Page 68 - 1962-11

PAG. *
to n n e atractive de popularizare
şi răspîndire a cărţii
Biblioteca comunală din Petreşti, ra­ fric avantajele ce se obţin p rin apli­
ionul Sebeş, dispune de un fond de carea acestor metode şi combătînd în
cărţi de aproape zece m ii de volume. acelaşi timp metodele vechi şi deza­
In anul acesta au fost înscrişi la bi­ vantajele lo r; sînt afişate de aseme­
bliotecă peste 11 m ii de cititori care nea grafice p rivin d întărirea şi dez­
au îm prum utat aproape 13.000 de voltarea economico-organizatorică a
cărţi. Cifrele de mai sus depăşesc pe G .A .C . din localitate etc.
cele din pla n, ceea cedovedeşte că
biblioteca a desfăşurat o muncă per­ bibliotecă îşi aleg cărţile fie din ex­
severentă, bine organizată.
D a r ce a dus în mod concret la afişate. In fotografia de mai jos, est*
obţinerea acestor rezultatei,
„ U na din preocu­
pările noastre prin­
cipale, spunea tov. <‘ i ! H ; i I 'e Me e e i W $ M & e i ' V '
Ioana Zdrenghea, r de întrecere; 19,15 Program mu­
§1
bibliotecară, a fost
găsirea unor for­
me de popularizare
şi răspîndire a
cărţii interesante,
plăcute, care să a -
tragă cititorul spre
bibliotecă. C a şi
în alte biblioteci, şi
la noi se orga­
nizau seri literare,
recenzii, prezentări
de cărfi care, după
un timp, fiind fo­
losit acelaşi şablon
de prezentare, nu
m ai suscitau intere­
sul cititorilor. De
aceea am căutat forme noi de popu­
larizare şi răspîndire a cărţii“ .
înainte de a vorbi despre aceste fo r­
me, despre felul cum sînt organizate
acţiunile de masă cu cartea, merită
să subliniem un fa p t: acela că în in­
cinta bibliotecii, cititorul este atras
de la început de o agitaţie vizuală
vie , concretă. A ic i este organizată o
expoziţie cu cărfi agrozootehnice, se
găsesc diferite panouri, sugestiv ilus­
trate, care popularizează cele m ai noi
cărfi ce interesează în prim ul rînd
’pe ţăranii colectivişti, panouri ce
popularizează metodele noi de muncă
în lucrarea pămîntului, arătîndu-se ci-
NOTA
Frizerie „modelu
Prin grija Uniunii regionale a coo­
peraţiei meşteşugăreşti şi a conducerii
cooperativelor în multe centre ale re­
giunii noastre au fost deschise unităţi
de frizerie model. Asemenea frizerii
au apărut la Deva, Hunedoara, Brad
şi în alte localităţi. Este adevărat că
firmele diferă. La Deva de pildă îi
spune frizerie de lux, la Orăştie fri­
zerie model etc. Oricum li s-ar spune
cetăţenii au găsit ca bine venită ini­
ţiativa şi au apreciat eforturile uniu­
nii regionale. Dar tot cetăţenii, au
pretenţia ca atunci cînd intră într-o
asemenea frizerie să fie serviţi ire­
proşabil. Cu alte cuvinte lucrătorii din
aceste frizerii să cunoască bine mese­
ria, să respecte ordinea în care au
venit clienţii, cînd îi servesc să fie
atenţi la lucru şi să nu se uite pe
fereastră.
Am intrat în asemenea frizerii la
Deva, la Brad, la Hunedoara. De
multe ori calitatea lucrărilor execu­
tate în aceste frizerii nu justifică fir­
ma. Lucrurile se prezintă şri mai rău
cînd este vorba de frizeria „Model“ a
cooperativei „Viaţă nouă“ din Oră­
ştie. La această unitate lucrează mulţi
tineri, ceea ce nu este rău. Dar parte
din ci nu-şi fac aşa cum trebuie da­
toria. Iată un exemplu.
In ziua de 13 noiembrie, diminea­
ţa, a intrat în frizerie tov. Iosif Ra-
dovici tehnician la G.A.C. Beriu. El
a fost însă nemulţumit de faptul că
aici nu se respectă rîndul şi că unii
Recomandările Staţiunii experimentale
Geoagiu cu privire la cultura viţei de vie
ara raionul Orăştie
E xistenţa unor m ari suprafeţe
de terenuri in pante, care în
prezent sîn t necultivate sau cul­
tiv a te cu o serie de cultu ri care
nu valorifică în suficientă m ă­
su ră p o ten ţialu l de p roducţie al
acestor terenuri, a făcut ca o r­
ganele de p a rtid şi de s ta t din
raionul O răştie să se orienteze
a su p ra v a lo rific ă rii d ep lin e a a- g is tre a z ă v a lo a re a de 61,5 la
cesto r teren u ri. P reo cu p ările în
a c e a stă d irecţie au u r m ă r it: în
ce m ă su ră co n d iţiile de clim ă şi
sol din raionul O răştie asigură
c u ltiv a re a cu succes a v iţei de
vie, care e ste so rtim en tu l cel m ai
indicat care să valorifice din
plin aceste condiţii şi care este
com plexul de m ăsuri agrotehni­
ce m enit să asigure producţii
m a ri şi de calitate superioară.
Fiind chem ată să-şi aducă
contribuţia la rezolvarea aces­
tei problem e, S taţiunea experi­
m en tală h o rtico lă G eoagiu, în
urm a cercetărilor făcute, a s ta ­
bilit factorii de care să se ţin ă
seam a la valorificarea terenu­
rilo r în pante. Ia tă câţiva din
aceştia.
Condiţiile de climă şi sol
In tim pul perioadei de vegeta­
ţie (1 m a r tie — 31 o c to m b rie )
pe cuprinsul raionului se în ­
registrează urm ătoarele tem ­
peraturi m edii lu n a re : m artie
5,1CC„ a p r ilie 10,5°C., m a i 15,8°C.,
iu n ie 19,3°C., iu lie 20,7°C., a u g u st
20,0°C., s e p te m b rie 15,9°C., o c ­
to m b rie 10,9°C.
Se realizează pe această pe­
rio ad ă o tem p eratu ră m ijlocie
« O H most
D e multe ori cititorii care vin la
poziţia organizată, fie după panourile
pre.enlat doar unul din panourile care
se găsesc la bibliotecă. 'Asemenea pa­
nouri sînt multe şi popularizează cărţi
ce tratează diverse metode înaintate
de muncă în gospodăria colectivă.
T o t în incinta bibliotecii a fost a-
fişată pe pereţi o galerie de tablouri
înfăţişînd portrete ale scriitorilor no­
ştri clasici şi contemporani, precum şi
ai literaturii universale. Cititorului i
se oferă astfel posibilitatea de a-şi a-
lege cărţile şi după scriitorii prefe­
raţi.
In ce priveşte acţiunile de masă cu
cartea, noutatea acestora constă în
forma lor de prezentare. Biblioteca
. comunală nu se rezum ă, cum fac multe
lucrători fac lucru de mîntulală. După
ce a fost tuns, tehnicianul din Beriu
a cerut condica de sugestii şi recla­
maţii pentru a consemna nemulţumi­
rea sa. La puţin timp după plecarea
lui, responsabilul frizeriei, care a re­
fuzat să-şi spună numele scoţînd în
mod ironic o tablă dintr-un sertar pe
care era scris numele său, în loc să
ia atitudine a început să facă tot
felul de glume. Iar ca să-şi arate
vastele-i cunoştinţe şi mai ales supe­
rioritatea lui faţă de cei prezenţi a
început să vorbească de fotbal (a
făcut chiar o transmisie originală), de
fizică, literatură... Nu-i mai tăcea
gura. Cei prezenţi nu prea luau în
consideraţie spusele frizerului. Şi ca
să se „răcorească“ acesta zise tot în
glumă unui prieten pe care-1 servise
fără a ţine cont de rînd:
— Vezi mă, din cauza ta m-a în­
condeiat.
O lucrătoare mai tînără, dar atentă
la munca sa, spuse, fără a fi auzită de
„şeful“:
— Vorbeşte şi el aici. La şedinţe
tace tot timpul.
Nu vrem să mai lungim vorba. In
orice caz frizeria model din Orăştie
nu-şi justifică firma. Cel puţin la ora
actuală. Nu ştim dacă este de aceeaşi
părere şi conducerea cooperativei me­
şteşugăreşti „Viaţă nouă“ din locali­
ta te . Dacă da, atunci să ia măsurile
cuvenite.
V. ALBU
de 14,8°C., ia r m ed ia p re c ip i­
ta ţiilo r anuale este de 533 m m .
V alorile cele m ai m ici sîn t în ­
registrate în luna februarie, iar
cele m ai m ari în lu n a iunie. Me­
dia anuală a grosim ii stratului
de z ă p a d ă e ste d e 45,6 cm. U m i­
ditatea relativ ă a aerului în re ­
sută, efecte m ari ale grindinei
nu sîn t cunoscute, ia r vînturile
au frecv en ţă n ereg u lată şi un re ­
gim neuniform . F recvenţa v a­
r ia z ă în tr e 3,4— 16,1 l a su tă . C ea
m ai ridicată frecvenţă o au vîn­
turile de la nord-vest, iar inten­
sitatea cea m ai m are o înregis­
trea ză vînturile de la sud-vest,
sud şi vest.
D in datele clim atice prezen­
tate rezultă că avem de-a face
cu un c lim at dulce, cu iern i b lîn -
de, cu u m iditate re la tiv uniform
rep artizată. Este deci un clim at
p rie ln ic v iţei de vie.
P e n tru cu ltu ra viţei d e vie
condiţii bune oferă versantul din
p a rte a d re a p tă a M ureşului pe
aproape to ată întinderea raionu­
lui, în s u p r a f a ţa d e 700— 800
hectare, su p ra fa ţă care a şi fost
identificată. Acest versant are
ex p o ziţie su d ică şi su d -e stică cu
p a n te c u p rin se in tre 10-30 la
su tă şi altitu d in e de 200-500 m.
Se în c a d re a z ă în tr-o zonă coli-
nară, fiind fo rm a t din prelun­
girile m unţilor M etalici.
A lă tu ri de m a r i p o rţiu n i cu
p an te uşoare şi uniform e se în-
tiln e sc şi p o rţiu n i cu alu n ec ări
care se datoresc altern an ţei de
stratu ri m arnoase, dînd un as­
pect fră m în ta t. Ca u n ităţi de sol
se Intilnesc : soluri negre de îî-
DRUMUL SOCIALISMULUI
«xástsasKasamumBUaíj
biblioteci, numai la prezentarea su­
mară a unei cărţi sau la recenzia ei.
D e p ildă, biblioteca şi-a propus să
facă cunoscut cititorilor romanul lui
M ihail Sadoveanu „Zo d ia cancerului".
Pentru aceasta, într-una din seri au
fost prezentate viaţa şi opera lui M i­
hail Sadoveanu, insistîndu-se asupra
romanului „Zo d ia cancerului“ . In prea­
labil însă, biblioteca a pregătit un
proces literar cu această carte, care
a fost prezentat cititorilor după seara
literară. In felul a-
HHM cesta s-a im prim at
Ä___ i¦ mai bine cititorilor
conţinutul cărţii, iar
Iffp sl ca rezultat, a doua
«P zi au fost îm ­
prumutate de la bi­
S!
bliotecă 12 exem­
plare „Zo d ia can­
cerului“ .
Altădată, biblio­
teca şi-a propus să
facă cunoscut citi­
torilor viaţa şi o-
pera lui Cehov. D u ­
pă ce, în cadrul li­
nei seri literare,
s-a vorbit despre
viaţa şi opera au­
torului. la citcva zi­
le după aceea a fost
prezentată piesa
„U rs u l" de acelaşi autor.
C în d a fost prezentată viaţa şi o-
pera lui M ihai Eminescu, expunerea
a fost însoţită de cîntece compuse pe
versurile autorului, de recitări etc.
O form ă de a populariza cartea a
fost călătoria pe hartă. Cum se poate
populariza cartea făcînd o călătorie
pe hartă? Iată cum s-a procedat la bi­
blioteca din Petreşti: Pe un carton alb,
mare cît o hartă, s-au făcut contu­
rurile R .P .R . In interiorul hărţii a
fost trasat cu tuş itin e ra riu l; H u n e ­
doara, Sebeş, Petreşti, Sibiu, Braşov,
Predeal, Ploieşti, Bucureşti, Constanţa.
N u s-a luat o hartă propriu-zisă pen­
tru a se putea urm ări m ai uşor tra­
seul călătoriei. Plecînd de la H u n e ­
doara, au fost expuse ascultătorilor
m arile transform ări ce au avut loc
aici şi sarcinile trasate de partid in ­
dustriei siderurgice. D u p ă aceasta au
fost prezentate cărţile „ O ţe l şi pîine“
a lui Ion Călugării „400 de zile în
oraşul flăcărilor“ a lui V . Nicoro-
vici şi alte cărţi ale scriitorilor noş­
tri care vorbesc despre Hunedoara.
Pentru ilustrare au fost citite scurte
fragmente din aceste cărţi, au fost de­
clamate poezii, executate cîntece etc.
In continuarea itinerariului s-a proce­
dat la fel.
Ca forme de popularizare a cărţii
merită să menţionăm şi montajele li­
terare, dram atizările, sările de între­
bări şi răspunsuri pe care bibliotecara
le-a organizat în cadrul bibliotecii. De
asemenea, căminul cultural şi biblio­
teca dispun de un magnetofon. Cum
este folosit acesta pentru popidariza-
rea cărţii? In fiecare săptămînă bi­
bliotecara înregistrează pe bandă şeză-
torile literare de la radio pe care le
prezintă apoi acelor cititori ai biblio­
tecii care n-au avut posibilitatea să
le asculte. T o t cu ajutorul magneto­
fonului sînt înregistrate sfaturi ale a-
gronomului, diferite expuneri pe teme
economice ele. Le g a t de înregistrările
făcute, bibliotecara recomandă ascultă­
torilor cărţi din biblioteca comunală.
A m prezentat mai sus o parte din
formele folosite de biblioteca comu­
nală din Petreşti pentru popularizarea
şi răspîndirea cărţii. E le şi-au dove­
dit eficacitatea şi pot fi reluate cu
bune rezultate şi de alte biblioteci co­
munale din regiunea noastră.
ION CIOBOTĂ
n e a ţă carb o n ate şl soluri brune
de pădure erodate. A naliza chi­
m ică făcută acestor soluri a a ră ­
ta t că ele sînt slab aprovizio­
n ate cu su b sta n ţă o rg an ică, azot
şi fosfor. N ecesită deci o îngră-
şare suplim entară.
Sortimentul viticol
cel mai bun
Pentru stabilirea sortim entu­
lui viticol s-au fă c u t observaţii
şi d eterm in ări la un num ăr de
17 so iu ri de v iţă în tr - o p la n ta ţie
în v îrstă de 5 ani a S taţiunii ex­
p erim en tale G eoagiu. V iţele au
p ro v e n it d in p e p in ie ra G.A.C.
Geoagiu, avînd ca p o rtalto i Ri-
p a ria G oire. P la n ta re a s-a făcut
pe te re n d e s fu n d a t la 60 cm., la
d is ta n ţă d e 1,50/1,20 m. D in a ­
m ica coacerii a fost u rm ărită în
a n ii 1961 şi 1962, ia r p ro d u c ţia
în 1962. P rin c ip a le le m ăsu ri a-
grotehnice aplicate în anii p ro ­
d u cţiei 1961 şi 1962 au f o s t : în-
g ră şa re a solului cu 30 to n e gu­
noi de g ra jd , 500 kg. superfos-
fa t, 200 kg. a z o ta t de am oniu şi
200 kg. sare p o tasică la h ectar.
S-a aplicat tăierea m ixtă e ta ­
ja tă pe şpalier, iar pentru com ­
b aterea m anei şi a oidiumului
s-au făcu t 3 stro p iri cu zeam ă
bordeleză în concentraţie de
0,75 la su tă în c a re s -a in tr o ­
dus sulf m u iab il (c ite 400-1.000 gr.
la 100 litri ze am ă bordeleză).
Solul a fo st m en ţin u t cu rat de
buruieni.
D atele privind conţinutul în
z a h ă r şi acizi a m ustului sîn t
p r e z e n ta te in ta b e lu l n r. 1, ia r
Nr. 2459
awiiiiiiriiwnaBBBaBaMBaaBHBMHi
A Cf IE N m A-
(R a d ia DIOJURNALE: 5,00; 6,00; 7,00; pajp if e
11,00; 13,00; 17,00; 22,30; 23,50
22 NOIEMBRIE 1962 (programul I) 12,00; 14,00; 16,00; asigurarea
18,00; 21,00; 23,00 (programul II). facultativa
PROGRAMUL I: 5,40 Cîntece p a u ş a lâ
colhoznice; 6,07 Muzică uşoară in­
terpretată la xilofon; 6,20 Emisiu­ p e n tru
nea pentru sate: Extinderea meca­ (din m i a c o le c tiv iş ti
nizării în fermele zootehnice; 6,30
Program de cîntece şi jocuri popu­
lare romîneşti; 6,45 Salut voios de
pionier; 7,10 Melodii distractive de 22 NOIEMBRIE 1962
estradă; 7,30 Sfatul medicului: He­
patita epidemică; 7,45 Muzică in­ D E V A : Acord final — cinema­
strumentală; 8.00 Sumarul presei
centrale; 8,08 Cîntă orchestra de tograful „Patria"; H U N E D O A R A :
muzică populară „Flacăra Praho­
vei“ din Ploieşti; 9,00 Vreau să M ongolii — ¦cinematograful „V ic ­
ştiu; 9,25 Concert de dimineaţă;
12.00 Melodii populare din Ar­ toria“ ; S E B E Ş : 713 cere aterizare
deal; 13,10 Pagini din opereta con­
temporană; 14,00 Program emis de — cinematograful „Progresul";
studioul de radio Timişoara; 14,30
Muzică uşoară romînească; 15,00 Două vieţi seria I —I I — cinema­
Din folclorul popoarelor 16,15 Vor­
beşte Moscova; 17,10 Ansambluri tograful „M . Sadoveanu"; P E T R O ­
artistice şcolare din Bucureşti; 17,30
Muzică din opere interpretată de Ş A N I : Centrul înaintaş a m urit în
solişti ai Operei de Stat din Iaşi;
18.30 Lecţia de limba franceză zori — cinematograful „ A l, Sahia";
(pentru începători); 18,40 Muzică
cerută de ascultători; 19,00 Jurnal Bandiţii din Orgorsolo — cine­ Â U C V M H * AN/MALCIOU.
zical pentru fruntaşi -în producţie matograful „7 Noiem brie"; A L B A
din industrie; 22,00 Pagini or­
chestrale din operete; 22,50 Mu­ I U L I A : L a 30 de ani — cinema­ A 5 JG 1/jţÂ B l4 ,
zică de dans.
tograful „V ic to ria "; Steaua dim i­ C U l t U t n o # 4 G 4/C C N F
PROGRAMUL II: 12,45 Muzi­
că uşoară; 13,25 Melodii populare neţii — cinematograful „23 A u ­
romîneşti; 14,10 Pe strunele viorii;
gust"; O R Ă Ş T I E : Flăcări şi flori
15.30 Fragmente din operete; 16,30
— cinematograful „ V . Roaită"; H H S O iA O U A iÇ f
Muzică populară romînească şi a
Destăinuiri — cinematograful A S Í6 U H A M A ;
minorităţilor naţion'ale interpretată H /v rç u c A fu ţu r ma ifr io n tn
„F la c ă ra "; S 1 M E R I A : Raze pe
de solişti şi formaţii artistice de
gheaţă — cinematograful „/. Pin-
amatori; 19,00 Muzică de prome­
tilie "; H A J E G : Roşită — cinema­
nadă interpretată de fanfară; 19,30
tograful „Popular"; • B R A D : A l
Tinereţea ne e dragă; 19,50 Mu­
0-lea cerc — cinem atograful „S t.
zică de dans; 20,30 Noapte bună,
roşie"; L O N E A : Cînd vine dra­
copii: „Bradul“ poveste engleză;
gostea — cinem atograful „M in e ­
20,40 Muzică populară romînească
r u l " ; T E I U Ş : H o in a rii — cine­
interpretată de cîntăreaţa Tita
matograful „V . Roaită“ ; Z L A T -
Bărbulcscu şi fluicraşul Ion Sasu;
N A : Perle negre — cinemato­
21,15. Concert de muzică uşoară
graful „M uncitorul"; ILIA :
romînească; 21,45 Părinţi şi copii;
U ltim u l meu tango — cinemato­
22.00 Ascultaţi interpretul şi me­
graful „G h . D o ja "; A P O L D U L D L
lodia preferată.
S U S : Profesiunea doamnei W aren
BULETINE DE ŞTIRI ŞI RA-
— cinematograful „23 August
(Buletin GRUPUL DE ŞANTIERE T .C .M .C .
COROIEŞTI - VULCAN
meteoroLogic
oraşul Petroşani, regiunea Hunedoara
PENTRU 24 ORE
Vreme nestabilă, cu cerul mai angajează urgent:
— sudori electrici, autiogeni
•mult noros. Vor cădea ploi slabe momiteri de înaltă, c a lifica re
locale. Temperatura în general sta­
ţionară, ziua între 9 şi 15 grade, iar
noaptea între 4 şi 8 grade. Vînt
potrivit cu intensificări din secto­
rul vestic.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea se menţine nestabilă, cu ANUNŢ
temperatura în uşoară scădere, fa­
vorabilă precipitaţiilor. ÎNTREPRINDEREA r e g io n a l a
{
!TRANSPORT AUTO HUNEDOARA-DEVA j
recrutează tineri pentru )
!ŞCOALA BE GOfflDCflTOffl ADIO PROFESIONIŞTI)
Condiţiile de admitere la aceste cursuri sînt: \
— Vîrsfa înire 17l/2 — 18 ani, iar cu armafa
5saîssiăcufă până la 25 ani.
— Pregătirea şcolară 4 — 7 clase elementare,
— Să fie născut în regiunea Hunedoara; <
— Să nu fi suferit nici o condamnare;
— Să nu fie absolvent a vreunei şcoli profesionale
Relaţii suplimentare se pot primi la toate-
jautobazele subordonate I.R.T.A. Deva.
înscrierile se fac piuă la data de 1 decern-
!brie 1962. <
Exploatarea minieră Zlatma
raionul Alba, regiunea Hunedoara, telefon 27
ANGAJEAZĂ
Zeci de copii ai muncitorilor hunedorenl, frecventează cercul de balet
organizat în cadrul clubului „Siderurgistul*.
IN FOTOGRAFIE: Una din „speranţele" cercului de balet pregătindu-se
pentru repetiţie. F o to : I. TEREK
cele de p ro d u cţie In tab elu l nr. re g istra te In tabelul nr. 2 au fo st — muncitori m ineri
obţinute in condiţiile unui an — aju to ri miaaeri şi aiieeal!*
2. secetos. Din datele p rezentate ficaţi pesatm su b teran ;
în tabelul nr. 1 şi 2 rezultă că — conducători au to;
t TABELUL Nr. 1 în condiţiile raionului O răştie — tehnicieni m ineri şi eîec
C onţinutul în zaharurl şi aci­ se p o t o bţine p ro d u cţii m a ri şi jiromecanici*
d ita te to ta lă a m ustului la cules de bună calitate, atît la struguri
în a n ii 1961 şi 1962 la c îte v a s o ­ de m asă cît şi la struguri de vin. Solicitanţii vor prezenta la angajare
iuri de viţe cultivate la Geoagiu D intre soiurile de struguri de Jactele necesare.
m asă se re m a rc ă şub rap o rtu l
I oial zahăr aciditate producţiei şi calităţii u rm ăto are­
ir-/1 sr./l le : C hasselas D oré, M uscat
H am burg şi P erla de Csaba.
Perla de Csaba 160 3,5 M.I.P.C. DIRECŢIA GENERALA DE 1
Regina viilor 142 2,8 Soiurile de struguri p en tru vin APROVIZIONARE Şl DESFACERE 1
Chasselas Doré 192 3,3 pot fi grupate a s tfe l: în ordi­ 1
Chasselas Rose 3,2 n ea producţiei (Iordovan, Ries- BAZA VIII TIMIŞOARA 1
Muscat Hamburg 184 4,4 ling italia n , F etească albă, Neu-
Muscatt Ottonel 182 2,7 burger, C adarcă, F urm int, Ca- 1
Fetească albă 225 4,2 b ern et sauvignon, M uscat Otto-
Furmint 243 5,2 nel, T ram in er, P in o t gris) şi în }
Riesling italian 209 4,8 ordinea conţinutului de zah ăr din 1
Pinot gris 188 4,6 m ust la cules (P in o t gris, F e­
Iordovan 249 5,4 tească albă, M uscat O ttonel, T ra ­ i
Neuburger 162 4,9 m iner roz, N euburger, F urm int,
S!(varier roz 212 4,6 C abernet sauvignon, S llvaner anunţă: 1
Traminer roz 206 3,9 roz, Burgund m are, C adarcă,
Burgund mare 220 4,9 R iesling italian şi Iordovan). 1
Cabernet sauvignon 202 5,2
Cadarcă 208 4,7 Pe baza acestor date pentru
201 raionul O răştie se reco m an d ă în
cultură urm ătorul so rtim e n t:
TABELUL Nr. 2 [tinerea unui nou examen de in-î1
Soiuri de struguri pentru vi­
P roducţia de struguri la cîteva nuri albe superioare (Pinot gris, [staîatori autorizaţi în gaze li-]
soiuri de vie în anul 1962 la S ta ­ Fetească albă, M uscat O ttonel,
ţiunea ex perim entală Geoagiu T ram iner roz); soiuri de struguri
pentru vinuri albe curente (Neu­
S 0 I Ul Prod, de Prod, de Pret da burger, Furm int, R iesling Ita ­ cheîiate, între 28 — 30 noiem­ i
struguri struguri cost lian ); soiuri de struguri pentru
kg./buiuc kg./hett. realizai vinuri roşii curente (C abernet brie a. c. i
sauvignon, C adarcă).
Perla de Csaba 0,950 5.277 2,03 i
9.027 1,19 A cţiunea de p la n ta re a viţei
Chasselas Doré 1,625 7.499 1,43 de vie a început. G ospodăria co­ Examenul se fine la BÂZÂ 9 i
7.915 1,36 lectivă din Geoagiu spre exem ­ BUCUREŞTI sfrada General l
Chasselas Rose 1,350 7.693 1,39 plu, a şi p la n ta t o s u p ra fa ţă de Budişfeanu nr. 11 bis.
9.666 1,11 10 h a . u rm in d ca in v iito rii 2-3 i
Muscat Haimburg 1,425 8.805 1,22 ani să ajungă la o su p ra fa ţă de i
10.416 1,03
Muscat Ottonel 1,385 6.222 1,72 50 ha. S u p ra fe ţe a s e m ă n ă to a re
(2.915 0,77 vor ii p la n ta te şi in alte gospo.
Fetească albă 1,740 9.527 1,13
7.138 1,50 d ării colective care dispun de
Furmint 1,585 suprafeţe pe acest versant.
8.749 1,23
Riesling italian 1,875 8.971 1,20 /tu»L Ju /u /u ik .
Pinot gris 1,120 ' AA AAAAAA ,
Iordovan 2,325
Neuburger 1,715 UN AUTOTURISM SKODA PUTEŢI OBŢINE JUGIND PA
Traminer roz 1,285 PRONOEXPRES
Cabernet sauvignon
1,575 <CONCURSURILE DIN 21 şl 28 XI a.c., COMBINJND FIECARE
Cadarcă 1,615
? !VARIANTA JUCATA CU UN BILET SPORT EXPRES. ?
De rem arcat că producţiile în- . vN/-V*V/V\/N/V\/W