Page 63 - 1962-11

PROLETARI DIN TOATE TARILE, UN1ŢI-VA !
Anul XIV. Nr. 2458 Marţi 20 noiembrie 1962
„NICI m VAGONET DE MINEREU REBUTAT»
S-A FĂCUT OARE
TOTUL?
Unul din multele criterii după care vine să arătăm lipsa comitetului de
se apreciază munca minerilor este şi partid şi a comitetului de sindicat
calitatea. Cu alte cuvifttc, în mare, care n-au exercitat un control siste­
creşterea conţinutului de metal în mi­ matic şi permanent asupra tuturor
nereul extras şi reducerea la maxi­ brigăzilor şi echipelor de mineri. Aşa
mum a sterilului vizibil în minereu. se face că în timp ce unele echipe
ca cea condusă de loan Subţirelu din
Din dorinţa firească şi legitimă de orizontul III, echipele nr. 103, 153 şi
a îmbunătăţi calitatea producţiei şi a 156 din orizontul VI n-au avut nici
veni în sprijin d siderurgiştilor s-a o tonă de minereu rebutat, altele au
născut cu ani în urmă valoroasa ini­
ţiativă „Nici un vagonct de minereu trimis la „zi“ minereu de calitate ne-
rebutat“. Printre primii care au răs­ corcspunzătoare. Orizonturile II şi VI,
puns cu drag acestei iniţiative au fost Mina Vest şi Vadul Dobrii au livrat
şi minerii exploatării Ghelar. Chiar mult minereu de calitate inferioară.
dacă la început au existat unele în­ Dacă organizaţiile de partid puneau
doieli în posibilitatea înfăptuirii ini­ în discuţie pe şefii de echipă loan I-
ţiativei, rezultatele dobîndite au înlă­ vănică, Nistor Dodu, Victor Jalbă şi
turat definitiv neîncrederea unora. As­ echipele 7,8 şi 9 de la Vadul Dobrii,
tăzi, nu se mai pune întrebarea dacă pentru vagonetele de minereu rebú­
este sau nu realizabilă iniţiativa. în ­ tate, răul se curma şi se evita conti­
trebările ce se ivesc sînt de altă na­ nuarea lui de la o lună la alta.'
tură. Bunăoară: cîte echipe au reali­
zat-o sută la sută ?i cît de mare este Calitatea slabă a producţiei a făcut
eficienţa ei? ca în lunile iulie şi august silozurile
să fie blocate cu minereu necorespun­
...Luată în ansamblu, calitatea mi­ zător, refuzat de C.S.H.. Acest lucru
nereului la E. M. Ghelar, în primele a dus la stagnarea producţiei în a-
zece luni ale acestui au, s-a îmbună­ bataje şi la statia de sortare, pierzîn- oxigen al I.C.S.H.
tăţit simţitor. Faţă de patru la sută du-se circa 5000 tone minereu.
steril admis, s-a realizat mai puţin
de unu la sută. Granulaţia minereu­ Dacă conducerea tehnică şi adminis­
lui extras, în general, a corespuns nor­ trativă a sectoarelor şi organizaţiile
melor. de partid urmăreau ca fiecare echipă
să dea numai producţie de bună ca­
In ce priveşte creşterea conţinutului litate, nu se ajungea ca la sfîrşitul
de metal în minereul extras rezulta­ lunii septembrie numai 11 echipe să
tele sînt lăudabile. In nouă luni, la nu aibă nici un vagonet de minereu
siderita bulgări conţinutul de fier a rebutat.
sporit la 35,65 la sută faţă de 34 la
sută planificat, iar la sortimentele si- E bine că uneori s-au organizat ar
derită măruntă şi limonită a fost rea­ dunări deschise în faţa vagonetelor cu
lizată în proporţie de 103,68 la sută minereu rebutat, că s-au criticat cei
şi respectiv 103,82 la sută. în cauză. Dar, aceasta nu-i dcajuns.
Conducerea tehnică administrativă, co­
De bună scamă că realizările înre­ mitetul de partid şi îndeosebi comi­
gistrate anul acesta în reducerea ste­ tetul sindicatului trebuie să urmărea­
rilului şi creşterea conţinutului de fier scă ca iniţiativa „Nici un vagonct de
în minereul extras se datoresc în pri­ minereu rebutat“ să fie preluată şi
mul rînd minerilor, caic au îmbrăţi­ aplicată de toate echipele. Se cere in­
şat iniţiativa şi au luptat pentru în­ tensificarea controlului în fiecare a-
făptuirea ei. bataj şi loc de muncă pentru ca ste­
rilul să nu mai fie încărcat în va-
Faptele arătate nu ne dau însă goncte iar granulaţia minereului să fie
dreptul să trecem cu vederea unele cea prevăzută. Planul de calitate tre­
deficienţe care au frînat munca între­ buie îndeplinit ritmic şi nu în etape.
gului colectiv. In primul rînd se cu-
ANCHETA NOASTRĂ Cum pregătiţi producţia anului viitor?
Minerilor —tot sprijin ul
In anul viitor minerii au de mod. Se va pune în funcţiune
îndeplinit sarcini importante. o foarfecă pentru tăiatul tablei.
Noi ştim acest lucru. Şi mai In prezent se amenajează loeul
ştim că succesul lor depinde şi unde va fi instalată foarfecă.
de felul cum muncim noi. Pen­
tru că, în mare vorbind, efi­ Ne preocupă însă meeaniza-
cienţa muncii noastre se vede în rea şi a altor operaţiuni. La in-
abataje. Dacă utilajele funcţio­ demnul organizaţiei’ de partid,
a fost alcătuit un colectiv care
nează bine, şi deci minerii sînt studiază această problemă. Pînă
mulţumiţi de ele, se cheamă că la 15 decembrie, anul curent,
noi ne-am făcut datoria, am trebuie întocmit un plan de me-
muncit bine. Aşadar, e de dato­ canizare care va fi pus apoi în
ria noastră să facem tot ce ne
aplicare. Fireşte, în acest fel va
stă în putinţă pentru ca fiecare spori productivitatea muncii, se
utilaj reparat în atelierele noas­ va reduce preţul de cost, va
tre să funcţioneze cu randament scădea efortul fizic depus de
optim în abataje. muncitori.
Pentru ca această dorinţă să Am luat şi o seamă de măsuri
devină faptă, colectivul nostru
s-a pregătit şi se pregăteşte te­ organizatorice, căci de fapt a-
meinic pentru nivelul de pro­
ducţie al anului viitor. E drept cestea sînt de primă importanţă
că nu cunoaştem decît o mică
parte din lucrările fizice pe care pentru noi. Astfel, fiecare mai­
ie vom executa, dar tot avem
multe de făcut pentru ca munca stre are obligaţia de a urmări
noastră să devină mai rodnică.
zilnic stadiul de execuţie a fie­
In ateliere la noi se repară cărei lucrări şi situaţia aprovi­
multe colivii ; ba primim şi co­
menzi pentru confecţionare. Se zionării cu materiale. De ase­
fac şi alte construcţii meta­
lice, în care intră ca element menea. inginerul şef analizează
tabla. Pînă acum tăierea tablei
se făcea dificil, cu oxigen. htce- săptămînaî situaţia principale­
pînd de anul viitor însă această
problemă va fi rezolvată în aît lor lucrări. In acest fel se eli­
mină lucrul în salturi, stagnarea
din diverse motive subiective. Am
ajuns acolo incit fiecare sef de
echipă şi maistru raportează
imediat orice deficientă la Iu
3m =
Ştiţi că aţi fost aşteptat ?
Ideea de a scrie un fo ftii bolnavi care in prietenă, un coleg de
astfel de articol m i-a ziua plecării de la serviciu. De fiecare
sugerat-o discuţiile spital, i-a dăruit o dată când în salonul
purtate zilele trecute carte pe coperta că­ în care efti internat
cu un profesor. E r a reia a scris: „Sorei intră un oaspete, le
internat în spitalul din bucuri.
Deva. A ic i de altfel Instantanee
l-am fi cunoscut. U n Profesorul nu era
profesor în vîrstă, Florica — semn de însă m ulţum it. Şi pe
simpatic. Boala i se rccunoftinţă pentru bună dreptate. A lît
ameliorase. U rm a să g rija ce ne-a purtat-o timp cît a fost sănă­
plece din spital peste la spital...“ Urm a tos el avea un prie­
o z i, două. In tr-o sea­ semnătura. ten bun. D e îndată ce [
ră i-am ascultat po­
vestea. M i-a vorbit cu Profesorul avea însă a fost internai la spi- (
un deosebit respect fi un „o f“ ! M i lr a tal, acest prieten l-a ji
despre medicii de la destăinuit.
„interne“ , fi în mod fi uitat. De multe ori a
deosebit despre grija A lît timp cît a fost l-a afteptal să-l vizi- *
care o manifestă su­ sănătos — spunea el teze la spital da r... în ^
rorile faţă de bolnavi. — a avut mulţi prie­ zadar. Profesorul ne-a
teni. U n ii dintre ei pus întrebarea: pe un
Aprecieri bune a- l-au vizitat la spital. asemena om îl mai
vea mai , ales pentru N u l-au uitat. Bolna­ poţi considera pe v ii­
sora !dorica (din sec­ vul internat în spital tor, prieten bun? A m
ţia interne, salonul S). afteaplă parcă mai tăcut. L a o asemenea
Cuvinte de laudă des­ mult ca oricînd să-fi întrebare este greu să
vadă soţul sau soţia, dai răspuns. Profeso­
pre sora Florica aveau copiii, un prieten, o rul a completat... A -
devăratul prieten, îl
fi ceilalţi bolnavi. A m poţi cunoafte fi în a-
semenea îm prejurări.
văzut pe unul dintre
C. A. LINESCU t
ivstsxir-to.Vh,'** ¦<&. -Jv-Ok¦<*. *». '«*.¦*
• Sport (pag. 2-a)
8 In industria locală — rea­
lizări din ce în ce mai bune
(pag. 3-a)
• Constructori ţi construcţii
— Măsuri s-au luat dar rezul­
tatele nu se văd (pag. 3-a)
• Legătura cu alegătorii che­
zăşia succeselor (pag. 3)
• De peste hotare
(pag. 4-a)
4 pagini 20 bani
PilC1U A W Í L A N U A L I N P E P i M I T
Peste sarcina anuală— — Cu 45 zile înainte
de termen
Acordînd atenţie deosebită problemelor de producţie şi îm ­
bunătăţirii procesului tehnologic, muncitorii, tehnicienii şi ingi­ Colectivul de muncitori, tehnicieni şi
nerii secţiei I-a de la fabrica chi mică din Orăştie, au reuşit să ingineri al întreprinderii de gospodărie Utemtstul Constantin Stoic ulescu este unul din cei mai a-
obţină zi de zi cantităţi însem nate de produse peste sarcinile orăşenească Deva a raportat îndepli­ preciaţi strungari de la strung aria de cilindri a laminorului ăe
de plan. nirea planului producţiei globale pe anul 450 mm. de la C. S. Hunedoara. Urmărind cu atenţie procesul
1962 cu 45 zile înainte de termen. de strungire a cilindrilor, el execută mimai lucrări de bună ca­
în felul acesta, încă din luna noiembrie, colectivul şi-a înde­ Acest succes s-a datorat muncii entu­
plinit sarcinile de plan pe întregul an. Pînă la 16 noiembrie ei ziaste desfăşurată de întregul colectiv litate.
au reuşii să producă peste prevederile planului anual 5.000 kg. care, sub îndrumarea organizaţiei de
oxid de fier galben, 3.200 kg. oxid de fier roşu şi 6.900 kg. piro- bază P.M.R., a depăşit sarcinile de Pîesarea spre Budapesta a delegaţiei P.SM.
luzită tratată. plan în fiecare lună.
oare va participa ia lucrările Congresului P.M.S.W.
Parale] cu realizarea sarcinilor de plan, prin reducerea Un succes
consumurilor specifice îndeosebi, s-a realizat pînă la 1 octombrie al întregului colectiv
1062 economii Ia preţul de cost în valoare de 277.432 lei.
In ziua de 1 noiembrie colectivul
La obţinerea acestor succese şi-au adus din plin contribuţia I.G.O. Sebeş a raportat îndeplinirea
m ecanicii: ioan Gherman, Cornel Dan, îoan Părduţ şi opera- planului anual. La obţinerea acestui im-
torii de reacţie Vaier Străjan, Roman Paul, Alexandru Tonitiş, portant succes şi-a adus aportul între­
Petru Andreşoin, ioan Hobeanu, chimistul lize Heiuş şl alţii. gul colectiv şi mai ales sectoarele pres­
tări în construcţii, electricitate şi altele.
IOAN BEŞTELEI Rezultatele bune se datoresc unei judi­
corespondent cioase organizări a muncii, antrenării
în întrecerea socialistă a majorităţii
Fabrica de oxigen a I.C.S.H. muncitorilor, elanului cu care a muncit Duminică dupâ-amiază a plecat din Banc, membru al 6.6. al P.M.R., prîni-
pentru realizarea planului întregul co­ Capitală, îndrepiîndu-se spre Budapes­ secretar al Comitetului regional P.M.R.
Cu cîteva sile în urmă un nou tă, iar economia înregistrată in lectiv. S-au evidenţiat în mod deosebit ta, delegaţia Partidului Muncitoresc Mureş-Autonoină Maghiară, şi Mihail
colectiv de muncă a anunţat în­ 9 luni la preţul de cost este de muncitorii Gheorghe Heinrich, Simion Romîn condusă de tovarăşul Alexandru Roşianu, membru al 6.6. al P.M.R.,
deplinirea planului anual ele 314.729 lei. Paşca, T'isile Maier, toan Crăciun şi Drăghici, membru al Biroului Politic ambasadorul R.P. Romîne în R.P. Un­
producţie: colectivul falnicii de alţii. al G.C. al P.M.R., care va participa la gară.
Printre cei care au contribuit lucrările celui de-al VllI-lea Congres
intr-o măsură mai mare la ob­ CHIRUŢA FILARET al Partidului Muncitoresc Socialist La plecare, în Gara de Nord, mem­
De remarcat că în cursul a- ţinerea rezultatelor de mai sus corespondent Ungar. brii delegaţiei au fost conduşi de tova­
cestul m muncitorii ăe aici au se numără tov. Claudiu Oros, răşii Chivu Stoica, Leontin Sălăjan, de
manifestat o preocupare deose­ tinerii loan Streiea, Petre Ama- Ş T I B I L E ZII.» Din delegaţie fac parte tovarăşii: membri ai 6.G. al P.M.R., activişti de
riei, Aurel Pop si maistrul Dio­ Dumitru Coliu, membru supleant al Bi­ partid.
bită pentru calitatea producţiei nisio Sucia, conducătorul fabri­ roului Politic al C.G. al P.M.R., Iosif
(Agerpres)
şi reducerea preţului de cost. cii.
CONSTANTIN GITEORGHE :-ESL
Puritatea oxigenului nu a scă­
muncitor Un milion de speefaîori La !prima lteilt
zut niciodată sub 89,2 la su- la cinematografele din
oraşul regional Hunedoara
r~'r-'r-'r~> r~>,
De Ia începutul anului şi pînă ieri,
ÎNTRECEREA minerilor 19 noiembrie, la cinematografele din Sala de clasă a fcolii din G a la ţi, Z e ţa trece în revistă rezultatele s e d o )
oraşul regional Hunedoara au fost în­ ruliu zootehnic al gospodăriei, ob- 3
registraţi peste un milion de specta­ cu soba încinsă de focul aprins ţinute în cei doi ani care au trecut, -j
tori. Ioan Papoi, şef de echipă la sec­ ‘]
Toafe sectoarele peste plan Succesul minerilor de Ia această ex­ în urmă cu un ceas fi cu băncile Num ărul taurinelor a sporii m e- ]
ploatare este urmarea firească a apli­ ţia construcţii metalice a G. S. H. ren ajungînd la 15S de capele (din )
Pentru cine priveşte acum graficul de cării unor măsuri teiinico-organizatorice a fost cel de-al un milionulea specta­ frumos afezate, era deosebit de care 84 sînt vaci şi ju n in c i), al )
producţie aflat în curtea E.M. Ani- bine gîndite, menite sâ asigure con­ tor. La cinematograful „Victoria" unde ovinelor fa 870 capele, al porci- 1
noasa îi este dat să vadă un fapt îm­ diţii optime de muncă pentru brigăzile s-a vîndut biletul respectiv întreprin­ p rim ito are . nclor la 46 capele, iar în ferm a 1
bucurător : în dreptul tuturor sectoare­ din abataje. îndeosebi s-a pus accen­ de păsări, (organizată anul acesta)
lor sînt îr egîstrate depăşiri de plan. tul pe aprovizionarea Ier rilmică cu derea regională cinematografică a în- De clopoţel n-a mai fost nevoie. }
Pînă la data de 16 ale lunii, cea mai vagonete goale şi materiale, pe buna mînat tov. Ioan Papoi un premiu în se află 110 găini matcă. In dome- j
mare depăşire o avea sectorul 1: mai organizare a transportului şi întărirea obiecte. C in d perdeaua nopţii încerca să
asistenţei tehnice. niul construcţiilor zootehnice bi- 1
muit de 1400 tone cărbune. îşi vor consfruî cămin pună slăpînire pe afezarca satului,
cultural lanţul este de asemenea bogat: un j
cîţiva zeci de „elevi“ au sosit u- •]
Gu prilejul votării contribuţiei volun­ grajd ridicat pentru 100 vite mari }
tare pentru anul 1963, cetăţenii din sa­ nul după altul. Cei înscrifi la cer­ şi un altul care )
lul Pane, comuna Roşcani, raionul llia se află în con­ )
au hotărit dublarea sumei propusă în cul zootehnic, din G a laţi — raio­ strucţie, o mater­ }
acest scop de către Comitetul executiv nitate încăpătoare,
al sfatului popular comunal. Gu ma­ nul H aţe g — se afezascră în băn­ 1
terialele strînse în acest an, cu su­ m n m u L U i un coteţ pentru -j
mele care vor fi încasate prin contri­ cile fcolii. 500 de găini, un J
buţie voluntară, ei îşi vor construi în
in 16 zile anul care vine un frumos şi spaţios Voichiţa Fetea a absolvit in pri­ saivan pentru 300 de oi, un siloz -j
cămin cultural. Merită să fie eviden­ ele. -j
ţiat faptul că 14 locuitori dintre care m ăvară un curs -j
Tudosie Hander, Tudor Ioan Aconi, Lu­ In cuvintul introductiv, inginerul j
In primele I6 zile ale acestei luni dovic Băccan, Dumitru Frujină, Cornel pentru îngrijirea Dionisie Ze ţa le-a vorbit cursan- i
minerii de la E.M. Lonoa au extras Oprean, Tudor Zenove, au achitat sun;, ţilo r despre veniturile pe care le J
peste plan mai mult de 1.600 tone ce li sc cuvine pe tot anul 1963. [ păsărilor fi în a- aduc animalele, despre celelalte a- 1
cărbune. Acest succes al lor se dato- vantaje pe care ele le asigură şi 1
ARON Ş1NDEA [ fără de fermă o w om a sfîrşit accenluînd pe importanţa
reşte noului avînt pe care l-a luat în­ instructor de partid mai poţi găsi ziua creşterii şi în g rijirii anim alelor, î
trecerea socialistă între sectoare şi după recomandările şi indicaţiile 1
mineri, pentru ca sfîrşitul anului să le Prin confribufie voluntară fi pe la crescă­ pe care le dă ştiinţa. ţj
găsească cu planurile îndeplinite şi T
depăşite. Anul acesta, copiii din Băcia, ora­ toria de porci. In scara cind s-a ...A p le c a ţi peste caietele deschise T
şul regional Deva, învaţă în şcoală pe bănci, colectiviştii notează ex­ *
crarea pe care o execută si in- Fruntaş în întrecere este colectivul nouă construită prin contribuţia voiun- deschis învăţământul agrozootehnic, plicaţiile primei lecţii. Sînt hotă- 1
sistă pînă la rezolvarea pro­ sectorului III. Plusul înregistrat de eî tară a părinţilor lor. Tot prin contri­ rîţi să reţină învăţăm intele pe care ,|
blemei. Cu alte cuvinte a crescut este mai mare de 1400 tone cărbune. buţie voluntară se lucrează acum de s-a prezentat printre prim ii. Soţii le v o r desprinde din cele ce vo r
mult simţul de răspundere al Căile prin care a ajuns la obţinerea zor la renovarea clădirii sfatului, popu­ urma. In sală nu sc mai aude
oamenilor, preocuparea lor pen- acestor realizări sînt buna organizare lar comunal şi a unui local în care Valeria fi Petru M ărilă au venit decît vocea calmă şi domoală a
tru terminarea în timpul cel a muncii şi preocuparea pentru ridica­ va funcţiona dispensarul comunal. inginerului.
n!ai scurt a lucrărilor încredin- rea brigăzilor rămase în urmă. împreună fi după ei au trecut pra­
ţute. Printre cei evidenţiaţi în muncă sînt Colectiviştii se depărtează în -
1.455 forte cărbune tînărul medk: Gomei Stoica, Ion Dan- gul clasei îngrijitorul-m ulgător V ic ­ dreptîndu-se către casele lo r si
Anul acesta am extins mult ciu, Miron Zelinoi şi alţii. m urm urul vocilor se pierde pe u -
sistemul de lucru în acord. In pesfe plan tor B irif urmat de colectivistele liţa stăpînită de mantia întuneri-
anul riitor vrem să extindem GH. ŞTIRBU cuini. D oar îndemnul brigadierului
acest sistem Ia toate locurile de La mina Petrîla ău fost extrase în corespondent Aurica M ărilă, M arin Ungur, Su- M ircea Fcrrcaş răzbate dintr-o dată
muncă unde condiţiile permit. perioada 1-16 noiembrie 1.455 tone căr­ acoperind freamătul vorbelor.
bune peste plan. Mai mult de 1.350 sana Ionici fi de multe altele. Iile
Ne vom preocupa, de aseme­ tone din acestea, revin colectivului sec­ — Asta zic şi eu în vă ţăm în t!
nea, de continua ridicare a ni­ torului III. Costică o feful unei brigăzi de U ite , mie m i-a rămas în cap tdt
velului de cunoştinţe al munci­ ce a predat tovarăşul inginer. N -a m
torilor, tehnicienilor şi ingine­ Minerii de Ia acest sector şi-au în­ c h ip , dar-, vorba lu i, „ N u strică să lipsesc niciodată. A v e ţi g rijă
rilor. Pentru muncitori vom or­ deplinit angajamentul anual Ia produc­ fraţilor, nu uitaţi, vineri ne întil-
ganiza cursuri de ridicare a ca­ ţie cu mai bine de 2 luni în urmă, să înveţe om ul cît m ai m ulte“ aşa nun la lecţia a doua!“ .
situîndu-sc astfel în fruntea întrecerii
lificării, iar pentru tehnicieni pe exploatare. Cheia succesului lor esfe că s-a aşezat fi el în una din PETRE F.ARCAŞIU
sporirea continuă a productivităţii corespondent
şi ingineri — studiu individual muncii. In primele ID zfle a acestei bănci, iar după el — dc-a dreptul
luni, bunăoară, au depăşit productivi­
controlat, eu expuneri tematice. tatea planificată din cîmp — au mai venit Anuţa
cu peste 9 Ia sută.
Fireşte, am mai luat şi alte Cele mai bune Dragotă, utemistul Ionel O pro ni, co­
măsuri. Parte din ele le-am dus rezultate le-au lectivistul llie Pam fil fi m ulţi alţii.
obţinut brigăzile
Ia îndeplinire, parte sînt în curs conduse de Ioan C ind intrau pe ufă, colectiviştii
erau întîmpinaţi de M iliai Vasioni
de înfăptuire. Important e fap­ Gîşlaru, Iosif
Bartok şl Con­ — preşedintele gospodăriei, de Pe-
tul că întregul nostru colectiv stantin Purda. i tru M ărilă — secretarul organiza-
u (iei de bază şi de Dionisie Z e ţa ,
de muncă este hotărît să mun­
inginerul gospodăriei colective. U n
cească în aşa fel îneît minerii cuvînt de laudă la adresa celui so­
să nu aibă nici o obiecţie în sit sau o glumă bine potrivită, dau
privinţa activităţii noastre,
oamenilor o notă de voioşie şi îi
FLOREA MIHOC
şeful Atelierelor centrale f fac să-şi învingă sfiala.
Grişcior L ...Băncile s-au umplut. „ Ele v ii“
colectivei din G alaţi au făcut li­
nişte şi ascultă cu atenţie cuvin­
tele lectorului lor. R a r şi pe în-
ţelesul tuturora, inginerul Dionisie
Fiecare antet, fiecare !rain, înseamnă muit
Blocuri cu apartamente spaţioase fi confortabile, j(i Şeful secţiei circulare, Iosif învăţat pe toate fetele să în ­ rtumelor nu se mai sfirşeşte ij.
cu o linie arhitectonică modernă, magazine, res­ oi KatapsM era nervos. îl tră- locuiască singure acele, să facă
taurant, unităţi de cultură fi sanitare sînt doar dau gesturile şi uşorul tremur micile reparaţii, învăţaţi-o şi — folosesc fiecare gram ăe ma- jii
cîteva din noile construcţii care s-au ridicai in anii
regimului de democraţie populară aici la Hune­ iţi al bărbiei. Se străduia totuşi pe ea11. terie prim ă cu grija gospodine- -I]
doara, pc locuri unde altădată era un cbnp.
!ii să pară calm. O luă pe fata ce îndrumarea m aiştrilor şi a lor bune, că fiecare ac este .):
Astăzi dealul C hizidu lui simte cum pulsează
întreaga viaţă a orafului muncitoresc Hunedoara. vj sta cu bărbia in piept in faţa şefului de secţie le-a ajutat folosit la maximum, că tim pul V-
Fotografia înfăţişează o parte a semeţici noului R lui de umeri şi începu sâ-i ex­ mult pe muncitoarele secţiei de oprire a maşinilor pentru o*
O . M . hunedorcan.
is. plice ceva despre exploatarea circulare ăe la fabrica „Sebe­ înlocuirea acelor sau alte mici ţO
Foto: V. ONOIU
iţi raţională a utilajelor, atenţia şul“ să-şi îmbunătăţească m un­ intervenţii, este în permanenţă
cu care trebuie urm ărit mersul ca, să obţină im portante eco­ redus. ' 1'
maşinilor, cum şi cină trebuie nomii. Dacă este întrebat care „Dacă vreţi să scrieţi despre I1,*
schimbate acele. „De ce sâ aş­ dintre muncitoare a obţinut economii — spunea tovarăşul ijţ
tepţi să vină m aistrul de cele mai mari economii, tova­ KatapsM — să scrieţi şi des- jţl
Îschimb să-ţi înlocuiască acele răşul Katapslci răspunde că pre cei de la secţia Cotton. oj
s-au să înlăture micile defec­ secţia a realizat în 10 luni
ţiuni? Tu parcă nu le poţi 45.000 lei economii prin buna Ei au obţinut pînă acum pe- ‘i-
face? Uite, desfaci şurubul gospodărire a materiei prime
{[> ăsta — şi in tim p ce explica şi încă 46.000 lei prin folosirea ste 81 000 lei economii la ma- îţi
terie prim ă şi ace. Şi acolo j;>
sînt , muncitori foarte buni. -li
•|i repară mica defecţiune. Tocmai ieri discutam cu şeful ţr
chibzuită a acelor. Aceasta secţiei şi spunea că Simion tv.
v Fiecare clipă e preţioasă. Ma- pentru că „toate fetele lucrea­
$ şina nu are voie să stea. Ştii ză bine. Unele sînt la început Muntean şi Gligor Voina parcă
Icît costă un minut de staţio­ s-au înţeles. Fiecare a economi-
nare a unei m aşini?“ Şi pe
carnetul şefului ăe secţie înce­ şi mai au de învăţat dar se sit cîte 142 de ace de trico- .)j
pu să alunece creionul. El de­ străduiesc şi în cwrînd vor
monstrează, intr-o clipă ce c- obţine rezultate frumoase“. tat. Vor să-l ajungă pe Cso-
Trebuie să insistaţi pentru a
afla că Letiţia Răceau a rea­ mor Samoilă care a economi-
sit 176 ăe ace11. Zicînd acea- jti
conomii se p o t realiza prin re­ lizat pînă acum peste 2.400 lei sta, tovarăşul KatapsM deveni -f
ducerea tim pului de oprire ne­ economii, că Ana Fieacă a e- o clipă ginditor. Apoi adăugă: \ •
justificată a maşinilor. Apoi se conomisit 762 lei, că Ana Arie- „Mai bine să scrieţi despre t({
duse la m aiştrii de schimb şan a contribuit cu 638 lei toată fabrica. In 10 luni avem |(<
(j! Gheorghe Fârcaş şt Petru Cro- economii la succesvj, secţiei, că mai bine de 410.000 lei eco- G
ţt nice. „Ocupaţi-vă mai mult ăe Elisabeta Grorn, Carolina Tin- Inomii peste plan. Cu toţii am *)'
ri Maria, le spuse. Aşa cum le-aţi cu, Florica Petraşcu — şi lista contribuit la obţinerea lor“.
D. GRIGOVEANU li
v, â F illzI FîX-Fiz I z ! T-
l