Page 67 - 1962-11

t1*iu nédoam-Devô
Anul XIV. Nr. 2459
NE SCRIU CORESPONDENŢII VOLUNTAR»
Despre creşterea productivităţii
muncii în întreprinderi
Folosind din plin resursele interne
P rintre realizările de seam ă ob­
ţinute de colectivul de m uncitori,
in g in e ri şi te h n ic ie n i de la U.M.
Cugir se n u m ără şi creşterea
p ro d u c tiv ită ţii m uncii p e 10 luni
ale anului, cu p este 20 la su tă
fa ţă de aceeaşi perioadă a anu­
lui trecut. O bţinerea acestui im ­
p o rtan t succes se datoreşte creş­
terii indicilor de utilizare a m a­
şin ilo r unelte cu a p ro a p e 23 la
sută faţă de sarcina planifica­
tă , p rin rid icarea nivelului te h ­
nic al producţiei, ca urm are a
unor îm bunătăţiri aduse în p ro ­
cesele tehnologice.
P rin m ecanizarea deservirii
cuptorului de îm bătrînire a pie­
selor, executarea dispozitivului
de rid icat piese grele pe strung
şi a m aşinii speciale de g ăurit
şi alezat, s-a im pulsionat mai
m ult ritm ul producţiei, s-au cu-
ţin u t m ai m ulte produse de la
aceleaşi m aşini. S-au p ro iec tat
de asem enea scule pentru p re ­
lu crarea corpului de alum iniu la
m aşina de cusut „R odica“, apli-
cînd tăişului sculelor o geom e­
trie specială prelucrării m eta­
lelor uşoare.
Şi p reo cu p area colectivului de
tu rn ăto ri în vederea folosirii
m iezurilor şi form elor în tărite
cu bioxid de carbon, a fo st fru c ­
tu o asă. O d a tă cu red u cerea tim ­
pului de executare a com enzilor
p rin elim inarea operaţiei de us­
care a form elor şi m iezurilor,
tu rn ăto rii au reuşit să îm bună­
tăţea scă şi calitatea produselor
tu rn ate, să reducă to t m ai mult
procentul de rebut sub cifra a d ­
Tehnica nouă şi-a spus cuvîntul
Fabrica de încălţăm inte „A r­
deleana“ din Alba Iulia a fost
d o ta tă în acest a n cu două m a ­
şini de tra s pe calapod, trei m a­
şini de cusut cu două ace, una
de p e rfo ra t şi capsat. Folosirea
lor ra ţio n a lă şi la cap acitatea
m axim ă a contribuit în m are
m ăsură la creşterea productivi­
t ă ţ i i m u n c ii în p rim e le 10 lu n i
ale anului cu a p ro a p e 2 la su tă
fa ţă de sarcina planificată.
La creşterea productivităţii
m uncii a contribuit şi aplicarea
unor inovaţii preţioase c a : im ­
p rim area m ecanică a num ărului
de m ărim e şi a grosim ii cala­
Extinderea normelor cu motivare tehnică
Colectivul fabricii „Sim ion
B ărnuţiu“ din Sebeş a obţinut în
acest an frum oase realizări. Prin
ex tin d erea n o rm elo r cu m o tiv a­
re te h n ic ă Ia m a i b in e de 70 la
sută din totalul orelor lucrate
in acord, prin extinderea m eto­
dei prodsincron la sortim entele
cu p o n d ere m are ca de exem plu
la portm onee, caschete m oto şi
la unele m odele de poşete, p ro ­
ductivitatea m uncii a crescut, de­
p ă şin d cu 7,94 la su tă p ro d u c ti­
Miercuri 21 noiembrie 1962
m isă. In c e p în d d in trim e s tru l II
s-a făcut pregătirea tehnologică
com pletă în vederea om ologării
presform elor pentru zece repere
ce se vor tu rn a p rin aceeaşi me-
todă. S porirea producţiei la tu r­
nătorie a făcut necesară m oder­
nizarea strungurilor „V ictoria“
p rin ridicarea num ărului de tu ­
raţii. In felul acesta, s-a obţinut
o creştere a vitezei de lucru la
acest tip de m aşini unelte.
F aptul că de m ai m ulţi ani de
zile noi producem m aşini unel­
te şi m aşini de cusut, a perm is
fiecărui m uncitor să se specia­
lizeze în m unca pe care o p re s­
tează, să p ro d u că m al m ult şi
m ai bun, să fie co interesat în
această problem ă. Este sem ni­
ficativ faptul că în perioada 1
ia n u a r ie — 31 o c to m b rie a. c..
cîştigul mediu al m uncitorilor a
c re sc u t cu 10,64 la s u tă f a ţă de
aceeaşi perioadă din anul p re­
cedent. De un real folos au fost
şi cursurile de calificare şi rid i­
carea calificării pentru m unci­
tori, precum şi a celor de sp e­
cializare pentru tehnicieni şi in ­
g in eri. C e rc e tîn d cu m u ltă a te n ­ s-au aplicat aceste m etode, au
ţie tainele cărţilor tehnice, ei
au găsit rezolvarea m ultor p ro ­
blem e în îm b u n ătăţirea proce-
selor tehnologice de fabricaţie.
D rept urm are, s-a realizat pînă
acum p este 84 la su tă din s a r ­
cina de creştere a productivităţii
m uncii pe anul în curs.
ION RUSU
TRAI AN TRIC
rectificatori
podului, a p a ra t pen tru texuit
can t p rin care se elim ină ope­
ra ţia de ridicare m anuală a ra ­
m ei în jurul tocului etc. S-a re ­
o rg an izat de asem enea lucrul la
banda de finisat, m icşorîndu-se
d istan ţa de tran sp o rt. In acelaşi
tim p s-a elib erat şi un însem ­
n a t spaţiu productiv.
C reşterea productivităţii m un­
cii a d eterm in at econom isirea
unei sum e de p este 122.000 lei,
cu 42.000 lei m ai m ult d ecît p re ­
vedea angajam entul.
ION DRAGO!
brigadier
v ita te a a n u lu i 1961 şi cu 0,89 la
sută p ro d u ctiv itatea m uncii p la ­
nificată în acest an pe cap de
m uncitor.
Ca urm are a creşterii produc­
tiv ită ţii m u n cii in cele 10 luni
ale anului curent, preţul de cost
a scăzut cu 2,03 la su tă f a ţă de
0,61 la su tă, c ît a fo s t p la n ific a t
IOSIF BARTHA
şeful serviciului O.N.M
din fabrica „S Union Bărnuţiu“
Sebeş
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
Eficacitatea economică
a metodelor de muncă
avansate
In anuil acesta, la E x p lo atarea
m in ie ră Devia s-aiu o b ţin u t în ­
sem nate succese in creşterea
p ro d u ctiv ităţii m uncii. Astfel, In
com paraţie cu anul trecut, pro­
ductivitatea m uncii pe cap de
m u n c ito r a c re s c u t cu 36,8 la
sută.
In p rim e le 10 luni ale a n u lu i
1962 p ro d u c tiv ita te a fizic ă a
c re s c u t f a ţă de p la n cu 18,2 la
su tă, ceea ce a dus la- d ep ăşirea
planului de producţie.
Aceste re zu ltate au fo st obţi­
nute prin aplicarea unor m eto­
de m oderne de exploatare, ds
m are p ro d u c tiv ita te , precu m şi
prin introducerea ram bieierii
pneum atice, utiLizîmdu-se m aşini
de m are randam ent.
De asem enea trebuie rem ar­
cat faptul că to ate brigăzile de
m ineri din sectoarele în care
priv it cu răspundere sarcinile
ce le aveau sp rijin in d p rin m un­
ca lor introducerea m etodelor
şi tehnicii noi.
iMIHAI NICULIŢA
preşedintele comitetului
sindicatului de Ia E.M. Deva
-LM .Z.
însemnate succese
în întrecerea socialistă
Cărbune de califafe
L a m ina Vulcan se desfăşoară o
însufleţită întrecere pentru îmbună­
tăţirea calităţii cărbunelui. 'To t mai
multe sînt brigăzile de m ineri care
practică metoda puşcării selective în
abatajele cu intercalaţii sterile, aleg
cu grijă şistul din cărbune. Conduce­
rile sectoarelor, la îndemnul organi­
zaţiilor de partid, au luat noi măsuri
pentru alegerea sterilului din cărbune
la punctele de încărcare şi pe căile
de transport.
Toate acestea au făcut ca în prim a
decadă a lunii curente conţinutul de
cenuşă din cărbune să scadă cu 2 ,1
la sută faţă de norma admisă.
La exploatările
de minereuri neferoase
Minerii de la Săcărîmb, Muncel şi
Boiţa-Haţeg continuă să obţină suc­
cese dc seamă în depăşirea planului
de minereu extras. Măsurile luate la
aceste exploatări în ce priveşte creş­
terea vitezelor de avansare îşi dove­
desc eficienţa. Echipele de mineri sînt
bine aprovizionate cu materiale şi va-
gonete goale, cu energie pneumatică,-
de asemenea, se asigură o bună asis­
tenţă tehnică.
Drept urmare, în primele 19 zile
din luna în curs, minerii din Săcă­
rîmb au depăşit planul dc extracţie
cu 16 la sută, iar cei din Muncel cu
2,8 la sută.
Pesfe 2 0 0 .0 0 0 Sei
economii
9 locaţii de Ia secţia de foraj din
Uricani sînt în montare. Gu toate aces-
Brigada de insta­
latori s a n i t a r i
condusă de Ni­
colae Ilie de la
şantierul nr. 9 con­
strucţii Aeroport Pe­
troşani, a obţinut pe
luna octombrie un
indice de realizare
a normei de 1,65.
Iată-1 în fotogra­
fia de faţă pe mai­
strul loan Văduva,
dînd explicaţii bri­
găzii în legătură cu
noua instalaţie de
la centrala termică.
Foto: I. TEREK.
Scrisoarea adresată C. G. al P. M. RM
tovarăşului Oheorghe Oheorghlu-Dej de cadrele
tfsfftf& frrrx'îv/w /ririi' didactice şî studenţii institutului politehnic din Saşi
» Recomandările staţiunii ex­ Cadrele didactice şi studenţii Institutului politehnic din Iaşi au trimis cu
perimentale Geoagiu cu privire prilejul sărbătoririi semicentenarului învăţămîntului tehnic superior din Mol­
la cultura viţei de vie în raionul dova, o scrisoare C.G. al P.M.R., tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej. In
Orăştie (pag. 2-a) ; scrisoare ei îşi exprimă profunda recunoştinţă pentru grija deosebită şi pre­
ţuirea pe care partidul, statul şi tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej perso­
o Să construim mult, bine nal o manifestă pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii, a învăţămîntului supe­
dar şi ieftin;
rior din ţara noastră.
® Automatizarea în slujba Referindu-se la puternica dezvoltare a învăţămîntului tehnic din Moldova,
omului (pag. 3-a).
în anii puterii populare, scrisoarea arată printre altele : Dacă în anii 1913—
• De peste hotare 1940 numai 548 studenţi au absolvit Institutul politehnic din Iaşi, în anul
(pag. 4-a) şcolar 1961—1962 au absolvit 400 studenţi, iar în prezent urmează cursu­
rile peste 5.000 studenţi. Faţă de anul 1948, spaţiul de învăţămînt a crescut
4 pagini 20 bani de aproape cinci ori, numărul laboratoarelor dc aproape trei ori, iar biblio­
tecile au primit peste 150.000 de noi cărţi şi reviste.
Sarcinile grandioase ale desăvîrşirii construcţiei socialiste stabilite de
Congresul al IIMea al P.M.R., programu! de dezvoltare economică şi social-
culturală a oraşului şi regiunii noastre, deschid perspective nelimitate de
muncă şi creaţie pentru oamenii dc ştiinţă din Iaşi — se arată în conti­
nuare în scrisoare. Grijii manifestate de partid, colectivul de muncă al Insti­
tutului îi răspunde cu eforturi tot mai susţinute, în vederea ridicării conţinu­
tului muncii didactice şi ştiinţifice, pentru legarea tot mai strînsă a activi­
tăţii instructiv-educative de sarcinile actuale ale desăvîrşirii construcţiei so­
cialiste, asigurînd astfel pregătirea unor cadre de ingineri cu temeinice cu­
noştinţe profesionale şi o înaltă conştiinţă socialistă.
Ne angajăm să nu precupeţim nici "Un efort pentru ca Institutul nostru
să se ridice fa nivelul sarcinilor trasate de partid şcolii superioare, contri­
buind astfel Ia progresul ştiinţei şi culturii, la dezvoltarea multilaterală a
ţării pe drumul desăvîrşirii construcţiei socialiste şi trecerii treptate la co­
munism.
Să folosim la arăfuri întreaga capacitate
de lucru a tractoarelor!
Arăturile adinei dc toamnă şi fer­ rioadă, de la 20,41 la 48,7 la sută
tilizarea terenurilor pentru însămîn- (fără G.A.S.). Totuşi, privind stadiul
ţărilc de primăvară continuă intr-un executării ogoarelor de toamnă, în.
ritm susţinut. raport cu data la care ne aflăm,
trebuie să aiătăm că mecanizatorii au
In ultima săptămînă, mai ales s-au datoria să folosească mai bine ma­
obţinut rezultate din cele mai bune. şinile şi timpul bun de lucru pentru
Intre 12 şi 19 noiembrie, mecaniza­ a grăbi această lucrare.
torii au executat arături adînci pc
13.008 ha. făcînd ca proporţia de rea­ Este adevărat că sînt raioane şi
lizare a planului la această lucrare oraşe regionale unde s-au executat
să crească pe regiune, în aceeaşi pc- arături pc mai mult de 60 la sută
din suprafaţa planificată, dar, în a-
Strungăria de cilindri a ŞTIRILE ZILE I celaşi timp, sînt unele raioane ca
laminorului ele 450 mm. de Brad şi Alba unde nu s-a executat
la C.S. Hunedoara. Monta­ Creşte numărul inovaţiilor această lucrare decît pc 18,2 şi res­
rea cilindrilor de laminor pectiv 36,1 la sută din suprafaţa ce
in lagăre necesită o deose­ La în trep rin d erea de construcţii siderurgice H unedoara, m iş­ trebuie ogorîtă din toamnă.
bită atenţie, lată-i în fo­ carea de inovaţii este în continuă dezvoltare. In cursul acestui
tografia de faţă pe şeful an, în co m p araţie cu aceeaşi p e rio a d ă a anului trecut, num ărul A'nalizînd creşterea ce s-a înregis­
in o v a ţiilo r p ro p u s e a c re s c u t cu p e s te 60 Ia su tă . P r in a p lic a r e a trat în cursul perioadei de la 12 Ia
de echipă ştefan Mezb, unor inovaţii şi raţio n alizări s-a reuşit ca în trep rin d erea să 19 noiembrie şi raportînd-o Ia for­
loan Sopan şi Ştefan Go- realizeze o eco n o m ie în v a lo a re de p e ste 3.700.000 lei. ţele existente în regiune, sc poate
ăeanu lăcătuşi, executînd o considera că arăturile adînci de toam­
asemenea operaţiune. P rin tre m uncitorii, tehnicienii şi inginerii care-şi aduc un nă pot fi terminate în cel mai scurt
m are aport ia dezvoltarea m işcării de inovaţii sc află tov. timp. Pentru aceasta însă, trebuie de­
A vram Albu, Ş tefan F rică, lo an Ilea, E m erik K oty, loart Stoian, puse mai multe eforturi, în special
V aier M ănescu si alţii. în raioanele Brad, Alba, Orăştie şi
Haţeg, unde mai sînt de executat a-
ialuri pc mari suprafeţe.
Este necesar ca tovarăşii din con­
ducerea staţiunilor dc maşini şi trac­
toare să exercite un control mai ri­
guros asupra felului în care muncesc
mecanizatorii deoarece s-a constatat că
unii dintre ei încep lucrul tîrziu şi
tea planul la zi al secţiei este îndepli­ In sprijinul oţelurilor îl tprmină mult prea devreme. In a-
nit. Faptul se datoreşte însufleţirii cu ccst fel, nu poate fi folosită întrea­
care muncesc brigăzile conduse de son­ In sprijinul oţelarilor lmucdoreni au Această cantitate de fier vechi provi­ ga capacitate dc lucru a tractoarelor.
dorii Sănduiache Tache, Dumitru Po- venit .şi utemiştii de la T.R.C.H. Dcva- ne din diferite deşeuri rămase de la
pescu şi Gheorghe Plopeanu, care zil­ confecţiile metalice şi anumite utilaje De asemenea, trebuie studiate posi­
nic au depăşit planul de producţie în centrală. Ei s-au angajat să colecteze casate. bilităţile de organizare ncîntîrziată a
medie cu peste 50 Ia sută. Succese fru­ 3.000 kg. fier vechi. schimbului doi la cît mai multe trac­
moase au obţinut şi celelalte brigăzi, Printre evidenţiaţi se numără comu­ toare, astfel incit acestea să poată
de la sondele care se află în foraj. Mobilizaţi de către biroul organiza­ nistul Emil Oprean, Nicolae Mărcii, lucra fără întrerupere, atît ziua cit
ţiei U.T.M., în ziua dc 16 noiembrie secrelarui organizaţiei de bază U.T.M., şi noaptea,
Sondorii din Uricani sînt însă şi buni
gospodari. Ei folosesc cu pricepere ma­ a.c., un grup de utemişti care a pres­ ing. loan Giurgiu, Rusu Liviu, Bartha In acelaşi timp, consiliile agricole*
terialele recuperate şi diferite piese tat 28 ore de muncă patriotică, au co­ Zoltan, Adam Ovidiu şi alţii. sfaturile populare raionale şi orăşe­
recondiţionate. Pe această cale se ob­ lectat 8.000 kg. fier vechi din curtea neşti, comitetele raionale şi orăşeneşti
ţin însemnate economii la cheltuielile depozitului Central şi de ia punctele G R IG O R IE SiUCIU dc partid au datoria să controleze
planificate. Numai în luna octombrie corespondent trai îndeaproape felul în care -se achi­
s-au înregistrat peste 200.000 lei. de lucru ale şantierului 1 din Deva. tă staţiunile de maşini şi tractoare dc
această sarcină şi să ia măsurile ne­
Produse fexîîSe pesfe plan E x cu rsie Csmsfîfusrea comisiei regionale cesare acolo unde acestea întîmpină
greutăţi ori manifestă lipsă de inte­
La fabrica „Sebeşul“ din Sebeş pla­ la Hunedoara penfru organizarea * res.
nul dc producţie pe primele 19 zile
ale lunii noiembrie a fost depăşit cu Din iniţiativa co­ Festivalului filmului la safe Mai multă atenţie trebuie acordată
9 la sută. S-au dat peste plan 2.000 mitetului orăşenesc şi fertilizării solului deoarece pînă n-
perechi ciorapi dc relon, 15.000 pe­ U.T.M., duminică, Ieri a fost constituită comisia regională pentru organi­ cum, potrivit datelor comunicate Con­
rechi ciorapi de bumbac şi 5.000 bu­ 18 noiembrie a fost zarea Festivalului film u lu i la sate. C on fo rm indicaţii­ siliului agricol regional, n-au fost
căţi tricotaje de bumbac. Succesul se organizată o ex­ lor, Festivalul se va desfăşura în două e tap e : 2-30 de­ îngrăşate decît 4.365 ba. cu 96.190 to­
datoreşte folosirii raţionale a capaci­ cursie la Hunedoa­ cembrie 1962 şi 1-3 1 ianuarie 1963. In prim a etapă ne gunoi de grajd din cele 29.254
tăţii de producţie, funcţionării fără ra, Ia care au par­ vor fi cuprinse în festival cinematografele din raioa­ ha. cîte au fost arate.
întrerupere a utilajelor, ca urmare a ticipat 350 de tineri nele Sebeş, A lb a , Orăştie şi cele de pe raza oraşului
întreţinerii de calitate, eliminării tim­ din Simeria. regional D e va . In cea de-a doua etapă, cinematografele Cunoscîndu-se din practică eficienţa
pilor neproductivi şi altele. din raioanele llia , B rad , H aţe g şi cele de pe raza ora­
Gu acest prilej, ei şelor regionale Hunedoara şi Petroşani. In total vo r acestor lucrări pentru creşterea pro­
participa la festival 195 de cinematografe din regiune.
au vizitat laminorul ducţiei agricole, trebuie făcut totul
bluming şi castelul In perioada Festivalului, la cinematografele săteşti vo r
fi prezentate film e artistice şi documentare. pentru a executa ogoare de toamnă
Huniaziior.
Pentru a veni în sprijinul bunei desfăşurări a învă- pe întreaga suprafaţă, pentru a se
F. URICAN ţămîntulni agricol de masă, pe baza unui plan întoc­
corespondent m it, vo r fi trimise la sate programe de film e speciale. îngrăşa suprafeţe cît mai mari dc
teren.
SPECIALISTUL
In birm l directorului Atelie­ şi doreau să înveţe, oameni cu toate că m ulţi îşi exprimau ia deci confecţionată una nouă.
neîncrederea. Jorza însă a lu­ Dar cum anume ? In între­
relor centrale Criscior se afla care i-au plăcut lui Jorza. crat cu grijă, a te n t; a stu­ prindere nu exista turnătorie.
diat bine schiţele şi piesele S-a propus să se confecţio­
un inginer de la minister. Nu­ „Nu-i nimic dacă nu ştiu; o neze un modei din lemn, care
demontate. Oamenii din echi­ apoi să fie trim is la o turnăto­
mai ce sosise de la Bucureşti. să-i învăţ. Bine că sînt dintre
pă i-au dat ascultare deplină, rie. Numai că pînă la urmă
— Prin armare, ne.am înţe­ cei care doresc acest lucru“ soluţia nu s-a dovedit accep­
La montare nu s-a făcut nici. tabilă. Modelorti au cerut ter­
les, tovarăşe director — l-am — îşi spunea el. men de execuţie o lună de zile.
o greşeală. Toate piesele au Plus turnarea, prelucrarea...
auzit spunînd. Chiar astăzi să Lucrul înainta anevoios. In­
fost puse la locul lor. Insta­ 1 s-a cerut şi lui Jorza pă­
trim iteţi specialistul la Baia stalaţia trebuia montată pe o laţia a fost mon­ rerea. După ce s-a gîndit pu­
tată cu 15 zile ţin, el a propu s:
Mare. Repet, noi credem că cel înălţim e greu accesibilă auto­ mai repede de­
cît altele de a- — Facem cutia aici, in ate­
mai indicat ar fi Jorza. vehiculelor. Cu toate acestea, cest g e n !... lier. Dacă mă ajută un strun­
gar şi un sudor, într-o lună
iz piesă cu piesă, —- Aceasta a o şi montăm pe maşină.
tl priveam atent şi nu-mi cu eforturi şi fost a 15-a in­
venea să cred. In orice caz pricepere, maşi­ stalaţie de ex­ s-au făcut schiţele, calculele
m i-l închipuiam altfel pe Jorzana a fost pusă
acesta, specialistul, despre ala locul ei. Doa; tracţie montată necesare. Pînă la urmă s-a sta­
cărui pricepere se vorbeşte şrieăuctorul ră­ bilit să fie confecţionată (Un
la minister. Bărbatul din faţamăsese jos. A- de mine. La ca­ tablă de S mm. Şi oamenii s-au
mea era mic de statură, firav cesta are aproa apucat de lucru. In cea de-a
chiar. Şi foarte comunicativ. Ii pe 15 tone greu­ re mai pu teţi a- 21-a zi s-a făcut proba pe m a­
şină. Reuşită d e p lin ă !,..
place să povestească întîmplări tate. Cum să-l dăuga 30 de com- ! | eci, să recapitulăm : maşini
legate de munca sa. La el nu încarci, căci de
există delimitare între „locul la fabrică ve­ presoare — îmi * * de extracţie, compresoare,
autocamioane...
de munca-‘ şi „acasă“. Cele do­ nise m ontat ga spunea el cu
—¦In fond, în ce sînteţi spe­
uă noţiuni se întrepătrund ar­ ta? Şi-apoi cum mînărie. cialist, tovarăşe Jorza ? ’
monios, făcînd egală parte din să-l transporţi
viaţa sa. De fapt, după cum pînă la locui Care om n-ar — Intii şi-ntîi, cred că nu-i
singur recunoaşte, sînt unele bine să mi se spună specialist.
fi minăru în E cam pretenţioasă expresia...
probleme la care se gîndeşte de montaj? Jor
locul lui? "A- Eu nu sîn t altceva decît un
şi noaptea tîrziu, pînă adoar­ za s-a gînăil muncitor calificat în* meseria
proape 1.000 to­ de lăcătuş-montor...
me. La unele le găseşte rezol­ m ult la această
varea chiar în aceste clipe. Aşa ne utilaj minier m ontat de mina Numai că Jorza, acest price­
s-au petrecut lucrurile cu cîte- problemă. Pînă lui, nu-i lucm puţin. Şi a- put lăcătuş-montor, mai ştie
va luni în urmă pe şantierul ceasta vorbind numai de insta­ să strunjească, să frezeze... Iar
hidrocentralei de pe Argeş. la urmă a hotărît să-l de­ in montaj e un adevărat ar­
monteze pe subansamble. S-a laţii de extracţie şi compresoa- tist. Iată de ce tovarăşii de
re. muncă, tovarăşii din minister,
a a e Za Criscior numai el sin- izbit însă de împotrivirea ţi­ şi toţi cei care îl cunosc, îi
** gur fusese trim is; fireşte, nui inginer. Comunistul Viorei Jorza are spun specialist.
insă şt alte lucrări meritorii,
in calitate de specialist. Tre­ —- N u l — i-a spus acesta. lată una. N . ANDRONACHE
buia să monteze acolo o insta­ Nu-i voie să fie demontat. Cine S a un autocamion de mare
^ to n a j se spărsese cutia de
laţie de extracţie. A cerut o ne dă garanţia că-l vei putea viteze. Alta de schimb nu se
echipă de şase oameni. 1 s-a monta la loc ?
dat, dar niciunul nu mai lu­ găsea in întreprindere. Trebu-
crase la o astfel de instalaţie; — Eu, eu dau garanţia —
ba unii dintre ei n-aveau nici
i-a răspuns sigur pe el, Jorza.
o calificare. Toţi însă erau oa­ Plătesc orice pagu bă! Semnez.
meni cărora le plăcea munca Pînă la urmă i s-a aprobat,