Page 69 - 1962-11

m m SOCIALISMULUI
N r. ?459
SA CONSTRUIM MULT
BINE DAR ŞI IEFTIN
Priviţi Hunedoara. S-a construit şi
se construieşte aici mereu. Nu se de­
montează o schelă şi se ridică alta.
Constructorii, miile de zidari, dulgheri,
montatori, sudori, ridică sus, tot mai
sus, Hunedoara.
Este deosebit de important să ridi­
căm noi obiective industriale, noi con­
strucţii social-culturale. Este important
să facem din Hunedoara o cetate şi
mai puternică a metalului. Trebuie să
construim pentru bravii sidcrurgişti lo­
cuinţe multe, locuinţe frumoase, con­
fortabile.
Să vedem însă cum se execută aces­
te lucrări, cît costă fiecare construc­
ţie. In acest scop să ascultăm cuvîn-
tul şl părerile delegaţilor care au par­
ticipat la Conferinţa organizaţiei de
partid de la I.G.S.H.
Organizaţiile de partid din cadrul
I.G.S.H. au — aşa cum au arătat ma­
joritatea delegaţilor înscrişi la cuvînt
— merite mari. Ele au desfăşurat o
susţinută muncă organizatorică şi po­
litică în rîndul maselor, au mobilizat
oamenii muncii la lupta pentru ridica­
rea în ritm rapid a măreţelor construcţii
din Hunedoara.
In fruntea colectivului de muncitori
care au ridicat înainte de termen fur­
nalul de 1000 m.c., a spus iov. Gheor-
ghe Mold, au fost comuniştii. Acolo
unde era greul, pe ei i-am văzut şi
simţit. Pe schele, la mari înălţimi, în
condiţii anevoioase de lucru, în timpul
iernii sau tn căldura lui iulie, comu­
niştii au fost aceia care prin exemplul
lor au însufleţit masele şi le-au dus
mereu înainte.
Aceleaşi aprecieri se pot face, de a-
semenea, cu privire la munca entu­
ziastă, plină de bărbăţie şi curaj des­
făşurată de către comuniştii care au
muncit la construcţia în cursul aces­
tui an, a cuptorului Martin nr. 6 şi a
altor agregate ale Hunedoarei.
Nu este lucrare în Hunedoara — a
spus tovarăşul Stelian Popescu — unde
comuniştii să rrn fi participat cu tot
elanul lor.
Este o cinste pentru comuniştii din
această organizaţie, care an de an ra­ zacă luni de zile în depozit. Bani chel­
portează partidului intrarea în funcţiu­ tuiţi, preţul de cost depăşit. Alt exem­
ne a unor noi obiective siderurgice
menite să sporească producţia de me­
tal.
In acest an s-a construit mult ia Hu­ punct de lucru la altul fără a-şi epuiza
nedoara. ©onstructorii, aşa cum au ară­ programul, ca apoi să fie aduse îna­
tat în cuvîntul lor tovarăşii Iosif Bo- poi 1
can, Ioan Mardar.e, Alexandru Gloro- Tov. Alexandru Ghilea a criticat sla­
garu şl alţii şi-au îmbunătăţit ritm ul ba preocupare privind aprovizionarea cu
Au lucrat mai bine, mai cu spor. @alh materia!,, iar tov. Ştefan Şerban a adus
"iJ ' tatea lucrului efectuat este în general critici aspre comitetului de partid pen­
apreciată.-Un lucru s-a pierdut însă diri*1 tru că nu a manifestai grijă faţă de
vedere. L-a neglijat conducerea tehnico- introducerea tehnicii noi, nu a tras la,
administrativă, l-a neglijat organizaţia răspundere conducerea întreprinderii
de partid, l-a neglijat organizaţia sin­ pentru lipsa de preocupare manifes­
dicală. Este vorba despre preţul de cost tată în această direcţie.
al acestor lucrări.
Conferinţa a luat, in această privinţă, tă utilaje pentru care s-au plătit bani
atitudine critică, laţă de munca comi­
t e r i » de partid. ' faţă de conducerea
tehnico-administrativă.
In acest an, comitetul de partid cît
şi conducerea iehnico-administrativă a
acestei întreprinderi nu au dovedit o
preocupare permanentă pentru realiza­
rea în mod neabătut a sarcinilor de re­
ducere a preţului de cost pe fiecare
construcţie. Iată, cîteva din cauzele care
au dus la nerealizarea preţului de cost
planificat. Le-au arătat delegaţii înscrişi
la cuvînl. Ei au arătat că Ia cinci
muncitori productivi care lucrează pe
şantiere există unul neproductiv. Nu
DiN ŢARA CONSTRUCTORILOR COMUNISMULUI
A utom atizarea în slujba om ului
E!ecllrpcenfra!e sub cheie
Acum p atru ani, h id ro cen trala
„V I. L e n in “ d e p e V o lg a a f o s t
vizitată de Sissler, preşedintele
societăţii am ericane „D etroit Ed-
dison C om pany“. Fiind în treb a t
d ac ă i-a p lăcu t c e n tra la , în loc
de răspuns, oaspetele şi-a scos
p ă lă ria şi a făcu t o plecăciune
în fa ţa unui ag reg at în funcţiune.
Sissler, care este el însuşi’ p ro ­
prietarul unei centrale electrice
am ericane şi un m are cunoscă­
to r în acest dom eniu, şi-a ex p ri­
m a t astfel p rin gestul său re s­
pectul p en tru ş tiin ţa şi teh n ica
sovietică.
D ar dacă omul de afaceri a-
m erican ar yizita astăzi gigantul
energetic de pe V olga, ar fi, p ro ­
babil, nevoit să stea m ult tim p
cu capul d e s c o p e rit: nu de m ult
s-a te rm in a t aici au to m atizarea
com p lex ă a d irijă rii c e n tra le i şi,
în prezent, ea funcţionează a-
p ro a p e fă ră in te rv e n ţia om ului.
A rareori ap are vreun m ecanic în
sala turbinelor. întreaga m un­
că este executată de autom ate.
Ele reg lează şi nu m ăn il tu ra ţii­
lor, şi tensiunea, şi solipitarea
a g re g a te lo r, to t ele d esch id şi
închid vanele, în reg istrează in ­
dicaţiile aparatelor.
D a r h id r o c e n tr a la „V. I. L e­
nin" de pe V olga nu este unica
d in U.R.S.S. unde s-a re a liz a t
d irijarea autom ată. De cinci ani
răm în sub lacăt, în orice o ră a
zilei sau nopţii, în orice an o tim p
al anului, uşile h id ro ce n tralei de
la K aram îşevo. .Totuşi, c e n tra la
este aceasta o situaţie anormală ? Nu
demonstrează ea că aici există o sche­
mă tehnico-adminisfratlvă umflată ?
Un alt aspect. Munca în acord, care
s-a dovedit extrem de eficace, în loc
să fie extinsă, a fost minimalizată în
acest . an scăzînd, în comparaţie cu ‘
aceeaşi perioadă a anului trecut, cu
p&sie 2 la sută. Un alt exemplu care
dovedeşte folosirea neraţională a for­
ţelor de muncă îl constituie aglomera­
rea de oameni Ia anumite lucrări unde
nu există front suficient de lucru sau
posibilitatea de îndrumare şi control
a acestora. Acest lucru, aşa cum s-a
întîmplat în cadrul’ şantierelor 2, 4 şi
5, duce la scăderea productivităţii
muncii.
S-a criticat de asemenea lipsa de
preocupare pentru organizarea activi­
tăţii constructorilor. In multe cazuri pe
şantiere se dau oamerti disponibili, iar
pe de alia parte se cer oameni din
Conferinţa
o rg a n iza ţiei de p a rtid
de la /. C. S. H.
afară, fără nici un discemămînt, cre-
îndu-se astfel o mare fluctuaţie.
Mulţi vorbitori au luat atitudine cri­
tică şi împotriva unor conducători de
şantiere şi maiştri care acordă cu uşu­
rinţă învoiri, In întreprindere de exem­
plu, numai în primele 9 luni ale aces­
tui an timpul acordat ca învoiri s-a
ridicat la mai bine de 33.500 zile-om.
In acest timp oamenii au lipsit de la
lucru fiind învoiţi, dar au intrat desi­
gur în calculul productivităţii. De ce
nu s-au luat oare măsuri împotriva
unor asemenea practici? In darea de
seamă s-a arătat c ă : „comitetul de
partid nu a tras la răspundere în su­
ficientă măsură conducerea întreprin­
derii pentru asemenea nereguli“.
In cadrul conferinţei s-au arătat de
asemenea şi alte exemple. Nu rareori
materiale vagonabile sînt aduse de la
distanţe mari cu maşini, făcîndu-se
mari cheltuieli, ca odată sosile ele să
plu. întreprinderea are un parc pro­
priu de utilaje de construcţii. Uneori,
utilaje grele sînt mutate de la un
Pe şantiere, a arătat vorbitorul, exis­
mulţi, dar care zac nefolosite. Aseme­
nea lipsuri au mai fost sesizate şi de
către tovarăşii Gheorghe Mold, Ioan
Sin şi alţii. Mulţi dintre participanţii
la discuţii au semnalat de asemenea că
pe unele şantiere nu există destulă gri­
jă pentru gospodărirea şi păstrarea ma­
terialelor. Pe şantiere se mai găsesc
aruncate de-a valma cărămizi, cheres­
tea etc. Oare toate acestea nu costă
bani ? Din buzunarul cui se plătesc ?
Acestea sînt cîteva din problemele
ridicate de către delegaţi cu privire
la preţul de cost. In această direcţie,
ţinînd seama de faptul că întreprinde­
produce curent electric fă ră în ­
trerupere. Num ai din cînd în
cînd ap are aici un inginer de
serviciu, de cele m ai m ulte o ri
însă operatorul este inform at
prin telefon despre funcţiona­
rea agregatelor, despre indicaţii­
le ap a ratelo r. Iar d acă se în tim -
p lă ceva neprevăzut, un dispozi­
tiv special — „auto rap o rtu l" —
se conectează au to m at la pu p i­
tru l dispecerului p rin c ip a l şi îl
„inform ează“ asupra situaţiei.
R ezolvînd cu succes p ro b lem a
d irijării de la d istan ţă a unei
hidrocentrale, energeticienii so­
vietici au m ers şi m ai departe.
In U zbekistan, de pildă, de la
un singur pupitru de dispecer
sîn t d irija te şi co n tro late peste
15 h id ro c e n tra le .
D a r cu to t nivelul în a lt de
.m ecanizare şl autom atizare, to ­
tuşi to t omul este acela care d i­
rijează de fa p t funcţionarea h i­
drocentralelor. La sem nalele
date de aparate, operatorii, dis­
pecerii de serviciu h o tără sc dacă
să conecteze noi agregate, dacă
să reducă puterea, sau să uni­
form izeze solicitatea g en erato a­
relor. O d a tă cu d ezv o ltarea ci­
berneticii şi această m uncă de
m are răspundere va fi executată
de autom ate. M aşinile electroni­
ce cu c o m a n d ă p ro g r a m v o r c a l­
cula ele insele care este cel
m ai favorabil regim de funcţio­
n a r e a e le c tr o c e n tr a le lo r şi II tul, se tra n sfo rm ă la sfârşitul
vor m enţine în m od autom at.
Noile h id ro cen trale, oare vor
PAG. 3
ill VESTi de lai
CORESPONDENŢII
lin ii
De la un an la NOŞTRI VOLUNTARI
aliul, se schimbă »/—
K
rea are o serioasă depăşire a preţului înfăţişarea oraşelor l
de cost, se poate spune că organiza­ ţării. Oraşul Brad
ţia de partid nu a acţionat cu des­ cunoaşte şi el ace­ l Condiţii optime
tulă răspundere. Acest lucru se cu­ ste transformări. In
noaşte de cîteva luni. (Somitetul de locul vechilor case, l
partid l-a mai înregistrat şi cu prile­ oraşul minerilor
jul altor discuţii. De data aceasta lip­ brădeni se îmbogă­ 1 de lucru
surile în această privinţă au fost din ţeşte cu construcţii
nou semnalate. Anul este pe sfîrşite, moderne, luminoa­ [_ Nu Ia to a t e la c u r ile de 3
Dacă nici acum nu se vor lua măsuri, se şi spaţioase.
bilanţul nu va fi, din acest punct de l m uncă din cadrul Depoului
vedere, rodnic. De aceea se cere ca în­ In fotografie: Un
treaga activitate a comitetului de partid nou bloc pentru L de lo c o m o tiv e P e tr o ş a n i Iu- jj
să fie subordonată sarcinii t'zvorîie din locuinţe clin oraşul
dezbaterile conferinţei de partid, de a Brad. L m inatul electric satisfăcea 1
se ridica prin toate mijloacele nivelul
muncii organizaţiilor de partid în ve­ t, c e rin ţe le . I n c e p în d d in a- ^
derea înfăptuirii sarcinilor de plan.
Fiecare măsură, fiecare hoiărîre a co­ L c e s t a n , p e n t r u m u n c ito rii -j
mitetului de partid trebuie deci să fie
întărită printr-o muncă organizatorică ^ de aici a fost introdus însă )
susţinută printr-un 'control sistematic.
Trebuie făcut tot ceea ce este posibil C. ilu m in a tu l f lu o r e s c e n t, Iu- ^
ca rămînerea în urmă în ceea ce pri­
veşte îndeplinirea sarcinii de reducere L c r a r e p e n t r u c a r e s -a u "j
a preţului de cost să fie lichidată. Or­
ganizaţiile de partid sînt chemate să ^ ch e ltu it 130.000 lei şi s-au 1
educe pe toţi comuniştii, în spiritul
unei răspunderi sporite faţă de muncă, ^ p r e s ta t a p r o a p e 900 o re de jj
faţă de respectarea disciplinei de plan,
în spiritul iniţiativei creatoare, pentru l m u n c ă p a tr io tic ă . T o t a ici -j
a se realiza preţul de cost planificat,
economisindu-se ban cu ban, leu cu. L. a fo s t in tr o d u s s is te m u l T
leu. j: c e n tr a l de în c ă lz ir e c a r e a- î
Aşa cum a reieşit cu prilejul acestei
De ce î i ai şl.«a î n d e p l i n i t ^ sigură pe tim p de ia rn ă ^
conferinţe problema nr. 1 la I.G.S.H. Simeria pianul?
este: reducerea preţului de cost a con­ Colectivului I.C.I.L. Simeria îi re­ C c o n d iţii o p tim e de lu c ru . ~]
strucţiilor. Spre realizarea acestui vine ca .principal? sarcină aprovizionarea
obiectiv trebuie îndreptate toate forţele. la timp a populaţiei cu produse lac­ l SI AUON BASARAB ^
Nu este o sarcină uşor de realizat. Ea tate de calitate şi în cantităţi suficiente. impiegat de mişcare 3
trebuie însă să se îndeplinească. Nu­ In acest scop muncitorii întreprinderii, tf.
mai în acest fel constructorii vor pu­ îndrumaţi dc organizaţia de partid ci Colectiviştii învaţă ]
tea să raporteze partidului că şi-au fă­ şi-au orientat eforturile spre cele mai cu maşini auto. îmbunătăţiri substan­ cu 3.000 hi-, raionul Ilia n-a livrat t
cut pe deplin datoria. eficiente măsuri. Au fost înfiinţate ţiale au fost aduse în direcţia con­ decît 41 la sută din cantitatea con­
şi deschise noi centre şi unităţi de servării produselor şi aspectului lor de tractată cu I.C.I.L. Acelaşi lucru se t , Gospodăria agricolă colectivă J
GH, OĂLINESCU colectare şi prelucrare a laptelui, asi- prezentare. Se poate aprecia că pro­ poate spune despre raioanele Haţeg,
gurîndu-se în general o prelucrare ra­ dusele lactate ce se fabrică azi sînt f. din Miceşti, raionul Alba, a 3
V. F U R IR ' pidă şi o desfacere operativă a pro­ prezentate mai bine, mai atrăgător. Orăştie şi altele.
duselor în întreaga regiune, In fe­ Asemenea exemple pot fi date încă L dobîndit o experienţă valoroasă ^
lul acesta produsele au ajuns de cele Cele arătate pînă acum nu sînt însă
mai multe ori proaspete la îndemîna suficiente pentru a putea spune că în­ multe. Această situaţie a pricinuit mari V în cultivarea legumelor. Ei au I
consumatorilor. Desfacerea acestora a treprinderea a satisfăcut cerinţele me­ greutăţi colectivului de muncitori dc
fost înlesnită şi de înlocuirea, a- reu sporite ale populaţiei. Cind s-a la I.C.I.L. în realizarea planului de ? avut anul acesta o grădină cu J
proapc completă, a transportului hipo făcut" bilanţul a nouă luni de activi­ producţie. Dar nu mai puţin adevarat
tate, rezultatele erau nesatisfăcătoare. este şi faptul că pe lîngă aceste cauze ^ suprafaţa dc 79 hectare de pe -j
obiective, au existat serioase deficien­
Planul producţiei globale şi marfă ^ care au scos o recoltă bogată,
nu era îndeplinit. Şi evident, în si­ ţe în cadrul întreprinderii.
tuaţia aceasta n-au putut fi realizate ^ Avînd condiţii prielnice dczvol- -j
cantitativ nici sortimentele prevăzute. Conducerea tehnică şi administrativă
Este adevărat că la sortimentele unt a I.C.I.L.-ului poartă întreaga vină ^ tării legumicultura, colectiviştii ţ|
şi iaurt, cate au fost cel mai mult pentru livrarea către comerţul socia­
solicitate, planul a fost realizat în list a unor produse de calitate neco­ t din Miceşti vor extinde în anul ]
proporţie de 104 la sută şi respectiv respunzătoare. Faptul că numai în opt
luni beneficiarii au trimis conducerii l viitor suprafaţa grădinii la 130
106 la sută. I.C.I.L. 17 reclamaţii şi sesizări pri­
Totuşi planul global nefiind înde­ vind calitatea inferioară a unor pro­ t ha. Această creştere presupune ’]
duse, arată că acest aspect al muncii
plinit, e firesc să se nască între­ a fost neglijat. Drept urmare I.C.I.L. ţ însă şi efectuarea lucrărilor î
barea: cine poartă răspunderea pen­ a fost nevoită să retragă din comerţ
»¦ după cele mai înaintate reguli 1
ţ agrotehnice. De aceea a fost în- I
jr fiinţat un cerc de învăţămînt a- 1
grotelmic pentru legumicultori. ^
Cursul s-a deschis zilele acestea '
=BS= cu peste 60 de cursanţi. -
IN E D I T U R A P O L I T I C A Invăţînd şi aplicînd în prac- -j
ţ tică noţiunile învăţate, colccti- -j
0000<X>0000000000<XX> QU a p ă r u t ; o o o o o o o o oooooooooooo
[ viştii din Miceşti vor spori rc- |
I» ajutorul celor care urm ează > tru acest lucru? Fără a încerca să o cantitate apreciabilă de produse, in (r. colta anului viitor. Ei îşi aduc "ii
absolvim conducerea întreprinderii, tre­ timp ce populaţia a simţit nevoia lor. L astfel contribuţia la aprovizio- -j
cursurile serale de p artid % buie arătat că o mare vină revine Lipsa de interes şi răspunderea per­ [ narea populaţiei oraşelor cu Ie- "J
furnizorilor de lapte: G.A.S. şi sonală faţă dc soarta producţiei e (. gume şi zarzavaturi, sporindu-şi 1
a n u l II o ra ş e $ G.A.C. din regiune, care de cele mai dovedită şi de faptul că s-au pierdut
288 pag. 4 lei X
V o lu m u l c u p rin d e lecţiile: x multe ori nu ?i-au respectat obliga­ cantităţi însemnate de smîntînă prin ^ în acelaşi timp veniturile lor ^
ţiile contractuale încheiate cu I.C.I.L.- scurgeri în canal. De asemenea cu o-
C onducerea şi g o sp o d ărirea în ­ cazia unor controale efectuate s-a con­ băneşti.
treprinderilor socialiste; produc­ Simeria. statat că din cauza nepreluării la
tiv itatea m uncii in în tre p rin d e -2 Situaţia se prezintă cu atît mai rău timp a laptelui din unele G.A.C. şi NICOLAE IRIMIE
rile industriale şi căile sporirii ” G.A.S., el s-a acidulat, nemaipu- contabil
ei necontenite; p reţu l de cost cu cît în trimestrul IV al anului tre­
al p ro d u cţiei in d u striale şi căile^ cut, cînd s-a desfăşurat acţiunea de tînd fi folosit.
reducerii lui; patriotism ul so-? încheiere a contractelor, unele oficii
cialist; dezvoltarea conştiinţei» raionale ca cele din Orăştie şi Sebeş Concluzia ce se desprinde din cele Eievi în excu rsie
s-au sustras nejuslificat de la contrac­ spuse pînă acum se poale reduce la
socialiste a oam enilor m uncii; § tarea întregii cantităţi de lapte plani­ cîteva cuvinte: unele G.A.C. şi G.A.S, De curînd, două grupuri 1
n o ţiu n i despre ştiin ţă şi relig iei g ficate, Ele au încheiat contracte în nu şi-au respectat obligaţiile contrac­
lupta popoarelor p entru apăra- o proporţie de numai 79 la sută şi res­ tuale, iar conducerea I.C.I.L. a negli­ de elevi fruntaşi de la -j
re a şi consolidarea p ăcii;1 poli-® pectiv 84 la sută, Cele mai conclu­ jat preluarea la timp a laptelui, do­
dente exemple în această direcţie ni vedind lipsă de interes şi răspundere (_ Şcoala medie „Avram Ian- }
tioa e x te rn ă a p a rtid u lu i şi sta-®: le oferă G.A.C. din oraşul Sebeş care şi în economisirea materiei prime şi
tu lu l rţostru; lupta popoarelor $ trebuia să livreze I.C.I.L.-ulaii 1.400 fabricarea unor produse de bună ca­ l cu“ din Brad s-au întors 1
pentru dem ocraţie, progres so- 2 bl. lapte de vacă şi a încheiat con­
cial şi independenţă naţională, g tract numai pentru 200 bl., G.A.C. litate. j- din excursie. Primul grwp ^
Hărău din raionul Ilia care nu a
contractat nimic şi G.A.C. Chitid, din In prezent se încheie contractele de ^ a vizitat fabrica de liîrtie ţ
raionul Haţeg, care a contractat, mai lapte pentru anul 1963. Organizaţiile
puţin cu 600 hi. lapte faţă de posi­ de partid, conducerile G.A.C. şi G.A.S. j- „i Mai“ Petreşti, raionul ţ
bilităţile de care dispunea. vor trebui să-şi îndrepte cu toată se­
riozitatea atenţia în această direcţie, [ Sebeş, fabricile „Vidra“ O- 1
Lipsurile manifestate anul acesta nu
C răştie şi „Simion Bărnu- ^
[¦ ţiu “ Sebeş precum şi ceta- -j
j- tea din Alba-Iulia. i
Să ne cunoaştem pafria socialistă §x l Elevii din cel de-al doi- )
t lea grup au făcut o excursie i
Io ajutorul celor care studiază în învăţămîatul o Deşi contractele, au fost încheiate trebuie să se mai repete. Conduce­ j: ia Cluj. Cu acest prilej el ^
sub posibilităţile existente ale G.A.S. rea I.C.I.L. pe de altă parte va tre­ ^ au vizionat două spectaco- -j
o politic U. T. M. de Ia oraşe | şi G.A.C., situaţia preluărilor de lapte bui să facă o cotitură în munca sa, l le cu opera „Aida“ şi piesa î
este nesatisfăcătoare. In nouă luni ra­ t „Domnişoara Nastasia“, au 1
| 336 Pa8- 4,50 lei $ ionul Alba nu a asigurat decît 70 la să-şi îndrepte eforturile spre cele mai !• vizitat fabrica de încălţă-
sută din cantitatea de lapte contrac­ arzătoare probleme ale producţiei. C minte ,,Jănos Herbalc", gră-
O V o lu m u l cuprinde lecţiile: P . C . R . — organizatorul şi conducătorul luptei tată. Raionul Brad a dat mai puţin t. dina botanică şi alte puncte
S. TRUŢA
^clasei muncitoare şi a tuturor oam enilor muncii pentru doborîrea regimului
C burghezo-moşieresc, pentru instaurarea regimului dem ocrat-popular; P a rli-
0 ăul Muncitoresc Rom m — forţa con ducătoare a poporului nostru în lupta turistice interesante.
Excursiile ani constituit
6 pentru făurirea orînduirii socialiste; Uniunea Tineretulu i M uncitor — or­ In sprijinul cumpărătorilor
L un minunat prilej cLe re-
g a n iz a ţie revoluţionară de masă a tineretului muncitor din R .P .R .; F r n -o L creiere şi aprofundare a
l cunoştinţelor elevilor.
Cm oaşă şi bogată eşti patria mea; înfloreşte patria noastră; Tineretul din% In noul magazin cu articole elec­ s-au expus noţiuni de construcţie a
trotehnice situat la parterul blocului maşinilor, modul lor de folosire şi de C GOLOEA MIRCEA'
O fabrici şi uzine — participant activ la lupta pentru continua dezvoltare L din centrul oraşului Alba Iulia a avut înlăturare a eventualelor defecţiuni. Ei L LENCIAN EUGEN
loc de curînd o demonstraţie practică au acordat o înaltă apreciere acestor
Oa industriei noastre socialiste; T în ă r u l înaintat a l zilelor noastre; N o- q de folosire a maşinilor de spălat „Păl­ produse fabricate în ţara noastră. elevii
tiniş“ şi „Grinul“. Gu acest prilej cum­
Q ţiu n i despre ştiinţă şi religie; Lu p ta popoarelor pentru apărarea şi conso- » părătorilor şi numeroşilor posesori de ADA'M D R Ă G O I
asemenea maşini aliaţi în magazin ii corespondent
validarea păcii. Politica externă a p a rtid u lu i şi stalului nostru. A
O M an u alu l cuprinde de asemenea poezii şi cîntece, precum şi material x
Vilustrativ. " L
'O00000<x)0000000000000000<xx>000000c>00000000000< x x > ^
to m a tiz a te şi 1.700 lin ii m e c a ­ luni, acum m aşinile execută a- trebări aş vrea să relatez o în-
n iz a te , au fo s t a u to m a tiz a te şi ceastă m uncă în num ai o săp- tîm p lare sem nificativă. Cu puţin
m e c a n iz a te com plex 120 de în ­ tăm înă. Inginerii se p o t astfel tim p înainte de deschiderea Ex­
tre p rin d e ri. ocupa de principala m uncă care poziţiei universale de la B ru­
in tra in funcţiune pe Volga, A n­ la alte op eraţii) şi va m ări de in tră în atrib u ţia lor — orga­ xelles, un corespondent al unui
g a ra , Irtiş, Obi, N arîn vor fi 8 ori p ro d u ctiv itatea muncii. P ro g ra m u l P.C.U.S. p revede ca, nizarea producţiei. ziar burghez l-a în treb at pe
dirijate autom at. în decurs de 20 de ani, în d ife rite acad . V. T ra p ezn ik o v , d ire c to ru l
Ne uitam la această linie m i­ regiuni ale ţării să se co n stru ­ M aşina electronică, fău rită de Institutului de autom atică şi te-
In îm părăţia maşinilor n u n ată şi vedeam p rin ea ziua ia sc ă 2.800 de în tre p rin d e ri c o n ­ m în a om ului, îşi ocupă un loc te ­ lem ecanică, dacă au to m atizarea
„înfelepfe" de m line a industriei construc­ s tru c to a re de m a şin i, ia r 3.900 m einic în viaţă. In prezent, la nu va aduce în U.R.S.S. şom ajul.
to are de m aşini sovietice, viito­ de în trep rin d eri vechi să fie re ­ m ulte în tre p rin d e ri sovietice se T rapeznikov i-a răspuns prin-
T recînd pragul secţiei de a- rul tehnicii com uniste. In fa ţa construite radical. In această p e­ folosesc dispozitive de calcul. Ele tr-o în tre b a re :
rioadă, producţia de linii auto­ uşurează m unca om ului, execu­
sam b lare a uzinei de linii au to ­ ochilor ne apăreau m aşini-unelte m atizate şi sem iautom atizate va tă de zeci de ori m ai repede ope­ — Ce p ărere aveţi, cîţi oam eni
şi ag reg ate „inteligente“, întregi c re şte de p este 60 de ori. ra ţii dificile şi care necesită un vor răm îne disponibili în anii
m ate şi m aşini-unelte în ag re­ uzine care dau producţie fă ră voium m ate de m uncă, d irijează viitori în ţa ra n o astră ?
in te rv e n ţia om ului, d ar sub co n ­ Maşina dirijează producţia procesele tehnologice şi perm it
g a t din M insk ai n im erit din- să se realizeze m ari econom ii de Cum corespondentul nu a ştiut
tro lu l lui riguros. Şi ceea ce este Acum vreo trei ani, vizitînd m ijloace. ce să-i răspundă, T rapeznikov a
tr-odată într-o adevărată îm pă­ îm bucurător — visele n o astre uzina de autoturism e de m ic li- a d ă u g a t:
sînt apropiate de realitate. La tra j din Moscova, m -a m ira t fa p ­ Specialiştii sovietici lucrează
răţie a m aşinilor. A utom ate fru ­ fiecare pas, în orice colţişor al tul că în fiecare secţie, sector şi acum la unificarea m ai m ultor — Nici unul ? Da, d a, nu vă
U niunii Sovietice, p o t fi văzuţi ch iar la a d m in istra ţia uzinei zeci centre de calcul, care să dirijeze m iraţi, nici u n u l! El avea d re p ­
m oase, de g a b a rit mic, au fo r­ em brioni ai noului, contururi cla­ de oam eni şedeau la m ese şi cal­ p roducţia câtorva uzine şi f a ­ tate. Iată o confirm are g ră ito a­
re ale viitorului. culau, întocm eau to t felul de brici. La una din direcţiile Con­ re a acestui ta p t. R econstruirea
m at linii de m ecanism e, care planuri. C onducătorii uzinei se siliului econom iei n aţio n ale L e­ şi au to m atizarea U zinei de ru l­
V lă sta ru l pi'im elov c in cin a le — plângeau că oam enii p ierd în ningrad, de pildă, se prevede să m enţi nr. l din M oscova „va
p arcă aşteaptă un ordin pentru U zina de rulm enţi nr. 1 din M os­ zad ar o m ulţim e de tim p p re ­ se concentreze evidenţa co n ta­ p u n e în d is p o n ib ilita te " 5.000 de
c o v a —¦ c u n o a ş te o ă d o u a t i n e ­ ţios, d ar că deocam dată nu-i n i­ bilă a uzinelor constructoare de oam eni. Ei vor continua în să să
ca din v o in ţa om ului să tra n s ­ reţe. Ea va ocupa unul din p ri­ mic de făcut. m aşini. lucreze la aceeaşi în trep rin d ere,
m ele locuri din ţa ră în ce p ri­ care se va m ări considerabil.
form e bucăţile de m etal în piese veşte nivelul de autom atizare. In R ecent am avut din nou p ri­ Un plan şi m ai îndrăzneţ în ­ In cursul lu crărilo r de reco n ­
prezent, în secţiile ei se desfă­ lejul să vizitez această în tre p rin ­ tocm eşte Consiliul econom iei n a ­ stru cţie to ţi lu crăto rii uzinei îşi
precise, d e’ configuraţie com ­ şoară lucrări de reconstrucţie. dere. Trebuie spus că în decurs ţionale al oraşului M oscova. Este însuşesc profesiuni noi şi . d in
de 11 a n i u z in a a s p o r it d e p a ­ vorba de proiectul unul centru stru n g ari, lăcătuşi, frezori se vor
plexă. j La începutul anului, aici a in tra t tru ori pro d u cţia de autom obile, de calcul, u tila t cu a p a ra tu ră tran sfo rm a în ajustori, o p era­
în funcţiune a doua secţie au­ iar num ărul m uncitorilor a cres­ electronică m odernă, care să în ­ tori, dispeceri. Ei vor deservi au­
Iuri T atarov, proiectantul p rin ­ to m ată, iar în total, în decursul cut de două ori. făptuiască conducerea operativă tom atele şi liniile de au to m ati­
cipal al uzinei, p riv in d u -şi cu a activităţii tuturor în trep rin d e­ zare, le vor re g la şi re p a ra , în-
drag m aşinile, sp u n e : sep ten alu lu i, aici vor in tra în Cum s-a re flectat acest lucru rilor oraşului. tr-u n cuvînt vor d irija to a tă a-
funcţiune cinci secţii autom ate, asupra personalului ad m in istra­ ceastă adm irabilă tehnică.
— Iată, frum oasa asta va p re ­ zeci de lin ii de producţie în flux tiv ? M-a lăm u rit Aleksei Vese- Tehnica — subordonată
lu cra bucşe d estin ate uzinei de au to m atizate şi m ecanizate. In omului D ar oricît de perfectă ar fi o
piese de rezervă pentru autom o­ 1965, p ro d u c ţia uzinei va fi de lov, şeful staţiu n ii de m aşin i de m aşină, ea niciodată nu va pu­
bile din O renburg. Ea „va pune două ori m ai m are. calcul, a p ă ru tă aici în ultim ii Nu este d ep arte tim p u l cind la tea în lătu ra omul din sfera con­
în d is p o n ib ilita te " 16 o a m e n i. ani. El m i-a com unicat că p er­ m ari uzine vor lu cra n u m ai cî- ducerii. Omul po ate gîndi, pe
A sem enea uzine vor fi în sonalul adm inistrativ nu num ai ţiva oam eni. De pe acum , fa b ri­ cînd ch iar cele m ai p erfecte m a ­
In tr-u n a lt colţ al secţiei este U.R.S.S. cu sutele. De pe acum , că nu s-a m ă rit, ci, d im p o triv ă , ca autom ată de becuri electrice şini pot doar „m em ora“, p o t cal­
în c e rc a tă o linie autom ată. Este ele au devenit o re a lita te a zi­ s - a re d u s. AAulte o p e r a ţii ,c o m - este d eserv ită de num ai 3-5 m un­ cula, p o t rezolva pe b a z a p ro ­
lelor n oastre. N um ai anul trecut, plexe, care n ecesită un volum citori, deşi produce anual peste gram ului pe care i l-a fix a t om ul.
o plăcere să priveşti cum u ria­ în fab ricile şl uzinele sovietice au m are de m uncă şi le-a asum at 100.000 de b ecu ri. Ce v a face
şele blocuri cenuşii de oţel, fost in sta la te şi au început să m aşina electronică. atunci om ul ? Nu se va ivi o are De aceea, omul este şi va ră ­
tra n sp o rta te de nişte dispozitive fu n cţio n eze p e ste 700 de lin ii a u ­ un surplus de b ra ţe de m uncă ? m îne în to td eau n a fău rito ru l şi
D acă înainte, la elaborarea stăp în u l ch iar al celor m ai per-;
speciale de la un ag reg at la al­ planului trim estrial m unceau Pentru a răspunde la aceste în ­ fecte şl m oderne m aşini.
15 in g in eri tim p de p este două
p ro c e su lu i în e le g a n te r o to a r e şi N. SAPRIKIN.
stato are de turbobure. L inia va
fi ex p ed iată uzinei co n structoa­
re de m aşini din K ungur, unde
v a înlocui 112 m a şin i-u n e lte u n i­
versale, va elib era 300 de m un­
citori (care vor putea fi trecuţi