Page 62 - 1962-11

PAG. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI r ____ Nt. 2457
ftti
M arţ

ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE Ştiri d ie KL P# tJngayă ^

_______

Creşte producţia de petrol şi gaze naturale *

t
BUDAPESTA 17 (Agerpres). — pînă acum nu s-au desfăşurat în j

/./././. transmite: Ungaria prospectări pe o scară atît (ţ

Pînă la sfîrfitul actualului plan de largă fi în mod atîl de meto- $

cincinal, adică pînă în 1965, în dic asupra zăcămintelor de petrol L

R.P. Ungară se vor produce anual fi de gaze naturale afa cum se \

2,2 milioane tone de petrol brut face in prezent. Numai în cursul L

fi 1.500 milioane m.c. de gaze na­ acestui an sumele alocate pentru ţ

turale. forări, pentru cercetări geofizice fi ţ

In întâmpinarea plenarei C.C. al P. C. U. S. VIZITA DELEGAŢIEI î n t r e v e d e r e î n t r e A. I . M î k o k n Anul acesta producţia de petrol geodezice depăşesc 800 milioane
a ţării a fost de 1,6 milioane tone. forinţi.

KealîaaH însemnate PARLAMENTARE ROMÎNE şi E rn esto G aaevara După anul 1957 au fost introduse In ce privefte rafinăriile de pe­
ale metalurgiştilor metode moderne de extragere a trol, capacitatea lor totală a cres­
ÎN IUGOSLAVIA HAVANĂ 17 (A g e rp re s ). — nare Integrate şi m inistrul in ­ petrolului fi au fost întreprinse cut cu 800.000 tone pînă în anul
şl m in e rilo r s o v ie tic i L a 16 n o ie m b rie A. I. M iko- d u striei al Cubei. cercetări ştiinţifice sistematice asu­ 1960 fi va continua să crească în
LJU BLJAN A 17. (corespondenţă spe­ lan, prim -vlcepreşedinte al C on­ pra zăcămintelor petrolifere fi a următorii ani.
cială : siliului de M iniştri al U.R.S.S., M ik o ian şi p e r s o a n e le c a re îl metodelor de extracţie. Niciodată
l-a vizitat pe E rnesto Guevara, însoţesc au d iscu tat cu E rnesto
Continuindurfi vizita în R.P.F. Iu­ sec retar al C onducerii N aţio­ G uevara problem e concrete p ri­ \ ţExpozifie filatelică memorială în cinstea lui V. I. Lenin
goslavia, delegaţia Marii Adunări Na­ nale a O rganizaţiilor R evoluţio­ vind aco rd area de ajutor eco­
M OSCOVA 17 (A g e rp re s ). — iem brie în cin ste a P len arei C.C. ţionale a Republicii Populare Române nom ic şi tehnic sovietic Repu­ jY BUDA.1PnEnSoTrrAA 1*7rr (/AAge—r_pIres). proximativ¦ 5H0fi0tî «mi/ăivrc/',i pl\ro\fcltanllne îinn-- ^^
TASS tra n s m ite : al P.C.U .S. 5.000 to n e de o ţel. condusă de acad. prof. Ştefan Nico- blicii Cuba.
Fiecare a treia şarjă este aici o lau a sosit simbătă dimineaţă la * La Budapesta s-a deschis o ex- făţifînd aspecte din viaţa fi acti­
S a intlmpirj.'ă-rn P le n a ra C.C. şarjă rapidă. Ljubljana, capitala Sloveniei.
al P.C.U.S. cu noi succese în J poziţie filatelică memorială închi- vitatea lui V. I. Lenin fi răspân­
m u n c ă 1 — su b ao eais tă lozincă, C olectivul uzinei de prese au­ La sosire, oaspeţii romîni au fost
m uncesc In aceste zile m etalu r- to m ate „M. I. K alin în “ , de la întâmpinaţi de ing. Pavle Zaucer, ERBE „ nată lui V. I. Lenin, anunţă a- direa ideilor sale în lume.
giştii şi m in erii U niunii Sovie­ C.îmkent (K azah stan ) a c o n stru ­ preşedintele Camerei republicane a
tice. Ei depun tot m ai m ulte it cu un an înainte de term enul Scupftinei Populare a R. P. Slovenia genţia M.T.l. Expoziţia a fost or­ De un mare interes se bucură
efo rtu ri p en tru a valorifica noi fixat prototipul unei prese cu fi de alte persoane oficiale, de de­
rezerve, p e n tru a da ţă rii m ai f r ic ţiu n e d e 40 to n e . D u p ă în ­ putaţi fi conducători ai organelor lo­ „Uniunea Sovietică a fost călăuzită de grija ganizată cu prilejul apropiatului colecţia de mărci înfăţişând dife­
m ultă fo n tă, oţel, lam inate, ţevi, cercările care s-au desfăşurat cale, reprezentanţi ai oamenilor mun­
pentru a spori producţia de căr­ cu succes a început producţia cii din Ljubljana. Delegaţia parla­ Congres al VllI-lea al P.M.S.U. rite întreprinderi fi obiective care
bune. In serie a acestei m aşini. Noua mentară romînă a vizitat apoi Uzine­
presă face p arte din seria p re ­ le Litostroj fi Universitatea din Lju­ pentru oameni şi pentru civilizaţia umană“ La expoziţie sînt prezentate a- poartă numele marelui conducător.
C olectivul C om binatului din selor cu fric ţiu n e prevăzute in bljana. Tot în cursul dimineţii oas­
M agnitogorsk a produs In zece program ul reutilării tehnice a peţii români au făcut o vizită la —Declaraţii ale parlamentarilor suedezi— ţf
lu n i cu 13 la s u tă m a i m u lt o. in d u s trie i c o n s tru c to a ive de m a ­ Scupştina Populară a Republicii Popu­
ţel şî lam inate decît în aceeaşi şini. Colectivul uzinei şi-a luat lare Slovenia unde au fost primiţi Pe şanfierul Uzinelor de ciment şî var de la Vac
perioadă a anului trecut. In an g ajam en tu l să producă în lu­ de Vida Tomsici, prefedinle al Scupf-
sieoţia de cu p to are M artin a na decem brie, cu 2 ani înainte tinei Populare a R. P. Slovenia. La STO6KH0LM 17 (Agerpres). - exprimat pe bună dreptate protestul. BUDAPESTA 17 (Agerfnes). treaga uzină va începe să pro­
com binatului, d u ra ta unei şarje de term enul planificat, încă o amiază. Vida Tomsici a oferit o In timpul dezbaterilor generale care Guvernul sovietic a arătat că are o ju­ Pe uriaşul fantier al Uzinelor de
s-a redus fa ţă de tim pul p la­ presă şi m ai puternică. masă în cinstea delegaţiei parlamen­ au avut loc la 15 noiembrie în Riksda- decată clară, dispune de curaj şi voinţă ciment fi var de la Vac, lucră­ ducă.
n if ic a t c u 40 d e m in u te . N u m ai tare romîne. gul suedez, unii deputaţi au subliniat nezdruncinată pentru pace, a subliniat rile se desfăşoară intr-un ritm ra­
oportunitatea şi importanţa acţiunilor G. Eman. Coexistenţa paşnică este o pid, scrie ziarul „Nepszabadsag". Constructorii acestui important o-
paşnice întreprinse de guvernul sovie­ bază temeinică a politicii Uniunii So­ Pînă în prezent au fost terminale biectiv, au realizat pină în pre­
tic în zilele alarmante. vietice. In acţiunile sale Uniunea So­ 80 la sută din lucrările de construc­
vietică a fost călăuzită de grija pen­ ţie. Primul cuptor rotativ va fi zent economii în valoare de 251
S.U.A. au făcut ca jocul în jurul tru oameni şi pentru civilizaţia umană. dat în exploatare la începutul a- milioane forinţi. Acest lucru a per­
Cubei să ajungă în pragul unui război nultti viitor, iar la sfîrfitul anului,
nuclear, a declarat în cuvîntarea sa de­ Conducătorul fracţiunii parlamentare cu un an înainte de termen, în­ mis să se realizeze fi alte investi­

Mţii — o parte a fondurilor eco­

nomisite este folosită pentru dez­
voltarea orafului Vac, t

acest lucru a perm is m etalur- putatul comunist G. Eman. Este stu­ a Partidului popular în Camera Infe­

giştilor să producă peste plan pid şi greşit să se afirme că şapte mi­ rioară a amintit de declaraţia guver­

m ii de to ne de oţel. Cu un m are lioane de cubani reprezintă o primejdie nului suedez care a condamnat blo­ E. Menuhin: Ş c o a la v io lo n iştilo r s o v ie tic i
de moarte pentru 200 milioane de ame­ cada maritimă militară americană. El —e s te c e a m a i b u n ă din lu m e
avânt m uncesc la m in a ri stil de la ricani. S-au făcut încercări de a înăbuşi a subliniat că această declaraţie a
Cuba prin înfometare, Cuba însă are nu­ fost sprijinită întrutotul de partidele
L u c r ă r ile C o n fe rin ţe i g e n e r a lesecţia de table d in cadrul com ­ meroşi prieteni şi de aceea blocada eco­ politice din Suedia. Pentru Suedia pre­
nomică a eşuat. Blocada maritimă a zintă o importanţă vitală faptul ca
b in atu lu i. La lam in o ru l „4.500“ a U .N .E.S.C.O . M OSCOVA 17 (A g e rp re s ). — şcoli p en tru copii de 7-8 ani
s-a Iam in ăt peste p lan In luna constituit o acţiune militară directă şi principiul libertăţii mărilor să fie salv­ V izltînd conservatoarele de foarte talentaţi.
m uzică din L eningrad şi M os­
octom brie, to t a tita m etal cri P A R IS 17 — C o re s p o n d e n tu l G erm an ă, R.P.D . C oreeană, R.D. o serie de state, între care Suedia, şi-au gardat, a declarat vorbitorul. cova m -am convins încă o d ată M i-au p lăcu t operele com pozi­
se lam inează de obicei in tr-o Agerpres transm ite : V ietnam . că şcoala violoniştilor sovietici to rilo r sovietici, a co n tin u at Me­
săptăm ână. .Cerem S.U.A. să-şi îndeplinească este cea m ai bună din lum e, a nuhin. S înt m îndru că tocm ai
La C onferinţa generală a Luând cu vin tui în cadrul dis­ d eclarat cunoscutul violonist eu am făcut cunoscut am atorilor
O ţelarii secţiei nr. 1 de oup- U.N.E.S.C.O. se d iscu tă d area de cuţiilor în legătură cu bugetul am erican M enuhin, într-o con­ de m uzică din m ulte ţă ri occi­
to are M artin a com binatului de seam ă eu privire la activitatea p e a n u l 1963-1964, re p re z e n ta n ­ v o rb ire cu un c o re sp o n d e n t al d en tale concertul de v io ară a lui
la N ijnii Taghil au hotar it să U.N.E.S.C.O. în 1960-1962, p r e ­ tu l rom în acad. Vacile Malin - agenţiei de p resă N ovosti. Noi Şostakovici şi S onata a Il-a a
producă peste plan în luna no­ cum şi proiectul program ului de schi a subliniat im portanţa apli­ am răm as m ult în urm a Ru­ lui Prokofiev.
cării în bune condiţiuni a p lan u ­ siei în p re g ătirea m uzicienilor
ac tiv itate şi bugetul organizaţiei rilor econom ice şi financiare ale promisiunea dală' instrum entişti. Cred că totul con­ U niunea Sovietică este ţa ra
U.N.E.S.C.O. EI a a r ă ta t că p e n ­ m uzicii şi p rin u rm are M oscova
Traîaîivele Angliei pe 1963-1964. D u p ă cum s-a a r ă ­ tru a se stabili u n plafon buge­ stă în aceea că la noi nu există este c a p ita la m uzicii şi îm i p are
ta r rezonabil trebuie să se redu­ fo a rte b ine că sîn t o aspetele ei.
cu Piaţa comună ta t în cursul dezbaterilor, că unele cheltuieli inutile sau RANGOON 17 (Agerpres). — Totuşi, scrie în continuare ziarul,
U.N.E.S.C.O. a o b ţin u t an u m ite ne justificate, ca de exem plu Datorită iniţiativei de pace a Uniu­ S.U.A. continuă încă blocada asupra
su b v en ţiile p e ca re le a c o rd ă nii Sovietice a fost preîntîmpinată la Cubei şi îşi menţin baza militară de
au eşuaf din nou succese în activitatea sa. S-a U.N.E.S.C.O. u n o r o rg a n iz aţii n e- timp primejdia izbucnirii unui nou răz­ pe teritoriul Republicii Guba- Cerem ca
guvem am entale de m ică im por­ boi, se subliniază in articolul de fond S.U.A. să-şi îndeplinească promisiunea
lărgit considerabil com ponenţa tan ţă, cheltuielile privind spo­ al ziarului „Mandalay Times“- dată şi să ridice blocada, şi de ase­
rirea personalului secretariatu­ Premierul sovietic, se spune în ar­ menea să lichideze baza lor militară de
B R U X E L L E S 17 ( A g e rp re s ). — o r g a n iz a ţie i: d a c ă în 1960 din ticol, şi-a îndeplinit promisiunea. Ini­ pe teritoriul cuban.
lui etc. In acelaşi tim p, acad. ţiativa sa corespunde năzuinţelor tu­
M iniştrii ţă rilo r Pieţei Comune U.N.E.S.C.O. fă c e a u p a r te 95 de Vacile M alinsehi, a d eclarat că turor popoarelor. Să se pună capăt dom inajiei
şi re p rezen tan tu l A ngliei, H eaih, s ta te , acum num ărul m em brilor delegaţia R.P.R. sp rijin ă p lan u l
Ia co n ferin ţa de la Bruxelles s ă i se rid ic ă la 112. U.N.E.S.C.O. a de a ju to r m u ltilateral şi efic a­ colonialiste în Aden !
n-au reuşit nici de d a ta aceasta ce p en tru lichidarea u rm ărilo r
să ajungă la un acord asupra aco rd at sp rijin ţărilo r din Asia, colonialism ului, şi p e n tru dez­ ADEN 17 (Agerpres). — terminării acestui teritoriu şi este re­
problem elor legate de intenţia 'Africa şi A m erica L atin ă în dez­ voltarea învăţăm ântului, ştiinţei Partidul Popular Socialist din Aden afirmată opoziţia Partidului Popular
A ngliei de a in tra în această voltarea învăţăm ântului. şi oulturii în ţările pe cale de a adresat Secretarului general provi­ Socialist faţă de planul de a include
g ru p are. In cele două zile cit au dezvoltare şi care şi-au dobân­
d u rat şedinţele, m in iştrii au T o to d a tă a c tiv ita te a U.N.E.S.C.O. dit de curînd independenţa. El a Trebuie dată o lo vitu ra hotărâtă zoriu al O.N.U., U Thant, o telegramă, Adenul In aşa-zisa Federaţie a Ara-
ajuns la un acord num ai asupra şi în special activitatea secreta­ propus ca prevederile bugetare p u te rii personale cu rugămintea de a fi adusă la cu­ biei Saudite.
unor problem e secundare. Ei au riatului a fost criticată de că­ afeatate acestor ţeluri să nu noştinţa tuturor participanţilor la se­
fost nevoiţi să trim ită din nou tre unele delegaţii care au p a r­ fie reduse Declaraţia Partidului Comunist Francez siunea O.N.U., în care cere opiniei pu­ Chemarea deţinuţilor
spre exam inare experţilor p ro ­ ticip at la actuala sesiune. Ast­ blice mondiale să intervină pentru „ă
blem ele referitoare la im portul ,,Afară, cu b a ze le pune capăt regimului poliţist instituit
de produse agricole din ţările fel, S. K. Ram am ovski, şeful de­
Com m onw ealthului britanic, care legaţiei sovietice, a d eclarat că m ilitare a m erica n e PARIS 17 (Agerpres). — reînnoire a culturii, de restabilire a de colonialiştii englezi în Aden“. In poSâfici din închisorile
au fost problem ele principale U N .E.S.C.O , n u desfăşoară în m od din Italia!“ Partidul Gomunist Francez a dat pu­ caracterului laic al şcolii şi statului. telegramă se cere acordarea autode­ franchiste
d iscutate Ia sesiuni. P articip an ­ practic o activitate care să con­
ţ i i l a t r a t a t i v e ,au re fu z a t în trib u ie la rezolvarea problem ei RO.MA 17 (Agerpres). — blicităţii o declaraţie In care cheamă
genere să discute o problem ă dezarm ării, cheltuieşte m ijloace
d in tre cele m ai im p o rtan te care p entru m ăsuri care nu au o im ­ „Afară cu bazele militare americane ca la alegerile de Ia 18 noiembrie pen­ PARIS 17 (Agerpres).
po rtan ţă practică. din Italia 1“ — această cerere, cuprin­
să în apelul lansat de 12 oameni de tru Adunarea Naţională să fie dată © c o n fe r m tü p ă tru n să , Ziarul ,,1’Humanité" relatează că de­
R eprezentantul sovietic a atra s o lovitură hotărîtă puterii personale. ţinuţii politici din închisorile fran-
a te n ţia asu p ra fa p tu lu i că Alianţa forţelor muncitoreşti şi demo­ de spirite! războiului chiste din Madrid, Barcelona şi alte
cratice obţine succese, se spune în oraşe din Spania au adresat opiniei pu­
d e s p a rte ţă rile P ieţei com une şi U.N.E.S.C.O. n u se va p u te a b u c u ­ apel, există toate posibilităţile pentru blice din ţară şi din întreaga lume o
A nglia, — reglem entarea pro- ra de uri ptestigîu internaţional a merge înainte pe calea democraţiei. chemare la solidaritate internaţională.

b lem elo r fin a n c ia re ale p o liticii to tal, şi că activ itatea sa n u va P. G. Francez cheamă pe alegători PARIS 17 (Agerpres). — Unite vor exateiina problema creării Ziarul arată că după cum rezultă
să-şi reafirtne voinţa de a pune capăt La Paris a luat sîirşit conferinţa par­ unor forţe înzestrate cu rachete balis­ din textul chemării, în ultimul timp s-au
agricole com une. Ţ ările Pieţei avea un caracter universal pînă politicii antisociale şi reacţionare, cursei lamentarilor din ţările membre ale tice cu rază medie tle acţiune, coordo­ intensificat în Spania represiunile po­
N.A.T.O. care s-a desfăşurat între 12 şi nate cu celelalte forţe „de reţinere" liţieneşti şi actele de samavolnicie, au
com une, d u p ă cum a re z u lta t, cîn d îrt U.N.E.S.C.O. n u vor fi Înarmărilor şi liniei militariste, care 16 noiembrie. ale N.A.T.O. Ioc nesfîrşite procese Ia tribunalele mi­
duc Franţa spre o aventură, şi să vo­ litare, deţinuţii politici şi persoanele
n-au fost in genere p regătite să | reprezentate R epublica Populară teze pentru o politică de coexistenţă Lucrările conferinţei au fost puter­ Principalele hotărîri adoptate de asupra cărora apasă doar simple bă­
paşnică externă, pentru reducerea chel­ nic influenţate de criza din Marea Ca­ conferinţă sînt crearea unui grup de nuieli sînt supuse unor torturi şi mal­
discute această problem ă. I Chineză, R epublica D em ocrată tuielilor militare, ridicarea nivelului de raibilor. După cum se ştie, Statele Uni­ lucru care va studia modalităţile de tratări bestiale.
trai a! muncitorilor şi al întregii popu­ te nu s-au consultat cu aliaţii lor din transformare a actualei conferinţe ne­
cultură italieni, s-a bucurat de un larg laţii muncitoare, pentru o politică de N.A.T.O. atunci cînd au organizat ac­ oficiale într-o adunare consultativă în­ Suflet de yankeu
ţiunile îndreptate împotriva Cubei. Dar zestrată cu un statut oficial şi cu îm­
ecou în întreaga ţară. conferinţa de ta Paris nu s-a desoli­ puterniciri sporite şi hotărârea de a TOKIO 17 (Agerpres).
darizat, aşa cute» ar fi fost de aştep­ crea în viitor un consiliu ministerial Un mare petrolier aparţînînd flotei
PE SCURT © PE SCURT Zilnic ziarele anunţă că acestui apel tat, de aceste acţiuni care au pus în şi o curte de justiţie a N.A.T.O. Avînd a 7-a americane s-a ciocnit cu o
primejdie pacea lumii, ci, dimpotrivă, în vedere că în cursul conferinţei re­ mică navă de fiescuit căreia i-a pro­
MOSCOVA. La 16 noiembrie a sosit R.D.G. este gata să contribuie !a în­ i se alătură mereu cunoscuţi oameni le-a aprobat şi, supralicitând, s-a si­ prezentantul R. F. Germane, Walter dus grave avarii. Petrolierul american
la Moscova la invitaţia prmt-niareşa- deplinirea scopurilor paşnice ale O.N.U. de ştiinţă, reprezentanţi ai vieţii cultu­ tuat pe poziţia intensificării încor­ Hallstein, care este în acelaşi tîmp s-a îndepărtat ca fi cum nu s-ar fi
lului de aviaţie Verşiniu, comandant şî ale organizaţiilor ei specializate, se rale precum şi organizaţii de masă, care dării internaţionale şi a cursei înarmă­ preşedintele Consiliului executiv al Pie­ întîmplat nimic. Nava de pescuit ja ­
suprem al forţelor militare aeriene ala spune în comunicatul privitor la lucră- cer ca Italia să se desolidarizeze de rilor. ţei comune, s-a opus energic ideii de poneză, ruptă â.n bucăţi, a început să
Armatei Sovietice, o delegaţie militară rite şedinţei Comisiei permanente pen­ politica agresivă a N.A.T.O. a se crea o „Comunitate atlantică“ se scufunde. Marinarii aflaţi pe pun­
Discursul de închidere rostit Ia se­ prin includerea Statelor Unite în „Co­
a Republicii Arabe Siria, condusă de tru afacerile externe a Camerei Popu- siune de George Băii, secretar de stat munitatea Europeană", hotărirea con­ tea petrolierului american priveau cu
adjunct al S.U.A., a exprimat cît se ferinţei de a promova totuşi „Integra­ sînge rece cum se zbat în apă pescarii
generalul de divizie Mukabari, coman­ lare a R.D. Germane dat publicităţii rea atlantică" merită o atenţie spe­ japonezi fi nici unul dintre ci n-a
poate de sugestiv orientarea agresivă cială. Reiese că în schimbul concesiei făcut nici cea mai mică mifeare ca să
dantul aviaţiei siriene. la Berlin. La şedinţă au fost examinate a blocului atlantic în momentul de în privinţa armelor nucleare, Statele le dea o mină de ajutor. Pescarii au
faţă. In concluzia discuţiilor despre Unite au şi obţinut să se adopte o mă­ fost culefi de un trauler japonez care
HAVANA. Anul acesta se aşteap­ probldmsle relaţiilor R.D.G. cil Orga. aşa-zisa „forţă de şoc nucleară a sură care va asigura o şi mai accentua, trecea pe alături.
N.A.T.O.“ a cărei creare este cerută tă subordonare a N.A.T.O. faţă de in­
tă în Guba o recoltă bogată de bum­ nlzaţia Naţiunilor Unite şi cu organiza teresele Statelor Unite. Faimoasa for­ Această întîmplare lipsită de ome­
de unii dinlre membrii europeni ai blo­ mulă americană a „interdependenţei“ nie, relatată de agenţia Kiodo Tu-
bac. Potrivit calculelor specialiştilor, ţiile ci specializate. cului şi în primul rind de Germania cîştigă teren împotriva dorinţei Germa­
occidentală, care doreşte să aibă cît niei occidentale şi a Franţei de a-şi
recolta globală de bumbac va fi anul BERLIN. Elemente criminale din mai curînd acces Ia armele atomice, şi

acesta de peste 20.000 de tone metrice, Berlinul occidental au provocat la 16 de Franţa, al cărei guvern năzuieşte

adică de 1,5 ori mai mare decît anul noiembrie două noi explozii pe calea

trecut. ferată urbană aparţînînd R.D.G. In ur­

ROMA. Primul ministru al Japohiel. ma exploziilor an fost avariate şinele de

Ikeda, a sosit la Roma venind de la cale ferată şi un vagon.

Bruxelles. După ctrm anunţă agenţia MEXICO. Parlamentarii mexicani au

U.P.I., la Roma va avea întrevederi adresat congresetor, parlamentelor, a-

cu primul ministru Fanfani, precum şi dunărilor populare şi organelor legisla­

alte oficialităţi italiene. tive din toate ţările chemarea de a apă­

PARIS. Printr-un decret al guvernu­ ra pacea in lumea întreagă, de a se

lui francez a fost dizolvată în mod ile. pronunţa pentru dezarmare generată

gal municipalitatea oraşului Moale şî de a lupta pentru interzicerea expe­ să o transforme Intr-o „putere nuclea­ asigura controlul asupra Europei oc­ fin, a stirnit indignarea opiniei pu­

(Guadelupa), alcătuită din reprezen­ rienţelor cu arma nucleară. ră", George Ball a făgăduit că Statele cidentale. blice japoneze.

tanţi ai Partidului Gomunist din Gua­ ASUNCION. Printr-un decret dat pu­

delupa. blicităţii la Asuncion, guvernul Para­ VARIANTA A AXEI PARIS-BONN (Desen din „KROKODIL“)

VIENTIANE. Fum! Vongvicit, mi­ guayan a prelungit pe o durată de încă
nistrul Informaţiilor al Laosului, a a-
dresat Comitetului tripartit pentru apli­ 90 de zile „starea de asediu“ pe în­ Oferte cusute cu afa aibă Dificultăţi în economia ţărilor capitaliste
carea acordurilor dc Ia Geneva din treg teritoriul acestei ţări. După cam
se ştie, garanţiile constituţionale sînt « < ittv .w o a o M .u -

1962 cu privire la Laos un protest îm­ suspendate dc cîţiva ani prin decrete PARIS 17 (Agerpres). tînără republică prin blocada econo­ D eficit în b alan ţa c o m ercială Peste 200 miliarde
potriva staţionării personalului militar ale dictatorului Paraguayan, Stroessner. La 16 noiembrie un grup de experţi mică au eşuat. Monopolurile franceze a Vietnam ului de sud
american, filipînez şî ciankaişist pe te­ ai Ministerului Finanţelor şi Econo­ au început să manifeste o serioasă ne­ franci aruncafi în vînf...
ritoriul Laosului. MOSCOVA. Cunoscutul regizor de miei şi ai Ministerului Afacerilor Ex­ SAIGON 17 (Agerpres). Majoritatea importurilor a fost con­
filme Grigori Roşal intenţionează să terne a plecat din Paris spre Gonakry. linişte pentru investiţiile de capital în Balanţa comercială a Vietnamului stituită din mărfuri din cadrul „sur­ BRUXELLES 17 (Agerpres). TASS
BOGOTA. Membrii parlamentului co­ realizeze un film istorico-revoloţionar După cum relatează agenţia France Guineea care, potrivit datelor furni­ de sud reflectă un serios deficit. plusului“ american. Valoarea exportu­ transmite:
lumbian din partea partidului Mişcarea despre viaţa şi activitatea lui Marx Presse, scopul mărturisit al acestei că­ zate de presa franceză, se ridică Ia Anul trecut, importurile Vietnamu­ rilor a înregistrat o scădere de 516
revoluţionară liberală (M.R.L.) au a- şi Engels. In prezent el lucrează Ia sce­ lătorii este de a „reglementa o serie de top miliarde de franci vechi. lui de sud s-au cifrat, sub raport va­ milioane piaştri în comparaţie cu In anul 1965 cheltuielile Ministerului
dresat un ape! parlamentarilor din toa­ nariul filmului împreună cu scriitoarea probleme nerezolvate între Franţa şi loric, la 8.928 milioane piaştri, în timp 1960. de Război din Belgia, în comparaţie
te ţările Amcrîcli Latine în care propun Galina Serebreakova — autoarea trilo­ Guineea". Ţinînd seama de toate acestea, gu­ ce exporturile — la 2.477 milioane cu anul 1962, vor spori cu 577.634.000
organizarea unor acţiuni comune în giei despre Marx întitulată „Pronie- Comentînd călătoria delegaţiei, zia­ vernul de Gaulle a fost nevoit să-şi piaştri. franci belgieni, anunţă Ia 16 noiem­
slujba păcii, apărării principiilor ne­ teu". rul „Paris Presse Intransigent“ îşi schimbe tactica. Ei a declarat că este brie ziarul „Le Drapcau Rouge“.
intervenţiei şi dreptului popoarelor la exprimă speranţa că se va putea pune G rijiie unchiului Sam
autodeterminare precum şi pentru con­ NEW YORK. Agenţia United Press capăt diferendului dintre Paris şi Co- gata să discute cu guvernul Guineei Din momentul formării în 1961 a
damnarea politicii agresive a Statelor International anunţă că prima încercare nakry izbucnit după ce Guineea a spus „toate problemele litigioase". Delegaţiei WASHINGTON 17 (Agerpres). tele Unite creşte mai încet decît în guvernului Lefevre-Spaak, scrie zia­
Unite faţă de 6uba. a Australiei de a lansa de pe terito­ „nu" la referendumul din 1958, reîuzind trimise ta Gonakry i s-au dat sarci­ Luînd cuvîntul Ia 15 noiembrie la primii ani de după război şi în me­ rul, cheltuielile militare au sporit cu
riul Statelor Unite o rachetă cosmică, să intre în Comunitatea franceză. nile „de a învinge toate divergenţele conferinţa reprezentanţilor sindicatelor die mai încet decît în decursul ulti­ 2.485.134.000 franci belgieni. Numai
ROMA. La 17 noietabrie în întreaga a suferit eşec. Administraţia naţională După cute» se ştie, colonialiştii fran­ şi cercurilor de afaceri din Washing­ milor 100 de ani. întreţinerea trupelor belgiene în Ger­
Italie au continuat mari manifestaţi» pentru problemele aeronauticii şi cer­ cezi hotărîseră sâ pedepsească în mod economice şi de a obţine o conciliere ton, ministrul de Finanţe al S.U.A., mania occidentală va costa anul viitor
ale ţăranilor, care cer efectuarea re. cetarea spaţiului cosmic (N.A.S.A.) a exemplar această ţară care a refuzat politică". Gu alte cuvinte, conducătorii D. Dillon, a declarat că „nimeni din­ Dillon a fost nevoit să recunoască 1.281.308.000 franci belgieni.
formei agrare. Secretariatul P.G. Ita­ anunţat că „Ia 38 de secunde după lan­ să se supună dictatului lor. Guvernul de diplomaţiei franceze au hotărît, după tre noi nu este mulţumit de starea că din cauza nivelului scăzut al in­
lian a adresat ţăranilor un mesaj da sare s-au produs defecţiuni în funcţio­ Gaulle na a recunoscut timp îndelun­ cum arată ziarul „Paris Presse Intran­ economiei noastre din ultimii ani“. vestiţiilor termenul mediu de folosire Afirmaţiile absurde că Belgia ar ft
salut în care comuniştii asigură pe narea rachetei şi înălţimea stabilită n-a gat „de jure" această nouă republică sigent", să-l readucă pe „fiul risipi­ Dillon a arătat că în momentul dc a utilajului capital creşte şi eficienţa ameninţată de o agresiune au costat
ţărani că sînt întrutotul solidari cu re­ fost atinsă". Reprezentantul N A S A a suspendînd orice fel de relaţii finan­ tor" în sfera lor de influenţă. faţă nivelul şomajului este mai mare sa nu mai corespunde nevoilor poten­ poporul belgian în ultimii 12 ani peste
vendicările lor juste. declarat că obiectivul acestei experien­ ciare şi economice ca ea. decît în primul deceniu postbelic. In- ţiale ale economiei americane. 200 miliarde franci, se' spune în ar^
ţe era măsurarea intensivităţii şi spec­ Dar calculele de a înnăbuşi această Popoarele ţârilor africane privesc cepînd cu jumătatea deceniului al şa­ ticol.
BERLIN. R.D. Germană se pronun­ trului Undelor de cea mar joasă frecven­ însă cu suspiciune momelile colonialiş­ selea productivitatea muncii în Sta­ Uzura morală a utilajului ca­
ţă pentru primirea ambelor state ger­ ţă din ionosferă. tilor. Ei au destule exemple, cunosc din pital loveşte serios în puterea dc con­
mane în Organizaţia Naţiunilor Unite experienţă proprie ce se ascunde în curenţă a Statelor Unite.
spatele ofertelor făcute de colonialişti.

Redacţia şi administraţia ziarqîtfl :$tr, 6 Martie jjr, 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in ţiţmerar eon form aprobării Direcţiei Generale t>.LŢ,R, nr. 2g%328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul; întreprinderea Poligrafică *t Mai" — Deva.