Page 65 - 1962-11

N r. ?458 DRUMUL SOCIALISMULUI PAG. *

Printr-o muncă mai organizată legâtiara. cit alefş&feril
chezăşia sitccesel^c
Sa rezultate mai bune
D upă alegerea m ea ca depu­ P rincipalul obiectiv asupra că­
După ce tov. Ioan Nita, secretar al ministrative să la măsuri grabnice de ta t în Sfatul popular al com unei ruia ne-am în d rep tat in prezent
R apolt am căutat să răspund aten ţia este construcţia şcolii de
Comitetului orăşenesc de partid Brad a înlăturare a deficienţelor. Pe şantier, p rin fap te încrederii acordate. 8 ani din contribuţia voluntară
Pentru aceasta, de la Început, şl p rin m uncă patriotică. Ter-
prezentat darea de seamă, la discuţii munca se desfăşura la întîmplare, bri­ am a c o rd a t a te n ţie leg ătu rii cu m inindu-se lucrările din actuala
alegătorii, căutînd să-i atra g la cam panie oam enii au p o rn it la
s-au înscris numeroşi delegaţi şi invi­ găzile de constructori lucrau fără a rezolvarea diferitelor treburi ob­ executarea săpăturilor la fu nda­ Oraşul Brad cu­
şteşti. L eg ătu ra cu aleg ăto rii o ţie. P ln ă acum a fo st p ro cu rată noaşte şi el în a-
taţi. Fiecare vorbitor a căutat să scoa­ avea în faţă perspectiva, munca era realizez p rin desele ln tîln lri pe o m are p a rte din m ateriale, iar ceste zile noi tran­
c a re le am cu el pe circ u m sc rip ­ lucrările la fundaţie au fost sformări. A ic i se
tă în evidenţă realizările obţinute de slab organizată, se făcea risipă de ma­ ţie. in cadrul întâlnirilor cetă­ term inate. C etăţenii din cir­ construieşte un fru ­
ţenii fac p ropuneri şl sugestii cum scripţia electo rală nr. 1 au mos cartier de
către comitetul orăşenesc de partid pe teriale, normarea era defectuoasă, între leg ate de m unca şi v iaţa lor. e fe c tu a t la aceste lu c ră ri 15.000 blocuri. In ele lo­
A ceste p ro p u n e ri le n o tez cu g ri­ ore m uncă patriotică, realizînd cuiesc sute de har­
timp de un an de zile, experienţa acu­ conducerea şantierului şi a grupului jă, aduclndu-le la cu noştinţa se­ eco n o m ii In v alo are de 3.750 lei nici mineri şi cei­
siunii, sau p rezentlndu-le sp re fa ţă de deviz. lalţi oameni ai
mulată, precum şi unele deficienţe care existau frecuşuri care frînau activita­ studiu com itetului executiv. U na muncii din locali­
d in form ele cele m ai eficiente In u rm a unor 'discuţii recen te
s-au manifestat tea generală şi multe altele. A trebuit de strln g e re a leg ătu rii cu ale­ avute cu alegătorii din circum ­ tate.
gătorii consider că este şi p re ­ scripţie, ei şi-au m an ifestat din In fotografic: Li­
S-a apreciat că, comitetul orăşenesc ca să intervină Comitetul raional de
z e n ta re a cu re g u la rita te a d ă r i­ nou h o tă rîre a de a co n trib u i cu nul din noile
de partid a îndrumat cu mai multă partid Brad pentru a se înlătura defi­ lor de seam ă sem estriale în blocuri din oraşul
toate forţele Ia lucrările de con­
competenţă unităţile economice, orga­ cienţele de pe şantier, fapt ce a fă­ fa ţa alegătorilor din circum ­ brad.
scripţie. D area de seam ă cu­ stru cţie a şcolii, pen tru a fi te r­
nizaţiile de bază, pe toţi comuniştii. cut ca în cel de-al treilea trimestru
prinde rezultatele obţinute de m in a tă cit m al curind.
Drept urmare majoritatea unităţilor planul de producţie să poată fi înde­
sfatul popular şl de gospodăria
economice şi-au depăşit sarcinile de plinit. @u toate acestea pe şantier se
agricolă colectivă, exem ple In
producţie pe cele trei trimestre ale mai manifestă încă uncie deficienţe, mai le g ă tu ră cu co n trib u ţia pe care

anului. întreprinderea Srişana, auto­ ales privind buna organizare a mun- cetăţenii circum scripţiei şi-au
adus-o la aceste realizări.
baza I.R.T.A., coo- . - _______________ cii şi a întrecerii
perativa „Moţul“, socialiste. Şi acum o P ro ced in d In acest fel am reu­
I.G.O. şi întreprin­ Conierinfa orăşenească parte din membrii şit să cîştlg Încrederea oam e­
derea de panificaţie de parfid Brad organizaţiei de
au raportat depăşi­ bază de pe şantier n ilo r, a c e ştia ră sp u n z în d cu e n ­
rea planului în pri- în loc să ia po­
tuziasm la acţiunile iniţiate, în
mele trei trimestre ale anului. ziţie împotriva deficienţelor care se
gospodărirea şi în fru m u seţarea
— Consider — a spus tov. Mircea manifestă, vin cu o serie de justificări circum scripţiei şi a satului. ION FILIP
deputat în circumscripţia
Lăsconi — câ Gpmitetul orăşenesc de mai mult sau mai puţin întemeiate. Economii . electorală nr. 1 comuna Rapolt

partid şi-a îmbunătăţit metodele şi sti­ Este inadmisibil, remarcau cîţlva par­ prin muncă

lul de muncă. Dar trebuie să recu­ ticipanţi la conferinţă, faptul că de la patriotică C o n s t r u c t o r i şi c o n s t r u c ţ ii ¦h O IE
noaştem că au existat şi unele deficien­ ultimele alegeri şi pînă în prezent co­
ţe care au avut o influenţă negativă mitetul orăşenesc de partid nu a anali­ In acţiunea de gospodărire şi înfru­ (Radio
museţare a oraşului şl satelor în ra­
asupra activităţii economice şi politice zat nici măcar o singură dată munca ionul Sebeş, cetăţenii desfăşoară o în­ 21 NOIEMBRIE 1962 N 101
sufleţită întrecere patriotică. PROGRAMUL 1 : 5,07 Muzică dis­
din unităţile oraşului. Comitetul orăşe­ ce se desfăşoară în şcolile de cultură Măsuri s tractivă; 5,40 Melodii populare ro- buna radio; 21,15 Interpreţi de mu­
Aşa s-a reuşit ca de la începutul mîneşti interpretate la diferite in­
nesc, biroul său, au scăpat din vedere generală şi tehnică din oraş deşi aici anului şi pînă în prezent să fie în­ strumente; 6,07 Gîntece de muncă. zică uşoară (reluare); 21,40 Muzică
controlul îndeplinirii hotărîrilor proprii. s-au manifestat destule lipsuri. Comi­ treţinute în bune condiţiuni 56,000 m.l. 6,20 Emisiunea pentru sate : Pregă­
de drumuri, lucrare Ia care s-au reali­ tiri pentru producerea legumelor tim­ corală clasică; 22,00 Ciclul „Pagini
Pentru acest motiv de multe ori munca tetul orăşenesc de partid n-a ştiut să zat 170.000 lei economii faţă de deviz, dar rezultatele nu se văd purii; 6,30 Program de valsuri; 7,10
prin muncă patriotică. De asemenea au Din oîntccele tineretului nostru; 7,30 din muzica contemporană“; 22,37
s-a desfăşurat la întîmplare şi s-au folosească cu pricepere în rezolvarea fost reparate 25 şcoli din raion, rea- Sfatul medicului : Garia dentară; Pagini alese din muzica de operetă;
lizîndu-se 152.000 lei economii faţă de 7,35 Anunjuri, muzică; 7,45 „Orches­
neglijat unele probleme de mare în­ diferitelor probleme cadre calificate deviz. Tot prin muncă patriotică au tre de muzică populară înfiinţate în RADIOJURNALE ŞI BULETINE DE
fost reparate şi întreţinute 11 cămine anii puterii populare“ : orchestra ŞTIRI: 5,00; 6,00; 7,00; 13,00; 17,00
semnătate. De pildă, activitatea cui- din oraş. culturale, 7 dispensare medicale, 4 te­ D espre m unca constructorilor in două schim buri, răm in în „Doina Olteniei“ a Filarmonicii de
renuri de sport şi 35 fîntîni. d in Cugir se p o t spune m ulte lu­ urm ă. A ceasta deoarece la alcă­ Stat din Graiova; 8,00 Sumarul pre­ 20,00; 22,00; 23,50—23,55 (programul
tural-artistică şi educativă din oraş a —- O mare parte din deficienţele cruri bune. In acest an d ato rită tuirea echipelor de zidari, con­ sei centrale; 8,08 Muzică uşoară;
unei bune organizări a m uncii, ducerea şantierului nu a avut in 8,30 Muzică din opere; 10,00 Tea­ I) 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
decurs anevoios. La conferinţa ante­ arătate a spus tov. Ioan Gozma, prim- a aplicării unor m etode eficiente vedere să asigure o uniform izare tru la microfon „Svejk în al doilea 23,00 (programul 11).
de lucru, construcţiile la trei ţlnînd seam a de calificarea război mondial“ 11,29 Muzică In­
rioară s-a adoptat o hotărîre în care secretar al Comitetului raional de b lo cu ri cu un to ta l de 96 a p a r ­ m uncitorilor. De aceea echipa de strumentală şi vocală; 12,00 Piese dc ema
tam en te au fo st term in ate în tre zidari are un num ăr redus de estradă de compozitori din ţări so­
era prevăzută îmbunătăţirea activităţii partid Brad se datoresc faptului că la cinci şi ju m ătate p în ă la 6 luni oam eni calificaţi. Pe bună d rep ­ cialiste; 12,30 Arii din opere ; 13,05 21 NOIEMBRIE 1962
de zile. Aici s-a acum ulat şi o tate In consfătuirea de p ro ­ Recomandări din program; 14,00 Con­ D E V A : Soare şi umbră — ci­
cultural-artistice din oraş, hotărîre ce Comitetul orăşenesc de partid nu se res­ b o g ată experienţă. Eohipe ca ce­ ducţie şeful echipei a ridicat cert de prînz; 15,00 Melodii populare nematograful „Pa tria “ ; H U N E ­
n-a fost dusă la îndeplinire. Vechiul pectă întotdeauna principiul muncii co­ le conduse de tov. S am oilă Hu- spre rezolvare această proble­ romîneşti şi ale minorităţilor naţio­ D O A R A : M on g o lii —* cinemato­
ber zidari-tencuitori, Ş tefan Hol- mă. D ar m ăsurile întîrzie. Aşa nale; 15,30 Fragmente din opereta graful „Victoria"; S E B E Ş : Acord
comitet s-a ocupat în anumite perioa­ lective. O parte din membrii comite­ zinger, îierar-betonist, Ioan C ră­ s ta u lu c ru rile la b lo cu l n r. 4. „Fiica doamnei Angot“; 16,15 Vor­ final — cinematograful „Progre­
ciun, zugrav şi altele au obţinut La celelalte două blocuri nr. 5 beşte Moscova; 16,45 Muzică uşoa­ sul“ !Pretutindeni trăiesc oameni —
de de probleme mărunte, neglijînd'u-Ie tului orăşenesc n-au fost mobilizaţi în im portante depăşiri ale norm e­ şi 6 cu 16 a p a r ta m e n te fie c a re , ră; 17,10 Gîntece pioniereşti; 17,30 cinematograful „M . Sadoveanu“ ;
lor de producţie, executlnd lu­ care aşa cum prevede graficul „Prietenii lui Do-Re-Mi": „Gei doi P E T R O Ş A N I : Centrul înaintaş a
pe cele de bază. Neflind controlat şi rezolvarea sarcinilor, unele , sarcini c ră rile - în tr-u n ritm ra p id , cu trebuie să fie term in ate în roşu ursuleţi lacomi“, operetă pentru co­ murit în zori — cinematograful
m ult tim p înainte de term en. De pînă la sfîrşitul anului, lucră­ pii de compozitorul maghiar Bela „ A l. Sahia“; Bandiţii din Orgor-
îndrumat în suficientă măsură, o pe­ fiind duse ia îndeplinire doar de doi, asem enea şi în ce priveşte cali­ rile s-au în treru p t după term i­ Andras“ 18,30 Lecţia de limba en­ solo — cinem atograful „ 7 N d ie m -
ta te a lu crărilo r se pot spune cu­ n area zidăriei la p arter. Şi si­ gleză; 19,00 Jurnalul satelor" 19,25 brie“ ; A L B A l U I A A : Cînd come­
rioadă destul de îndelungată şantierul trei membri. Nici tovarăşul Ioan Nita, vinte de laudă. T oate cele trei tu a ţia re sp e c tiv ă durealză de a- M uriri uşoară romanească interpre­ dia era rege — cinematograful
blocuri au p rim it la recepţie p ro ap e trei săp tăm ln i. M otivul, tată Ia diferite instrumente; 19,40 „V ic to ria "; Iubire încătuşată — ci­
de construcţii din Brad al T.G.M.M n-a secretarul Comitetului orăşenesc n-a calificative de „bine“ şi „foarte este lipsa de fîşii prefabricate Album de romanţe; 20,15 Cîntece ale nematograful „23 August"; O R A -
b in e “ . din b eto n p e n tru planşeu. Cu | ţărănimii noastre colectiviste; 20,30 Ş T I E : Apartam entul — cinemato­
putut să-şi realizeze sarcinile de pro­ depus prea multe strădanii pentru tra­ toate intervenţiile şantierului, Noapte bună, copii: „Cine le va graful „ V . R oaită"; Dragoste dc
ducţie, rămînînd cu mult în urmă. Abia ducerea în viaţă a sarcinilor comite­ Acum la C ugir In noul c a rtie r serviciul de aprovizionare al găsi"? de Mira Jaworczalcown; 20,40 septembrie — cinematograful „ E lti­
în ultimul timp, cînd au fost luate tului. In plus, el n-a tras la răspun­ de blocuri s-au început noi lu­ T.R.C.H. nu a rezolvat ac eastă căia; S I M E R I A : învierea scria I —
crări. De dorit este ca experien­ problem ă. S -ar p ărea că în a- Din viaţa de concert a Capitalei; II — cinematograful „Ilie Pinti-
unele măsuri mai hotărîte, şantierul a dere pe cei care nu şi-au făcut da­ ţa acum ulată, m etodele folosite ceastă problem ă sin t m otive de 21,15 Scriitori la microfon; 21,30 Con­ lie"; H A Ţ E G : Vals pentru un m i­
început să facă progrese. Acest lucru toria. să fie ap lica te cu succes şi aici. lion — cinematograful „ Popular“
este confirmat de faptul că planul pe In p a rte acest lucru s-a făcut. ordin obiectiv. D ar ele nu scu­ cert de muzică populară sovietică; B R A D : A l 9-lea cerc — cinemato­
9 luni a fost îndeplinit de către şan­ Conferinţa orăşenească de partid a 23,10 Goncert de varietăţi. PRO­ graful „St. roşie“ ; L O N E A : Cind
tier, doar în proporţie de 68,6 la sută, aprobat un pian de măsuri cu obiective Conducerea şantierului a luat o tesc cltuşi de puţin serviciul de
înregistrîndu-se şi importante pierderi concrete. Rămîne numai ca noul co­ GRAMUL II : 12,10 Recomandări din vine dragostea — cinematograful
mitet ales să-I traducă cu stricteţe în program; 12,45 Din muzica popoare­ „M ineru l"; T E IU .Ş : Hoinarii —
cinematograful „ V . Roaită"; Z L A 'I -
la preţul de cost. O vreme destul de viaţă, să depună toaie eforturile pen­ lor; 13,15 Gârneţ de reporter: Stră­
îndelungată biroul organizaţiei de bază tru ca hotărîrile să devină fapic. N A : Perle negre — cinematogra­
nepoţii lui Ion a! Babei; 13,25 Gon­ ful „M uncitorul"; I L I A : Intoarce-tc
al şantierului nu a cerut conducerii ad- V. ALBU
cert de prînz; 14,10 Muzică distrac­ . — cinematograful „Gh. D o ja " ; A -
J lp
tivă interpretată dc fanfară; 15,00 P O L D U L D E S U S : Profesiunea
liS liilf
i TwmS ' Muzică uşoară de compozitori sovie­ doamnei W arren — cinematograful
„23 August".
¦W&M: tici; 16,10 Tarănieie; 17,00 Din crea­
Oiuletut
Jggj serie de m ăsuri tehnico-organl- ap ro v iz io n are al T.R.C.H. să se ţia dc operetă a compozitorilor noş­
"W i zatorice m enite sa im pulsioneze preocupe m al m ult, să im pul­ meteo voloq,ie
ritm ul de lucru. P rin tre altele sioneze furnizorii pentru liv ra ­ tri; 17,35 Anunţuri, reclame, mu­
PENTRU 24 ORE
e c h ip e lo r li se în to cm esc lu n a r re a lor. zică; 18,35 Muzică uşoară interpre­ Vreme schimbătoare, cu cerul tem­
porar noros. Vor cădea ploi locale.
foi de acord p rin care se s ta ­ Tot aici s-au p rim it proiectele tată la havaiană; 18,50 Poetul spa- Temperatura în uşoară creştere, va
fi cuprinsă ziua între 10 şi 18 grade,
b ile şte volum ul ce-1 au de ex ecu ­ d e f u n d a ţii la in c ă tre i b lo cu ri, 'niol Marcos Ana citeşte din versu­ iar noaptea între 4. şi 8 grade. Vînt
moderat cu intensificări locale din
ta t, s-au În to cm it g ra fic e de d e s­ fle c a re cu cite 32 a p a rta m e n te . rile sale; 19,00 Muzică instrumen­ sud-vest.
PENTRU URMĂTOARELE
fă şu ra re a lucrărilor. De asem e­ Nici la aceste blocuri, lu crările tală romînească cerută de ascultă­
3 ZILE
nea, s-a asig u rat o m ai bună a- nu se d esfăşo ară în ritm ul nece­ tori; 19,30 Lecţia de limbă rusă (pen­ Vreme schimbătoare, cu cerul
noros şi temperatura staţionară.
p ro v izlo n a re cu c ă ră m id ă şi m o r­ sar. A ceasta cu a tît m ai m ult cu tru avansaţi); 20,10 Gompozitori ro-

ta r, iar pentru transportul pe cit pentru tipul respectiv de blo­ mîni de muzică uşoară; 20,30 Tri-

v erticală a m aterialelo r s-a curi există în bună p a rte m a­

m o n ta t cîte o m a c a ra şi alte teria le le necesare.

m ăsuri. Aşa stind lucrurile reiese că

Cu to ate ac estea lu crările sint' p e şa n tie ru l T.R.C.H. nr. 4 Cugir

pe d ep arte de a se în cad ra in deşi s-au lu at o serie de m ăsuri

graficele întocm ite. Cauzele sint tehnico-organizatorice, totuşi lu­

m a i m ulte. L a b lo cu l n r. 4, de c r ă rile nu se d e s f ă ş o a r ă în r i t ­

pildă, acum lucrează doar două mul p la n ific a t.. Lipsurile sesi­

e c h ip e ; cea de zidari condusă zate frîn eazâ ritm ul. De aceea

de tov. Iosif H oltzinger şi de este necesar ca a tit din p a rte a

Brigada de zidari condusă de comunistul Ioan M oga, de la şantierul nr. 9 aeroport — Petroşani al tencuitori condusă de tov. S a­ T.R.C.H. cit şi a şan tieru lu i să
T .R .C .H ., a realizat in lunile septembrie şi octombrie un indice de 1,42. In felul acesta brigada a ridicat un m oilă Huber. In vrem e ce tencuî- existe m ai m ultă preocupare, să
bloc în roşu cu patru zile înainte de termen. Calitatea lucrărilor a fost bună. to rii au p o rn it-o bine şi-şl de­ creeze echipelor de constructori

Pentru succesul obţinut, brigada este felicitată de tov. V irg il Tritic ă, membru în comitetul sindicatului pe păşesc zilnic n o rm a de p ro d u c­ condiţii pentru a-şi îndeplini şl
şantier. ţie, zidarii, deşi s-au organizat depăşi angajam entele luate.

In industria locală — el locale din regiunea n o astră experienţă organizat la O răştie b ricate a b alastu lu i de rîu in şi in ce p riv eşte calitatea. Se
a u r e u ş it ca p e 10 lu n i d in a - ou m u n cito rii din sectorul m o ­ locul p ietrei din carieră, p rin sem nalează încă refu zu ri do mo-'
realizări din ce în ce mai bune cest an să-şi realizeze planul bilă fină. m ecanizarea u n o r Lucrări şi u ti­ bilă d ato rită calităţii ei îndeo­
la p roducţia globală în pro p o r­ lizarea ra ţio n a lă a m aşinilor etc. sebi p e n tru cea p ro d u să la Sebeş,
Aşa cum se a rată In docu­ SABIN BOTICI m ult. T ot ta a c eastă în tre p rin ­ ţie de 109,5 la s u t ă N u m ai pe F ără îndoială câ m ăsurile teh ­ H aţeg şi Deva. N ecorespunză­
m entele celui de-al Ill-le a Con­ vicepreşedinte al Comitetului executiv dere Ia secţia de m obilă fin ă a luna octom brie planul a fo st nico-organizatorice luate au dus F a p tu l că întrepTiinideriiile de In ­ toare calitativ sint şi dolom ita
gres al P.M .R., în tre p rin d e rilo r fost te rm in a tă o in stalaţie de a- d e p ă şit cu 24,5 la su tă . Ca u r ­ la obţinerea de rezu ltate cores­ d u s trie lo o a lă 'a u o b ţin u t o ser ie p ro d u să Ia H unedoara, n a stu rii
industriei locale le revine sarci­ al Sfatului popular regional burire şi o presă, necesară m are a m uncii pline de efan punzătoare. Este dem n de evi­ de succese în îndeplinirea şi depă­ produşi la Deva, vata de oroito-
na să-şi sporească necontenit curbării scaunelor tapiţate. O d e sfă şu ra te zi de zi, colectivele denţiat faptul că prin îm bună­ şirea sarcinilor de plan nu în ­ rie p ro d u să la Petroşani, varul
volum ul producţiei p rin valorifi­ mărului de sortimente o stat m ăsură im portantă a fost luată în tr e p r in d e r ilo r „ I. C. F r im u “ tăţirea continuă a calităţii m o­ seam nă însă că aici s-a făcut to ­ g ra s p ro d u s la B ra d şi altele.
carea pe scară to t m ai largă mereu in centrul atenţiei tutu­ şi la exploatarea de ap ă m ine­ O răştie şi „1 M ai“ Deva au r a ­ bilei de b u cătărie p ro d u să la tul. O analiză m al am ănunţită
a surselor locale, să îm b u n ătă­ ror colectivelor. Şl în b u n a p â r ­ ra lă Boholt. Aici s-a fă c u t o re ­ p o r ta t în c ă d in p rim e le zile aile „I. C. F r im u “ O ră ş tie a c e a s ta se a fiecărui indicator de plan ne Şi în ce priveşte reducerea'
ţească calitatea produselor1 şi să tie a u r e u ş it să se rid ic e la n i ­ vizuire şi re p a ra re a in stalaţii­ lunii noiem brie îndeplinirea in­ livrează I.C.R.M . T im işoara fă ră dem onstrează că m ai sin t încă p reţu lu i de cost, deşi sarcina de
reducă continuu p re ţu l de cost. velul sarcinilor. A stăzi în tre p rin ­ lor existente şi a fo st m ontată teg rală a sarcinilor de plan pe recepţie. rezerve nefolosite. în trep rin d e ri­ plan anuală a fost de pe acum
In felul acesta industria locală derile industriei locale produc o electrop om pâ. Ca urm are ca­ t o t a n u l 1962. le de in d u strie locală au încă realizată, faptele dem onstrează
va com pleta sortim entele de bu­ un bogat sortim ent de bunuri pacitatea de um plere a sticlelor Şi in ce priveşte activitatea m ari posibilităţi de sporire . a că m ai sint rezerve nefolosite.
nuri de larg consum produse de larg consum. Num ai în a- a c re s c u t cu 20 la s u tă . Creşterea producţiei a fost financiară în întreprinderile de producţiei. Să luăm de pildă A ceasta p en tru că se m ai în re ­
de in d u stria republicană. ce st a n a u fo s t p ro d u s e 14 noi Insă strîns legată şi de îmbu­ industrie locală se observă o I.I.L. „H orea“ din Alba Iulia. gistrează consum uri specifice
sortim ente de m obilă (com bi­ In acelaşi tim p în cadrul m a­ nătăţirea continuă a calităţii îmbunătăţire substanţială. F a ţă Mai m ulte luni de zile această m ari la cherestea, placaj, fu rn ir,
C ălăuzindu-se după aceste n ate şi bucătării), produse de jorităţii întreprinderilor s-a a- produselor. In co m p araţie cu a- de sarcina de plan, la reduce­ întreprindere nu şi-a realizat energie electrică etc. la m ai toate
sarcini, întreprind erile in d u stri­ tiniehigerie, textile etc. P entru eordjat a te n ţie şi rid ică rii con­ nii anteriori produsele in d u s­ rea p reţu lu i de cost pe 9 luni, s a rc in ile de p la n d eo a rec e n u aiu întreprinderile.
ei locale din regiunea noastră, continua sporire a producţiei, triei locale sint de m ai b ună ca­ s-au realizat econom ii suplim en­ fost analizate suficient’ posibili­
au căutat să-şi îm bunătăţească întreprinderile au trecut la o tinue a calificării m uncitorilor, litate. De aceea ele sint solicita­ ta r e în v a lo a re de 1.396.000 lei. tăţile interne, cauzele care au Vorbind de deficienţele intre-'
m ereu activitatea. Sub condu­ m ai bună organizare, la u rm ă ­ a cunoştinţelor lor tehnice. A st­ te de com erţul socialist de m a­ Aceste econom ii su p lim en tare au dus la răm lnerea în urm ă. Cînd prinderilor trebuie însă scos în
cerea organelor şi organizaţiilor rirea operativă a realizărilor de fel la În tre p rin d e rile „I. C. F ri- sa de cum părători. D ar pentru fost realizate ca urm are a gri­ s-a făcu t acest lucru, ca urm are evidenţă fa p tu l că nesatisfăcător-
de partid, sfaturile populare plan, la introducerea m ecaniză­ m u ‘‘ — O ră ş tie şi „V aslle R oal- a se ajunge la această stare de jii m anifesta te de fiecare m un­ a indicaţiilor date de C om itetul s-a realizat sarcina de livrare
tutelare şi conducerile În trep rin ­ rii unor lucrări. La în trep rin ­ tă “ — H aţeg s-au organizat lucruri, în cadrul în tre p rin d e ­ citor în p arte p en tru folosirea executiv al Sfatului popular re ­ către com erţul socialist. Ca u r ­
derilor şi-au îm bunătăţit m unca d e re a „ H o re a “ d in ‘A lba Iu lia , cursuri pe secţii, pe baza unui rilor s-a trecu t la reorganizarea m ai chibzuită, mai econom icoa­ gional, întreprinderea a reuşit m are a nerealizăril sarcinii de
de în d ru m are şi control, a u a- de pildă, la sectorul ceram ic plan tem atic adecvat. Pe lingă controlului tehnic de calitate. să a m ateriilo r p rim e şi m a te ­ ca d u p ă 10 lu n i să se În c a d re z e producţie la bunurile de larg
sigurat' o m ai bună organizare Sintim bru au fost am enajate trei o creştere a productivităţii Astfel, au fost luate m ăsu ri ca rialelor, în treţin erii în bună sta ­ in sarcin ile p lan u lu i valoric la consum, livrările către com er­
şi p lanificare a m unbii. cam ere pentru uscarea cărăm i­ m uncii, cu rsu rile a u dus şi Ia produsele să fie recepţionate pe re de funcţionare a utilajelor cit p ro d u cţia globală. ţul socialist, au fost îndeplinite
zii şl s-a introdus tran sp o rtu l îm bunătăţirea calităţii produc­ faze de fabricaţie. In felul a- şi a red u cerii 'cheltuielilor in ­ d o ar în p ro p o r ţie de 91,2 ia s u ­
în c ă de la începutul anului „crudelor“ de la presă la şo- ţiei. cesta s-au p u tu t evita unele de­ directe. In cadrul industriei locale tă. Acest lucru dem onstrează că
colectivele de m uncitori, te h ­ proane pe benzi transportoare. ficienţe. T otodată s-a av u t în sint Insă ra m u ri şi seatoare In întreprinderile nu s-au străduit
nicieni şi ingineri de aici au P rin aceste m ăsuri, p e lingă fa p ­ La îm bunătăţirea activităţii a vedere ca m ateriile prim e p ri­ De asem enea au fost folosite care planul nu se îndeplineşte să producă o gam ă largă de sor­
supus unor dezbateri largi sa r­ tu l că s-au evitat o serie de c o n trib u it sp rijin u l şi în d ru m a ­ m ite de întreprinderi să aibă o o serie de m ateriale noi, m ai ritm ic. P rin tre acestea am intim tim ente cerute de oam enii m u n ­
cinile de p lan ce le revin. Cu sp arg eri şi deci reducerea con­ rea p rim ită din p arte a sfa tu ri­ calitate corespunzătoare, recep­ ales la p ro d u cţia de m obilă ca sectoarele producătoare de m a­ cii.
siderabilă a rebutului, produc­ lor populare tutelare. Acestea ţia lor făcîndu-se cu m u ltă r i­ P.A.L. şi P.F.L., care sin t m u lt teriale de construcţii (cărăm i­
acest p rilej s-au fă cu t o serie ţia de cărăm id ă a crescu t cu au pus fie în discuţia sesiunilor, gurozitate. In acelaşi tim p au m ai ieftine. M erită a fi scoasă dă, ţiglă, agregate), ram ura tex. T oate aceste deficienţe pot fi
100— 150 m ii b u c ă ţi lu n a r. Şi fie a com itetelor executive dife­ fo st a m e n a ja te şi u n ele la b o ra ­ în evidenţă ac tiv itatea I.I.L. „I. tilă (v a tă de croitorie) şi altele. lichidate. In acest sens sfaturile
de propuneri preţioase privind la fabrica de cărăm idă din Pri- ritele aspecte ale procesului de toare pentru determ inarea unor C. F r im u “ O ră ş tie şi „Ilie P in- Cu toate ;ă p entru recuperarea populare tutelare, conducerile
caz, a I.I.L. „I. C. P rim u " din producţie şi a u lu a t cele m ai co­ analize calitative. tilie“ H unedoara care în 9 luni răm ânerilor în u rm ă C om itetul întreprinderilor vor trebui ca pe
posibilităţile existente in În tre­ Otrăştle, prim m o n tare a u n u l a- respunzătoare m ăsuri. din acest an au depăşit sarcina baza unor analize tem einice a
buritor pentru argilă s-a reuşit De o m are im p o rtan ţă în îm ­ de reducere a preţu lu i de cost executiv al Sfatului popular re ­ resurselor in tern e să ia cele m ai
prinderi pentru sporirea p ro ­ ca p ro d u c ţia să crească ou D esfăşurînd o activitate mai b u n ă tă ţire a calităţii, au fo st şi cu 377.000 lei şi 'r e s p e c tiv gional a indicat o serie de m ă­ corespunzătoare m ăsuri. Este de
organizată, în perspectivă, an - schim burile de experienţă orga­ 738.000 lei. La I.I.L. „ Ilie B in ti- suri, nu peste to t conducerile datoria fiecărui m uncitor, ingi­
ducţiei, îm bunătăţirea calităţii tren în d în treg u l coleotlv ia În­ nizate în tre echipele de m unci­ lie“ de pild ă s-au realizat im ­ În tre p rin d e rilo r au c ă u ta t să le ner şl tehnician în p a rte să de­
d ep lin irea şi d e p ă şirea sarcin ilo r tori, pe secţii şi chiar la nive- portante economii pe baza u ti­ aplice, să depună efo rtu ri p en ­ p u n ă to t e fo rtu l p e n tru ca Ia
produselor şl reducerea preţului de plan în trep rin d erile inidustri- Inl Întrep rin d erilo r. D eosebit de tru îndeplinirea planului la toţi sfîrşitul anului să raporteze În­
de cost. valoros s-a dovedit schim bul de lizării raţionale a explozivului indicii. deplinirea p lanului la to ţi indi­
cii şi la to a te so rtim en tele.
Sporirea ţţrotytcţiei şt a 1W- In carieră, a folosirii ia p re fă - D eficienţe se mai sem nalează