea
vînaiului
Venim ocrotirea şi sporirea
vînatulvii, anul acesta, pădurarii
cu sprijinul vînătorilor au re­
coltat din pădure cantităţi mult
sporite de fin, trifoi, lucerna,
ghindă, jir faţă de anul trecut.
Acest lucru a permis amenaja­
rea în păduri a circa 10.000 de
puncte hrănitoare, aprovizionate
din abundenţă cu furaje.
Paralel cu acţiunea pentru o-
crotirea vinatului, s-au organi­
zat şi numeroase vinători colec­
tive pentm distrugerea animale­
lor răpitoare. De la începutul
anului şi pînă în prezent au
fo st om orîţi 2.240 lupi, peste
23.000 vulpi, mai m ult de jum ă­
tate de milion de păsări ră­
pitoare.
r r T i i - ' . C T tBa m y n t u T K . m . i i n a
terie, sînt m ult apreciate de oa­
m enii m uncii. D ovada cea m ai
g răito a re sîn t com enzile num e­
roase în reg istrate la secţiile res­
pective. T o t în acest an au fo st
deschise în P etroşani u n ităţi de
cojocărie, artizan at, vopsitorie
de piele, blănărie, o secţie de
zugravi care execută lucrări p en ­
tru populaţie şi o secţie de im ­
prim euri.
De buna deservire a populaţiei,
de modul cum clienţii sînt tr a ­
taţi, de felul cum com enzile lor
sînt onorate, de calitatea lucră­
rilor efectuate depinde în m are
m ăsură îndeplinirea sarcinilor
de plan. De acest lucru sîn t con­
vinşi m ajo ritatea lucrători­
lor cooperativei m eşteşugăreşti
„Jiul“. P ornind de la aceasta,
cooperatorii au căutat ca popu­
laţia să fie m ulţum ită de cali­
tatea lucrărilor efectuate. O se­
rie de rezu ltate rem arcab ile în
îm bunătăţirea deservirii popu­
laţiei au obţinut secţiile de croi­
torie bărbătească de com andă
din com plex (responsabil Dan
V is a lo n ), c r o ito r ia n r. 10 d in
Lonea, frizeria din com plex, sec­
ţia nr. 46 re p a ra ţii ra d io (re s ­
ponsabil Eugen M unteanu), re ­
p araţii încălţăm inte nr. 5 din
P etrila (responsabil N. A rdelea-
nu), şl altele. C o o p era to rii ac e s­
tor unităţi se străduiesc perm a­
BHUîiftJt snciAOsmoDn
Din sălile tribunalelor
Fals în acte publice
Animat de dorinţa de a ieşi la pen­
sie (deşi nu beneficia de acest lucru,
fiindcă nu avea vechimea necesară)
Zerbea Simion s-a gîndit să recurgă
la o serie de intervenţii. Şi nu se poate
spune că nu a reuşit. Om înţelegător,
săritor la „nevoie“, Gîtnpeanu Gheor­
ghe, pe vremea aceea arhivar la I.M.
„Gh. Doja“ din Zlatna, l-a ajutat. Deo­
sebit de generos, falsificînd un regis­
tru matricol, l-a făcut dîntr-o dată pe
Zerbea cu 24 de ani vechime în sub­
teran. Actul întocmit în regulă, vala-
bilizat prin semnătură şi ştampilă, i-a
adus şi lui un „mic“ venit.
Văzîndu-se în posesia dovezii atît
de necesare, Zerbea a răsuflat oarecum
uşurat. Şi-a întocmit dosarul de pen­
sionare şi a obţinut Ia data de 1 au­
gust 1960, o pensie de 688 lei. Dar,
nemulţumit de cuantumul pensiei pri­
mite, a recurs iar la ajutorul lui ©îm-
peanu, care i-a întocmit un nou act ne­
cesar. In baza ultimului act, anexat la
dosarul de pensionare, pensia i-a fost
recalculată şi a primit suma de 812 lei
lunar. Şi-a făcut o socoteală bună, dar
care s-a dovedit a fi inexactă din punct
de vedere legal. Oficiul de prevederi
sociale din Alba Iulia, în cele din
urmă, prin verificarea dosarelor de
pensie a descoperit fapta necinstită a
celor doi.
Judecîndu-i pentru necinstea lor,
Tribunalul popular al raionului Aibă,
l-a condamnat pe Zerbea Simion la 4
ani închisoare corecţionalâ, 4 ani inter­
dicţie corectională şi pierderea drep­
tului de pensionare, iar pe Gîmpeanu
Gheorghe la 3 ani închisoare corectio-
i— /% fje SE
CPudio-
19 NOIEMBRIE 1962
PROGRAMUL I : 5,07 Muzică u-
¦ şo ară; 5,40 Muzică populară ro-
I mînească; 6,20 Emisiunea pentru
sate : Foloasele organizării raţiona­
le a teritoriului în G.A.C. ; 6,30
| „Voioşi muncim“ — program de
| cîntece şi marşuri ; 7,10 Mici pie­
se interpretate la m andolină; 7,30
| Sfatul medicului : D ifteria; 7,35
g Anunţuri, muzică; 7,45 Dansuri
populare sovietice; 8,00 Sumarul
ziarului „Scînteia“ ; 8,08 Muzică in­
strumentală ; 8,30 Muzică din
operete; 9,00 Tinereţea ne c
dragă; 11,05 Coruri şi dansuri din
opere; 12,00 Muzică sovietică de
estrâdă interpretată de formaţia
i Vădim Luidvikovski ; 12,30 Melodii
populare romîneşti şi ale minori­
tăţilor naţionale ; 13,05 Recoman­
dări din program ; 13,10 Călăto­
rie muzicală ; 14,00 Concert de
prînz ; 15,00 Muzică uşoară ; 16,15
Vorbeşte Moscova!; 16,45 Jocuri
populare olteneşti; 17,10 Cîntece
inspirate din viaţa nouă a satului;
ÎS,00 Concert de estradă; 18,30
Lecţia de limba rusă (pentru în­
cepători) ; 18,40 Arii şi duete din
operete; 19,00 Almanah ştiinţific;
19,20 Tineri interpreţi în studio:
cîntă la orgă Mihai Rădulescu ;
19,40 Muzică populară romînească
interpretată de cîntăreaţa Maria
Peter şi violonistul Dumitru Po-
toroacă; 20,15 Melodii orchestrale
de muzică uşoară; 20,30 Noapte
bună, copii : „Poveste de seară“
de Nicolac Rădulescu ; 21,43 Muzi­
că romînească de estradă; 22,50
Muzică de dans ; PROGRAMUL
I I : 12,10 Recomandări din pro­
gram ; 12,15 Concert de p rînz;
12,45 Muzică distractivă; 13,15
Carnet de reporter: Elevii strun­
garului ; 13,22 Muzică populară
romînească; 14,30 Melodii de es­
tradă ; 16,10 Cîntece de şcoală ;
17.00 Muzică uşoară romînească;
17,35 Anunţuri, reclame, muzică ;
19.01 Melodii populare romîneşti;
nent să dea lucrări de bună ca­
lita te şi în cel m ai scurt tim p.
Atenţie cuvenită calităţii
Deşi m ajo ritatea lucrătorilor
caută să îm bunătăţească activi­
tatea pusă in slujba populaţiei,
totuşi se m al găsesc o serie de
cooperatori care prin com porta­
re a lor, p rin c a litatea lucrărilor
efectuate, um bresc frum oasele
rezultate obţinute de ceilalţi lu­
crători. La P etrila, de pildă, în
condica de sugestii a frizeriei
nr. 16, s în t se siz ă ri c a re co n se m ­
nează faptul că clienţii nu sînt
serviţi conştiincios, nu sîn t tr a ­
ta ţi cu aten ţie, ia r c a lita te a tu n ­
sorilor lasă de dorit. Intr-una
din paginile condicii este rele­
vat faptul că frizeriţa Şari Far-
caş, nu are o atitudine respec­
tuoasă fa ţă de clienţi. Acelaşi
lucru se spune şi despre Emil
L u p a d e l a f r iz e r ia n r. 11 d in P e ­ stru it m ulte blocuri de locuinţe,
troşani.
Pe biroul tovarăşului preşedin­
te A ndrei Covaci, se găsea o re ­
ci am aţie p rin care tov. E ustaţiu
Popescu îşi ex p rim ă nem ulţum i­
rea pentru calitatea unei lucrări
efectuate la boiangeria din Pe­
troşani. El cere să se ia m ăsu­
rile cuvenite pentru ca lucrările
de vopsire a unor h ain e să se
facă cu cele m ai bune chim ica­
le, în vederea e v ită rii su rp riz e ­
lor neplăcute. Sesizarea este jus­
tă. In unele cazuri, la boiangerie
se Întrebuinţează o serie de sub­
stan ţe chim ice slabe care la
ploaie ies din ţe să tu ră p ă ţin d
lenjeria. La un control efectuat
de către un tovarăş din condu­
PAG. 3
HO
na!ă, 8 ani interdicţie corecţionalâ, cu La clubul „Siderurgistulm din Hunedoara îşi desfăşoară activitatea nu-
confiscarea parţială a averii. meroase cercuri. In cadrul acestora siderurgiştii hunedoreni găsesc condiţii
dintre cele mai bune pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele de cultură generală
Şi-au însuşii din avuful şi, mai ales, pentru a-şi cultiva ta lentele în calitate de interpreţi de tea­
obştesc tru, pictori, muzicieni şi fotografi amatori etc. Intre cercurile amintite, la
club funcţionează şi un cerc de balet. Aici, sub o îndrumare atentă, tine­
Se numeşte Znmfirescu Victor şi a rele vlăstare ale celor ce dau patriei oţel şi fontă descifrează pe portativul
funcţionat o perioadă ca gestionar la artei coregrafice primele note ale mişcării pline de graţie şi indemînare. >
depozitul de chimicale I.6.R.A. Deva
— filiala Hunedoara. Omul fiind pus H f FOTO: Cîteva dintre micile „baleliste“ exersează la bară. iţ
pe căpătuială s-a gîndit să sustragă o -------------============w a — :— —— -------------
serie de mărfuri, care prin vînzare i?.‘ V.
i-ar aduce foloase materiale, ©ioduri­
lor i-au urmat faptele. El îi înşela pe a siq w a r e a
gestionarii cărora le livra mărfuri,
„ciupind" de ici de colo unele chimi­ fa c u lta tiv a
cale şi produse pe care apoi Ie punea
în vînzare, fără a fi trecute în scripte, !p en tru
ia magazinul din Teliuc. Gîndindu-se
la beneficiile pe care Ie va avea, ges­ © A%I6VI?AÎH t JW tM A lllO il
tionara unităţii din Teliuc, Martnlog /iîJG t/RA(?L4
Tatiana, n-a ezitat nici un moment să-şi c u n u R iio # scR/roiA
ajute prietenul. Ea desfăcuse la unita­
tea pe care o avea în gestiune, măr­ R O i s a ^ nu/votţhoR ?v/v 6osj*o &ăr/L
furi în valoare de peste 7.000 lei, re­ Q .C -stat/RAtllA
zultate din „micile" ciupeli ale iui
Zamfirescu. Desfacerea clandestină, n&rsiu c?nuciie se tecuui/u
furtul din avutul obştesc a continuat
pînă în ziua cînd controlul financiar H U T O T ilR iSM E m NUMĂR
intern al întreprinderii a ' depistat afa­ NELIMITAT
cerea în care erau implicaţi cei doi.
La un inventar făcut, Zamfirescu Vic­ 1H M E H E s r e m n m ra central
tor a fost găsit cu lipsuri în gestiune
în valoare de 16.759 lei, sumă pe care anunţ
şi-a însuşit-o.
întreprind erea r e g io n a l ă
Tribunalul popular din Hunedoara,
judecînd procesul acestor delapidatori, TRANSPORT AUTO HUNEDOARA-DEVA
i-a condamnat. Zamfirescu Victor a pri­
mit 6 ani închisoare corecţionalâ, trei re c ru te a z ă tineri p en tru
ani interdicţie corecţională şi confisca­ IŞCOALA OE e O M C Â IW U liii PROFESIO^ŞTI;
rea totală a averii, iar Marfalog Ta­
tiana pentru complicitate la furt din
avuful obştesc a fost condamnata Ia doi
ani şi şase luni închisoare corecţio­
nală.
nd
19,30 Din activitatea sfaturilor
populare; 20,20 Din folclorul po­
poarelor ; 21,30 Emisiune literară ; |
(Cinema
19 NOIEMBRIE 1962
DEVA ; Soare şi umbră — cine­
matograful „Patria“ ; HUNEDOA­
RA : Mongolii — cinematograful
„Victoria" ; SEBEŞ: Acord final
— cinematograful „Progresul“ ; Pre­
tutindeni trăiesc oameni — cine­
matograful „M. Sadoveanu“ ; PE­
T R O Ş A N I: Flăcări ţi flori — ci­
nematograful „Al. Saliia“ ; Ban­
diţii din Orgorsollo — cinemato­
graful „7 Noiembrie“ ; ALBA IU­
LIA : Cînd comedia era rege —
cinematograful „Victoria“ ; Iubire
încătuşată — cinematograful „23
August“ ; ORĂŞTIE: Apartamen­
tul — cinematograful „V. Roai-
tă“ ; Dragoste de septembrie — ci-
nematograftd „Flacăra“ ; SIMBRIA:
învierea seria I-ll — cinemato­
graful „Ilie Pintilie“ ; H A ŢE G :
Vals pentru un milion — cinema­
tograful „Popular" ; BRAD : Con­
temporanul secolului — cinemato­
graful „St. roşie“ ; LONEA : Du­
pă doi iepuri — cinematograful
„Minerul“ ; TEIUS •' Focuri în
munţi — cinematograful „V. Roai- 8
t a ' ; Z L A T N A : După doi iepuri I
— cinematograful „Muncitorul“ ;
1LIA : Intîlnire pe cablu — cine­
matograful „Gh. Doja“; APOLDUL
DE S U S : Casa surprizelor — ci­
nematograful „23 August“.
Q iiildm
meteo polâ-qfie
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul mai
noros ziua şi cu înseninări parţiale
noaptea. Temperatura variabilă, va
fi cuprinsă ziua între 4 şi 9 grade,
iar noaptea între 0 şi 4 grade. Vînt
slab din est. Dimineaţa ceaţă şi
pîclă.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme umedă cu temperatura în
uşoară creştere, favorabilă precipi­
taţiilor.
ce rea U.R.C.M. D eva, cism arul Condiţiile de admitere la aceste carsuri stnt:
M ihai N agy a fo st g ăsit la ser­ — Vîrsîa înîre 17l/2 ” 18 ani, iar cu armata
viciu în sta re de ebrietate.
satisfăcută pînă la 25 ani.
A sem enea aspecte se Întâlnesc, — Pregătirea şcolară 4 — 7 clase elementare^
e drept, din ce în ce m ai rar. — Să fie născut în regiunea Hunedoara;
P entru ca ele să nu se m ai re ­ — Să nu fi suferit nici o condamnare;
pete, este în să necesar ca to v a­ — Să nu fie absolvent a vreunei şcoli profesionale
răşii din Conducerea cooperati­ Relaţii suplimentare se pot primi la toate
vei să ia m ăsuri eficiente care
să ducă la în lătu rarea lipsurilor autobazele subordonate I.R.T.A. Deva.
sem nalate. ^ înscrierile se fac pînă la data de 1 decern-
\brie 1962.
De ce mima? în centra!
oraşului? jK E C Ţ IÂ I.C .M . H IJ M E P O A K â :
Piaţa Libertăţii nr. 29 telefon 2822
O p ro b lem ă im p o rta n tă este şi
aceea a am plasării unităţilor. 'ANGAJEAZÂ t e h n ic ie n i
Pe a rte ra p rin cip a lă a oraşului,
în im ed iata apropiere a gării, Coradiţiăle simt c e le p r e v ă z u te
te întîm pină la to t pasul num e­ \d e H .C .M . 1 0 5 3 )1 9 6 0 .
roase unităţi pentru ca după
cîteva sute de m etri să nu m ai Inform aţii suplimentare se pot obţine la se~
găseşti nici una. In cartierul [diul întreprinderii.
„G h. D im itrov“, unde s-au con­
vw w w v»
nu există deoît un centru de fri­
zerie şi unul de coafură. In c a r­ N O U l SISTEM DE JOC
tierul Livezeni se a flă d oar un
centru de frizerie. D in această 12- { - l la P R O N O S P O R T
cauză locuitorii unor cartiere
sînt nevoiţi să se deplaseze pînă VA OFERĂ ŞANSA P R E M IU L U I SPEC IA L DE 50.000 L E I.
în centrul oraşului p en tru o se­
rie de rep araţii (radio, ceasor­ NU UITAŢI, PROCURAŢI-VA CHIAR ACUM BULETIN ELE,
nicărie, încălţăm inte, rem aiat PENTRU ACEST CONCURS.
ciorapii etc.)'. (
D area în fo lo sin ţă ă com ple­
xului nu a rezolvat în întregim e
problem a am plasării centrelor.
De aceea, conducerea coopera­
tivei va trebui să solicite aju to ­
rul sfatu lu i p'opular, In vederea
deschiderii unor noi centre. A st­
fel, deserv irea populaţiei se va
îm bunătăţi continuu.
" 'A. OARGA